Structura anului școlar în alte țări europene: Cât de devreme începe școala și câte săptămâni durează vacanța de vară

Danemarca și Finlanda sunt țările europene în care anul școlar începe cel mai devreme. Însă, în ciuda unor diferențe, în țările europe există anumite similarități în privința structurii anului școlar.

Potrivit datelor din raportul Eurydice privind structura anului școlar, în 10 țări școala începe în luna august. În 14 țări europene elevii merg la școală pe 1 septembrie.

În alte 12 țări școala începe în prima săptămână din septembrie. Iar în 10 țări școala începe la mijlocul lunii septembrie, și aici este vorba de țările din sud-estul Europei cum sunt Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Turcia, dar raportul le menționează și țări precum Bulgaria, Luxemburg și Slovacia.

În raportul din 2018 este menționat și că România se numără printre țările unde școala începe la mijlocul lui septembrie. În urmă cu câteva zile, Ministerul Educației a propus printr-un proiect de ordin ca anul școlar 2020-2021 să înceapă pe 14 septembrie. Actualul an școlar a început pe 9 septembrie 2019.

În Malta, elevii se întorc la școală la sfârșitul lui septembrie.

În Austria, Germania, Spania, Italia, Olanda și Elveția, începutul și sfârșitul anului școlar variază de la o regiune la alta.

În Germania, cu toate că 1 august este data oficială pentru începutul anului școlar, în realitate în diferitele landuri școala începe între 3 august și 12 septembrie.

Câte zile are anul școlar

Numărul zilelor de școală variază între 162 de zile în Franța și 200 de zile în Danemarca și Italia.

În aproape jumătate din țările europe anul școlar are între 170 și 180 de zile.

În 15 țări numărul zilelor de școală variază între 181 și 190 de zile.

Raportul de la Eurydice arată că, în general, numărul de zile de școală este același pentru clasele primare și pentru gimnaziu și liceu, dar sunt și câteva excepții. Astfel, în Belgia, Franța și Bosnia and Herzegovina numărul zilelor de școală este mai mare la gimnaziu și liceu decât la clasele primare. Există și țări unde numărul de zile de școală este mai mare în educația secundară decât în cea primară, și aici este cazul Irlandei, Greicei, Ciprului și Olandei.

Cât de lungă e vacanța de vară

În Europa, școala se termină în general între sfârșitul lui mai și prima jumătate a lunii iunie. În cele mai multe dintre țări cursurile se termină la mijlocul lui iunie. Durata vacanței de vară variază semnificativ.

Au 6 săptămâni de vacanță de vară elevii din unele landuri din Germania, Olanda, Marea Britanie și Liechtenstein. Elevii din Letonia, Portugalia ( ciclurile secundare) și Turcia au 13 săptămâni de vacanță de vară.

Copiii din Italia au între 12 și 14 săptămâni de vacanță de vară, iar cei din Bulgaria 15 săptămâni.

De obicei, vacanțele de vară sunt mai scurte în acele țări unde unde studenții au mai multe vacanțe în timpul anului școlar.

În unele țări, durata vacanței de vară variază în funcție de ciclurile școlare. De exemplu, în Irlanda, Portugalia, Bosnia și Herzegovina și Islanda vacanța de vară începe mai repede pentru elevii de la ciclurile secundare.

În alte țări, precum Bulgaria, Grecia Lituania și Serbia elevii din clasele primare încep vacanța mai repede decât ceilalți.

Consultă aici raportul privind durata anului școlar în țările euroepe

Citiți și:

Elevii cer retragerea ordinului privind structura anului școlar 2020-2021: ”Vrem ca școala să înceapă la 1 septembrie și să se încheie la 1 iunie”

Structura anului școlar 2020-2021: școala începe pe 14 septembrie, vacanța intersemestrială revine (proiect)

Structura anului școlar în alte țări europene: Cât de devreme începe școala și câte săptămâni durează vacanța de vară

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală