Vârsta cronologică versus vârsta biologică. De ce este mai importantă cea biologică și cum se calculează

Vârsta cronologică nu este același lucru cu vârsta biologică. Aceasta poate fi o explicație pentru care în cazul anumitor persoane timpul pare să stea pe loc. Există o mulțime de exemple în acest sens, mai ales de vârstnici care aleargă la maratoane sau participă la competiții sportive la 70, 80 de ani sau chiar mai mult.

Vârsta cronologică este vârsta în ani, calculată de la data nașterii. Vârsta biologică, pe de altă parte, se referă la starea de sănătate și la capacitatea funcțională a corpului și este influențată de modul în care organismul îmbătrânește la nivel celular, fiziologic și funcțional. Este o măsură a gradului de îmbătrânire internă a organismului și nu este strict legată de numărul de ani trăiți.

Vârsta cronologică versus vârsta biologică

Vârsta cronologică este determinată de timpul scurs de la naștere și este aceeași pentru toți oamenii care au aceeași vârstă în ani. În schimb, vârsta biologică variază de la individ la individ în funcție de modul în care organismul îmbătrânește și de starea de sănătate generală.

Vârsta cronologică poate fi măsurată cu ușurință, în timp ce vârsta biologică este mai dificil de determinat, deoarece necesită evaluări mai detaliate ale stării de sănătate, funcțiilor organismului și parametrilor biologici.

O persoană poate să aibă aceeași vârstă cronologică cu alta, dar vârsta biologică poate fi diferită. De exemplu, un individ în vârstă de 50 de ani poate avea o vârstă biologică ce reflectă o stare de sănătate și o funcționalitate a organismului echivalente cu ale unei persoane mai în vârstă sau mai tinere.

Factorii care influențează vârsta cronologică sunt ficși și nu pot fi modificați, în timp ce vârsta biologică poate fi influențată de genetică, stilul de viață, mediul înconjurător, obiceiurile alimentare, nivelul de activitate fizică și alți factori.

De ce e importantă vârsta biologică

Cercetătorii s-au concentrat mult asupra înțelegerii cauzelor și factorilor de risc ai bolilor asociate îmbătrânirii, cum ar fi Alzheimer, demența, osteoporoza și cancerul. Mai mult decât orice alt factor de risc individual, cum ar fi fumatul sau sedentarismul, numărul de ani trăiți poate prezice debutul bolilor. Îmbătrânirea crește de o mie de ori riscul de a dezvolta multiple boli cronice, potrivit cercetătorilor.

Totuși, procesul de îmbătrânire nu are același efect asupra tuturor și nu e indicator exact al vitezei cu care organismul se va degrada odată cu trecerea anilor. Acesta este motivul pentru care mulți oameni de știință preferă să evalueze vârsta biologică în detrimentul celei cronologice. Vârsta biologică oferă o imagine mult mai exactă a perioadei de timp petrecute într-o stare optimă de sănătate decât vârsta cronologică. Persoanele care îmbătrânesc prematur experimentează o rată mai rapidă de deteriorare funcțională în raport cu vârsta cronologică.

Cum îți poți afla vârsta biologică

Nu există încă un test care să arate vârsta biologică exactă a unui individ, însă aceasta poate fi estimată prin diferite metode. În mod surprinzător, una dintre cele mai eficiente metode este incredibil de simplă: modul în care arată o persoană. Cercetările demonstrează că estimările privind vârsta unei persoane, făcute doar observându-i aspectul fizic, sunt la fel de precise ca unele tehnici mai complexe de evaluare a vârstei biologice.

Un alt studiu a scos la iveală că fumătorii, persoanele supraponderale și cele cu o stare de sănătate precară erau percepute, de către persoanele din jur, ca fiind mai vârstnice decât erau de fapt, din punct de vedere cronologic. Iar acești factori cresc într-adevăr vârsta biologică. Un alt indicator simplu, dar eficient, al vârstei biologice este măsurarea forței de strângere a pumnului, care tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce masa musculară se diminuează. Alți factori, precum bolile cronice, obezitatea și lipsa condiției fizice, pot, de asemenea, influența acest aspect. O forță de strângere a pumnului scăzută sugerează că vârsta biologică este probabil mai mare decât cea calendaristică.

Metodele mai complexe de estimare a vârstei biologice includ testarea funcționalității organelor și o analiză care măsoară cantitatea de molecule inflamatorii care circulă în corp (un nivel crescut nu este un semn pozitiv).

Ce poți face ca să te menții mai tânăr, din punct de vedere biologic

Procesul de îmbătrânire biologică este complex. Derivă dintr-o combinație de trăsături genetice și este influențat de factori precum compoziția microbiomului, mediul, stilul de viață, nivelul stres, dieta și exercițiile fizice.

La un moment dat, se credea că genetica nu are nicio influență asupra îmbătrânirii sau longevității. Cu toate acestea, la începutul anilor ’90, cercetătorii au raportat primele studii care identificau gene capabile să extindă durata de viață. Începând de atunci, mai multe observații susțin influența geneticii asupra procesului de îmbătrânire.

De exemplu, copiii proveniți din familii cu membri longevivi, tind să trăiască mai mult. Cercetătorii au identificat de asemenea multiple gene care influențează longevitatea și au un rol în rezistența și protecția împotriva stresului. Acestea includ gene care repară ADN-ul, protejează celulele de radicalii liberi și reglează nivelurile de grăsime.

Cu toate acestea, rezultă clar din studiile pe gemeni identici – care au aceleași gene, dar nu și aceeași durată exactă de viață – că genele nu sunt singurul factor care influențează procesul de îmbătrânire. De fapt, genele contribuie, cel mai probabil, doar cu 20% până la 30% la vârsta biologică.

Așadar, dacă vrei să dai timpul (biologic) înapoi și să îți reîntinerești organismul, cel mai important e să te concentrezi pe stilul de viață. Exercițiile regulate, renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, menținerea unei greutăți optime și includerea în alimentație a unei cantității adecvate de fructe și legume sunt acțiuni simple care au un impact major asupra vârstei biologice. Studiile au arătat că persoanele care urmează cel puțin patru dintre aceste recomandări își cresc speranța de viață cu 15 ani.

De asemenea, importante sunt și odihna, managementul stresului și socializarea. Calitatea scăzută a somnului are un impact negativ asupra sănătății și longevității și s-a constatat că poate crește vârsta biologică. Potrivit cercetătorilor, dacă reușești să dormi cel puțin 7 ore pe noapte, poți preveni îmbătrânirea preamatură.

Stresul, atât cel fizic, cât și cel psihologic cresc, de asemenea vârsta biologică, însă într-un mod care pare să fie reversibil. Într-un studiu din 2021 privind stresul psihologic și îmbătrânirea biologică, cercetătorii au descoperit că persoanele care sunt capabile să-și regleze emoțiile reușesc să evite efectele îmbătrânirii cauzate de stres.

Socializarea e, de asemenea esențială, pentru starea de bine pe tot parcursul vieții. Cu toate acestea, legăturile sociale pot fi dificil de menținut în timp din cauza pierderii membrilor familiei și prietenilor, depresiei, bolilor cronice sau altor factori. Mai multe studii au raportat o legătură puternică între izolarea socială și creșterea stresului, a morbidității și mortalității.

Sursa foto: Dreamstime.com