VIDEO Dezbatere electorală la Europa FM, cu Dan Barna, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor. Ce au spus cei trei candidați despre anticipate, reforma constituțională, defrișările ilegale sau rolul serviciilor în lupta anticorupție

Dan Barna (USR PLUS), Theodor Paleologu (PMP) și Kelemen Hunor (UDMR) au fost singurii candidați la alegerile prezidențiale care au participat, joi seară, la dezbaterea electorală organizată de postul de radio Europa FM. Dezbaterea a fost moderată de Moise Guran.

Toți cei trei candidați au susținut că România are nevoie de o reformă constituțională profundă. În timp ce Barna s-a pronunțat pentru o republică semiprezidențială, cu atribuții sporite pentru șeful statului, Kelemen a insistat pentru o republică parlamentară. Paleologu în schimb a propus o dezbatere și un eventual referendum pentru monarhie.

În privința organizării de alegeri parlamentare anticipate, pentru depășirea actualei crize politice, candidatul USR PLUS Dan Barna a reiterat că acestea sunt „soluţia morală şi corectă” pentru țară, în timp ce candidatul UDMR Kelemen Hunor și cel al PMP Theodor Paleologu și-au exprimat îndoiala că acestea au șanse să fie organizate.

Întrebați dacă trebuie considerată corupția o amenințare la adresa siguranței naționale, cei trei participanți la dezbatere au fost unanim de acord. Ei au fost totodată de acord că serviciile secrete trebuie să aibă o implicare în combaterea marii corupții, dar fără „protocoale secrete”.

În ce privește defrișările ilegale de păduri, și anume ce măsuri poate promova președintele pentru combaterea acestora, Kelemen a recunoscut că are o propunere radicală: interzicerea exploatării pădurilor în scop industrial pentru o perioadă de 10 ani. Ideea sa a fost respinsă de ambii contracandidați. Barna a spus că este o măsură nerealistă și că „exploatarea raţională şi împăduririle sunt răspunsul corect”. La rândul său, Paleologu a susținut că problema este una care ține, în mod fundamental, de fenomenul corupției.

Toți cei trei candidați au fost în schimb de părere că președintele Iohannis a dat prea multe șanse PSD-ului. Kelemen a spus că, în opinia sa, președintele trebuia să-și fi asumat chiar și riscul unei suspendări. Paleologu a vorbit despre „neputința” lui Iohannis, iar Barna consideră că „responsabilitatea e împărțită” când vine vorba de guvernele PSD acceptate de Iohannis.

De asemenea, toți participanții la dezbatere au susținut ideea reorganizării teritoriale a țării.

Pe parcusul dezbaterii au fost și o serie de „înțepături” între Barna și Paleologu.

––––––––––––

Europa FM a anunțat că „având în vedere absența cvasitotală a dezbaterilor electorale” în campania pentru prezidențiale, i-a invitat pe principalii șase candidați la „o întâlnire electorală organizată joi, 7 noiembrie 2019, ora 20.30”. Este vorba de Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor.

Moise Guran a precizat că Viorica Dăncilă a spus că participă doar la o dezbatere cu Klaus Iohannis, iar președintele în exercițiu a spus că nu participă la nicio dezbatere și nu acordă interviuri.

––––––––––––

Candidații sunt întrebați cu ce ar începe în creionarea unui parcurs de țară.

Theodor Paleologu spune că ar începe cu Constituția și Educația.

• „Avem nevoie de o educație care să formeze indivizi autonomi”

Dan Barna vorbește și el despre reforma Constituției, dar și despre proiectul Fără penali în funcții publice, precum și despre faptul că până acum România a fost condusă de oameni care au lucrat la stat.

• „Eu voi fi acel președinte când România va avea un antreprenor președinte”

Paleologu replică faptul că el este un „antreprenor pe bune” și nu primește niciun ban public. Dan Barna revine și spune că vorbea despre candidații care „au șanse”.

Kelemen Hunor mizează în proiectul său pe dezvoltarea infrastructurii, un stat „unde se întorc oamenii, și nu pleacă”.

Pro sau contra anticipate?

Paleologu: Constituția lasă foarte puține speranțe pentru așa ceva. Nu văd șanse pentru acest lucru, de aceea trebuie să schimbăm Constituția. Președintele să poată dizolva Parlamentul pentru a organiza anticipate

Dan Barna: Anticipatele sunt soluția morală și corectă pentru România. Ele sunt necesare, dar complicat de făcut. Dacă stăm un an de zile cu guvernarea PNL, care va fi ciuca bătăii dinspre PSD, ne vom trezi din nou cu PSD jucător relevant. După buget și prezidențiale, trebuie să încercăm și să reușim să facem anticipate. Despre ce schimbare de Constituție putem discuta până nu schimbăm actualul Parlament? Reintrăm în coșmarul în care PSD se dă puțin la o parte și revine.

Kelemen Hunor: Și mâine putem organiza anticipate. Cei care spun că sunt pentru anticipate trebuie să spună și cum vom ajunge acolo. Pe actuala construcție nu se poate ajunge la anticipate indiferent de ce ne dorim, restul e demagogie. Vreau, dar nu se poate.

Republică parlamentară sau prezidențială?

Theodor Paleologu propune o dezbatere și un eventual referendum pentru monarhie, afirmând că „republica a fost instaurată de tancurile sovietice”. În opinia sa, majoritatea românilor nu e favorabilă unei republici parlamentare. Paleologu a precizat că a semnat pentru Fără penali în funcții publice și l-a felicitat pe Dan Barna pentru inițiativă. Kelemen Hunor s-a pronunțat pentru o republică parlamentară. Dan Barna propune ca, dacă președintele nu este suspendat în urma unei inițiative a Parlamentului, șeful statului să aibă și el posibilitatea de a dizolva parlamentul.

Cum ar lucra fiecare candidat cu un guvern ostil / E responsabil președintele Klaus Iohannis de faptele Guvernelor PSD?

Kelemen Hunor: Actuala Constituție presupune coabitare. Cred că de aceea e nevoie de o reformă constituțională. Este responsabil, bineînțeles. Poți pune un premier, pentru că e o majoritate, dar nu a doua, a treia și a patra oară. Eu aș fi forțat după Grindeanu o altă formulă de guvernare.

Theodor Paleologu face apel să nu i se mai spună liderului UDMR dl Hunor, care este numele mic: Un guvern diferit nu e neapărat ostil, poate fi de altă culoare politică prin forța lucrurilor. Eu sunt susținut de PMP, va trebui să lucrez cu dl Ludovic Orban și voi lucra foarte bine. Dl Iohannis a câștigat în 2014 cu peste un milion de voturi în plus și a reușit să piardă complet acest capital în doi ani. Nu-l putem trage la răspundere, dar e o contraperfomanță fabuloasă. Au fost guverne din ce în ce mai proaste ale PSD și nu trebuia să continue să dea mereu șanse PSD. Direct evident că nu, toate samavolniciile PSD nu i-au aparținut, dar e vorba de neputința președintelui Iohannis.

Dan Barna: Prea multe șanse date PSD și responsabilitatea e împărțită fără îndoială. (Moise Guran îl întreabă cum ar fi făcut altfel) Când PSD a venit cu prima propunere Grindeanu cumva legitimă, a urmat OUG 13, deja Tudose era maxim de șansă care trebuia dată. Dăncilă nu trebuia să existe. Președintele e obligat să numească un premier doar dacă există o majoritate de 50%. În alte state europene negocierile pentru formarea guvernului durează și luni de zile.

Despre amenințarea PSD cu suspendarea președintelui Iohannis

Barna: Cetățenii te aleg președinte nu să te sperii de amenințarea suspendării. Dacă intervii doar când casa e în flăcări, nu când se aduc butoaiele cu benzină, grenadele, președintele trebuie să-și asume aceste riscuri.

Paleologu: Dlui Iohannis i-a și convenit să o numească pe doamna Dăncilă. A preferat confortul și nu a avut acest curaj.

Kelemen: Eu nu aș mai fi dat încă o șansă PSD-ului, cu riscul suspendării.

E corupția o amenințare la adresa siguranței naționale?

Paleologu: Categoric da. Trebuie relansată activitatea DNA. Trebuie acționat asupra cauzelor corupției și trebuie accentuată prevenția.

Dan Barna: E clar o amenințare la siguranța națională. Am ajuns în ultimii ani să ni se spună că e legitimă corupția. Trebuie să avem o reglementare la nivel de parlament, fără protocoale și fără mecanisme care de fapt lasă foarte mult discreționar abordarea corupției.

Kelemen Hunor: Este o problemă, da. Judecătorii și procurorii trebuie să se ocupe de cazurile de corupție, nu politicienii. Orice funcționar, demnitar care s-a atins de averea publică trebuie pedepsit drastic. Magistrații nu trebuie să fie jucători politici.

Considerarea ca amenințare de siguranță națională a marii corupții înseamnă inclusiv implicarea serviciilor secrete?

Paleologu: Da, dar avem nevoie de noi legi pentru serviciile secrete și controlul lor trebuie să fie pe bune. Dl Barna folosește mereu formula un tur doi fără PSD, eu vreau un tur doi cu un candidat de dreapta care să-l trimită pe Iohannis la Sibiu. Pe cei mai mulți români mica corupție îi doare. Nu e de ajuns să avem mijloace punitive, trebuie acționat asupra cauzelor, iar una din cauze e excesul de reglementare. Ajungi să dai șpagă pentru a scăpa de controlul diferitelor oficii ale statului.

Dan Barna: Fără îndoială, da. Costul corupției a însemnat 32 de mld de euro, e un cost uriaș. Când vorbim de marea corupție, acolo statul trebuie să folosească toate instituțiile inclusiv cele din sfera de informații. Trebuie să avem un control civil real asupra serviciilor de informații. E un principiu de igienă a societății. Un control civil real e singura soluție pe care o văd pentru a ieși din această fantasmagorie de state paralele.

Kelemen Hunor: Fără protocoale secrete. Justiția nu trebuie să fie un câmp tactic. Serviciile secrete nu trebuie să ajungă la judecători. Trebuie să avertizeze, să îi ajute pe cei care luptă împotriva corupției. Cum e în Germania: separat de servicii, fiecare comandă, cu aprobarea judecătorului. Trebuie separate apele. Serviciile avertizează miniștrii, decidenții, pe cei care conduc statul român. Microfoanele trebuie puse de acel serviciu tehnic care nu e în subordinea serviciului secret. Nu folosești serviciul în derularea anchetei. Eu nu vreau un stat în care serviciile se implică în anchetele justiției.

Pedepsele pentru corupție sunt prea mici sau prea mari?

Paleologu: Nu am o opinie, voi consulta juriști.

Barna: Problema nu e mărimea pedepselor, ci recuperarea prejudiciului, care este aproape o excepție. Confiscarea averilor nejustificate e un lucru de care România are nevoie. Pot fi mărite, sunt oricum destul de mari, dar nu se va schimba nimic dacă nu se recuperează prejudiciul. În țările civilizate trebuie să explici care sunt sursele care au generat respectivele bunuri. Prezumția de dobândire licită e un aspect, justificarea averilor e alt aspect.

Kelemen: Sunt de acord cu Dan Barna, rar se întâmplă.

Paleologu propune un angajament al celor trei candidați pentru recuperarea prejudiciului în cazuri de corupție. Paleologu mai spune că are o curiozitate legată de averea președintelui Iohannis, dar acesta nu e de față.

Cazul CCR care l-a obligat pe Iohannis să o demită pe Kovesi

Dan Barna: Vreau să cred că dacă aș fi fost președinte nu aș fi fost în situația aceea, pentru că Dăncilă nu ar fi primit o șansă. Costul etapelor ignorate succesiv l-au pus în situația să fie într-un loc fără ieșire. S-a ajuns acolo pentru că președintele a permis să avem o guvernare care nu a avut ca temă decât justiția, sunt convins că nu aș fi ajuns în situația aceea. CCR nu ar fi avut pe masă acea decizie. Președintele României trebuie să respecte deciziile CCR dar aceste decizii se iau întotdeauna într-un context politic. Depolitizarea CCR e o prioritate. E inadmisibil să ai ca președinte CCR un fost președinte al Camerei Deputaților al PSD.

Kelemen Hunor: Sloganul meu e respect. Aș respecta toate deciziile CCR, altfel nu se poate. Președintele Iohannis a mers până la zid, când a avut decizia a respectat decizia, și eu aș fi respectat decizia.

Theodor Paleologu: Aș fi asumat riscul unei suspendări de către majoritatea PSD. Nu mi-aș fi ales această bătălie, ci una principială în care să risc suspendarea, conștient că aș fi avut poporul de partea mea. Aș fi asumat riscul unei suspendări înainte ca acest lucru să se întâmple. Aș fi încercat formarea unei alte majorități.

Care este soluția pentru depolitizarea Educației?

Dan Barna: Puterea la cetățeni. Puterea la școală și la părinți, desființarea și reformarea completă a inspectoratelor școlare. Consiliul de administrație al școlii trebuie să aibă puterea de decizie în numirea directorilor și profesorilor. Puterea la părinți, la profesori. Inspectoratele pot avea doar un rol metodologic.

Kelemen Hunor: Copilul trebuie să fie în centrul interesului. Aș începe cu o descentralizare puternică. Trebuie să dai flexibilitate profesorilor, fără chestiuni administrative. Profesorul trebuie să fie profesor, nu administrator. Duci inspectoratele la nivel local, nu sub autoritatea ministerului.

Theodor Paleologu: Desființarea inspectoratelor școlare, cel puțin în forma actuală. Trebuie să dispară rectorul politician. Politizarea canceroasă e posibilă pe soclul etatist pe care e construită educația în România. Avem nevoie de mult mai multă competiție. Nu sunt de acord ca profesorii și directorii să facă atâta administrație. Vorbesc și aici de excesul de reglementare și nevoia de libertate în toate domeniile.

2% pentru Apărare sau 6% pentru Educație – de unde trebuie tăiat în situație de criză

Kelemen Hunor: Pentru 2020 aș alege 6% pentru Educație. Securitatea națională trebuie să fie o prioritate, dar dacă așteaptă un an de zile nu e nicio catastrofă.

Paleologu: E un răspuns ușor, Educația e pe primul loc, dar dacă dublăm sau triplăm bugetul și continuăm la fel nu ajungem nicăieri. Nu cred că se poate dubla la anul, cred într-o creștere progresivă. Nu poți tăia bugetul Apărării pentru că avem niște obligații. Securitatea este angajamentul președintelui față de cetățenii țării, face parte din jurământ de altminteri.

Barna: Problema nu e să alegi una sau alta. Vorbesc de 6% obiectiv de mandat în programul meu. E vorba și de off-set-uri în industria de apărare, care atrage dezvoltare economică de unde poți merge ulterior spre 6% spre Educație.

Ca viitor președinte, ce trebuie făcut ca România să scape de vizele din SUA, ca Polonia, sau să ajungă în situația Bulgariei, care poate primi perspectiva de a intra în Schengen

Paleologu: În ultimii ani prestigiul internațional al României a fost ruinat. E în primul rând o chestiune de credibilitate internațională a României, care nu se schimbă de pe o zi pe alta.

Barna: Sunt surprins că dl Paleologu nu vede soluția reală: refuzul statului român de a utiliza diaspora care e acolo. Succesul Poloniei, Ungariei în SUA se datorează fix diasporei lor. Refuzăm ca politică să ne folosim diaspora. Ca stat contezi în SUA dacă în instituțiile americane foștii tăi cetățeni sunt implicați. Românii din SUA mi-au spus exact asta: nu simțim că România ne dorește. Când vorbim de Bulgaria, de MCV nu o să intrăm în Schengen până nu rezolvăm problema MCV.

Kelemen: Președintele are posibilitatea în Consiliu de a convinge pe cei care se opun să fie de acord. Am îndeplinit criteriile tehnice, restul e dublă măsură. Legat de vize, trebuie diplomație foarte eficientă, trebuie lobby în Congres și trebuie să crești credibilitatea prin politică foarte coerentă.

Întrebare trimisă de Greenpeace legată de păduri: Ce măsuri veți promova pentru combaterea tăierilor ilegale?

Barna: Subiectul trebuie să devină o temă majoră, un subiect al CSAT. Trebuie revenit la mecanismele prin care cetățenii pot sesiza, acel radar al pădurilor. Nu e vorba de cetățeanul care pleacă cu o căruță de lemne, e furt instituționalizat. Există supraveghere prin satelit, supraveghere cu drone, pe care un președinte trebuie să le ceară guvernului.

Kelemen: Cea mai eficientă ar fi stoparea, interzicerea tăierii pentru scopuri economice pe 10 ani. Să se taie doar pentru încălzirea populației și gestionarea pădurii. Plus un program de împădurire. Știu că e o chestiune radicală, controversată, dar ar fi cea mai bună soluție.

Dan Barna se pronunță împotriva omorârii unei industrii performante, dar Kelemen Hunor a replicat că se poate importa lemn și soluția nu este să faci din cetățeni turnători: „Nu cunoașteți realitatea din acele zone. Haideți să nu vorbim de guvernul Cioloș pentru că ajungem la probleme mult mai serioase legate de păduri. Când vorbim de păduri trebuie să intervii brutal”.

Theodor Paleologu: Exportul de mobilă ne aduce mai mult și înseamnă mai puțin lemn tăiat. Nu sunt de acord cu dl Kelemen Hunor. Când era Verestoy Attila nu era la fel de radical. Ajungem iar la problema corupției. Sunt absolut de acord cu reîmpădurirea, din fonduri europene fără doar și poate.

Kelemen, drept la replică: E o legendă urbană că Verestoy a tăiat pădurile, e un om care nu mai e printre noi. Nu vreau să-l întreb pe dl Paleologu de Petrov, care e printre noi.

Reorganizarea administrativă a României: pentru sau împotriva comasării județelor / localităților?

Kelemen Hunor: Sunt pentru reformă administrativă, pentru reorganizarea județelor, avem nevoie de regiuni mai coerente, 15 – 16 regiuni, sunt de acord să regândim unitățile administrativ-teritoriale, dar nu poți merge mecanic, trebuie să ții cont de argumentele geografice. Trebuie nuanțat, echilibrat dar trebuie regândită toată organizarea administrativă. România a semnat tratate care spun că reforma nu poate schimba raportul etnic într-o anumită regiune. Se pot găsi soluții.

Theodor Paleologu: Comasarea comunelor, categoric da, nu-și pot permite plata salariilor. Avem modelul francez de regrupare în jurul unor regiuni, județele pot fi grupate în regiuni care pot accesa direct fonduri europene. Sunt unele măsuri pentru care trebuie să avem în vedere direcția, dar să nu pretindem noi ca eventuali președinți să decidem toți. E clar că trebuie să comasăm comune. E nevoie de coordonare regională. Că desființăm județele sau nu, e altă chestiune.

Dan Barna: Clar da. Județele pe care le are România sunt un mecanism care nu mai funcționează. Trebuie să facem o reformă profundă.

Candidații sunt invitați să adreseze întrebări unui singur contracandidat.

Theodor Paleologu alege să îl întrebe pe Dan Barna, pe tema secretizării contractelor legate de fondurile europene. Aș vrea un răspuns legat de moralitatea acestui lucru.

Barna: Perioada când am fost secretar de stat la ministerul Fondurilor și Ghinea ministru, atunci am reușit să desecretizăm arhivele fondurilor. În interviul pentru Rise am aflat că o parte din contractele mele fuseseră secretizate pentru că se încălcau niște prevederi legate de protecția datelor. Habar nu aveam de acest lucru. Nu am niciun fel de problemă de moralitate, am făcut mult mai mult în acest domeniu decât alți politicieni. Sunt deschis, oricare din contracte e în spațiul public. Faptul că au găsit niște câmpuri care nu erau doar ale contractelor mele pare că țineau de CNP-uri. Jurnaliștii au întregul dosar, până la bilete de autobuz.

Dan Barna alege să îl întrebe pe Paleologu: Cu cine veți vota în turul doi?

• Paleologu: Cu mine evident
• Barna: Întrebam serios
• Paleologu: Serios
• Barna: Dacă nu ajungeți în turul 2?
• Paleologu: E o ipoteză pe care nu o iau în calcul. Acreditați ideea că sunteți desemnat prin drept divin că sunteți finalist, nimic nu e mai puțin sigur. Să vedem ce decid cetățenii și după aia voi răspunde. De când am drept de vot, întotdeauna am votat împotriva FSN, PDSR, PSD etc. Eu nu sunt un om nou, de 30 de ani am această opțiune anti-PSD

Kelemen alege să îl întrebe pe Barna: Am înțeles că vreți să fiți șeful statului, al guvernului. De ce vă e așa drag modelul lui Putin?

Barna: Nu e niciun model Putin. Abordarea larg parlamentaristă ne-a dus la crize permanente. E nevoie de o variantă de dezvoltare în care președintele poate în situații de criză politică .. cât de simplu ar fi fost ca azi să avem anticipate?

Urmează un „set de întrebări personalizate”

Kelemen Hunor este întrebat despre schimbarea legilor justiției. Ați proceda la fel?

Kelemen: În ce privește legile justiției, probabil că 90% aș susține ce am susținut. Codul Penal nu am votat, inclusiv abuzul cu care nu am fost de acord și a trecut fără voturile noastre. Pe procedura penală am reținerile mele dacă am votat bine. În iunie am votat pentru moțiunea de cenzură și nu a trecut. Dățile trecute nu am participat la vot.

Paleologu este întrebat dacă ar mai fi candidat din partea PMP dacă exista decizia privind cazul Băsescu – Petrov:

Paleologu: Categoric da, pentru că nu dl Băsescu candidează, candidează Paleologu. Alegerile sunt despre prezent și viitor, nu despre posibile lucruri de acum 40 de ani.

Dan Barna este întrebat dacă ar face ceva diferit când a fost antreprenor pe fonduri europene:

Barna: Probabil că aș fi muncit și mai mult la acele petiții și adrese către ministere, poate puteam să fac mai mult. Comunitatea pe care am creat-o, fonduristructurale.ro, poate puteam să muncesc și mai mult. Rezultatele avute, contribuția mea, sunt lucruri de care sunt mândru. Nu am nimic să-mi reproșez.