De ce Air Schengen este ofensator pentru bulgari
Declarațiile ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, despre deschiderea parțială a zonei Schengen fără un control al pașapoartelor pentru Bulgaria doar pe calea aerului nu numai că nu au reușit să-i mulțumească pe bulgari, ci chiar i-a jignit puțin. Iar liderul deputaților de la Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, Delian Peevski, a spus direct că acest lucru este insuficient, scrie 24Chasa, conform Rador Radio România.
Cu o oarecare reținere, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a numit propunerea Vienei „un pas în direcția corectă”, care oferă o oportunitate pentru negocieri.
De ce Air Schengen nu ar rezolva nimic pentru Bulgaria
Air Schengen, însă, nu rezolvă în mod real nimic. Economia Bulgariei nu va resimți nicio schimbare, iar pierderile de 1 miliard de leva pe an din cauza staționării camioanelor la granițe vor rămâne o povară.
De asemenea, majoritatea bulgarilor care călătoresc pentru turism nu vor înțelege că Bulgaria este parțial în spațiul Schengen.
Pentru că bulgarii care călătoresc cu avionul sunt de cinci ori mai puțini decât cei care merg cu mașina în Grecia vecină. Și acești oameni vor continua să aștepte la cozi de kilometri. Statisticile arată că destinațiile preferate de bulgari din Uniunea Europeană pentru o vacanță sau un weekend prelungit sunt stațiunile grecești, unde ajung cel mai adesea cu transport propriu. Și cu fiecare an care trece, cozile devin tot mai lungi, mai ales în weekend.
Din februarie până în octombrie anul acesta, un total de 1.656.052 de bulgari au călătorit în Grecia. Coloanele de mașini au început de la 87.125 de oameni în februarie, pentru a ajunge la peste 244.000 în septembrie. 165.104 de oameni au prins ultimul scăldat în mare în Grecia în octombrie.
Spre comparație, de la începutul lui 2023 până la sfârșitul lunii noiembrie, aproape 1,2 milioane de bulgari au călătorit în cele mai dorite cinci țări din UE, adică cu 400.000 mai puțin decât în Grecia. Față de anul trecut, s-a înregistrat o creștere a numărului de bulgari care au trecut granița în direcția orașelor și stațiunilor grecești. În 2022, au fost 1. 320. 613. Adică turiștii sunt cu aproximativ 240.000 mai mulți într-un an. Tendința a fost sustenabilă încă din anii 1990.
Atunci, bulgarul a „descoperit” Marea Mediterană, după ce în perioada socialistă a putut să meargă în vacanța de vară doar la Marea Neagră. Inițial, a început să-și petreacă vacanțele în stațiunile nordice din jurul orașelor Salonic, Kavala și pe insula Thassos. Ulterior, s-a relaxat pentru a ajunge în locuri și plaje mai îndepărtate.
Institutul Național de Statistică păstrează informații despre călătoriile din utimii 15 ani. Potrivit acestora, 1.709.510 de bulgari au intrat în Grecia în 2008. În același timp, călătorii pentru același an în cele mai dezirabile țări occidentale – Italia, Franța, Spania, Austria și Germania – sunt de două ori mai puține – 859.311.
În 2009, când s-au oprit toate construcțiile și investițiile din cauza crizei financiare, fanii Greciei au scăzut ușor la 1.583.369, iar în 2010 chiar mai mult – 899.357. După 2015, tendința a fost spre o creștere durabilă. În perioada pre-Covid 2019, erau 1.461.096 de persoane.
Cu aproximativ 200.000 mai puțini sunt bulgarii care au mers în cele mai vizitate cinci țări europene în același an, înainte de pandemie. Tendința este aceeași – o scădere din 2008 până în 2013 și apoi o creștere treptată. Și firește, în 2020, când granițele au fost închise și au existat restricții din cauza coronavirusului, călătoriile au scăzut. Interesul pentru vacanțele în Grecia și Uniunea Europeană revine treptat după 2021.
O parte dintre bulgarii care intră în Grecia sau în alte țări ale UE lucrează acolo. Statistica nu ia în calcul cine are un loc de muncă în străinătate și cine pleacă doar în excursie sau vacanță. Dar cei care și-au propus să câștige datorită standardului de viață mai ridicat călătoresc cel puțin o dată sau de două ori pe an. Iar pentru unii dintre ei, care trec granița cu Grecia cu mașini private, Air Schengen nu va rezolva nicio problemă.
La Bruxelles, însă, se pare că este agreată ideea Austriei. Comisia Europeană a susținut în repetate rânduri teza conform căreia Bulgaria și România sunt pregătite să devină membre ale spațiului Schengen. Acum, CE a confirmat că deja au loc discuții despre punerea în practică a Air Schengen, relatează site-ul Euronews.
„Acestea sunt evoluții pozitive. Lucrurile se mișcă într-o direcție pozitivă. Și asta este cu siguranță ceea ce este important în această etapă”, a declarat, recent, un purtător de cuvânt al Comisiei. Dar Bulgaria are nevoie de o soluție completă – atât pentru a stimula economia, cât și pentru a intra în Grecia fără cozi kilometrice. De fapt, și în România, întrucât conform statisticilor, după Grecia, bulgarii călătoresc cel mai mult în România.
Deocamdată, însă, statul ofensator la granițe rămâne pentru majoritatea bulgarilor, scrie 24Chasa, conform Rador Radio România.
Condițiile Austriei pentru primirea Bulgariei și României în Schengen
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat luni că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.
„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.
„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.
În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră, potrivit Agerpres.
De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.
În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el.
Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a evitat duminică să se pronunțe asupra unui calendar pentru aderarea României la Schengenul aerian, dar a declarat că „speră că românii vor avea o bucurie de sărbători”. Întrebat dacă este de acord cu condițiile impuse de Austria, Predoiu a spus că „sunt condiții care îmi sunt cunoscute și urmează să le discutăm”, iar „parte dintre ele ne folosesc și nouă, să întărim frontiera”. (Foto: Dreamstime.com)
CITEȘTE ȘI:
INTERVIURILE HotNews.ro