VIDEO Bogdan Pană, medicul care a găsit o soluție științifică la o problemă reală – prevenția în România: Este important să ți se aplice ție, pentru că unii suntem mai grași, alții mai slabi, avem comportamente diferite

Prin prevenție, 80% dintre bolile cardiovasculare și 40% dintre cancere ar putea fi evitate. Un cancer depistat în stadiu incipient are aproape 90-100% supraviețuire în 5 ani. Cu toate acestea, când vorbim de prevenție, „pacientul e de vină, nu e informat, nu știe, nu face, nu drege. Ei bine, toți suntem în paradigma aceasta, în aceeași situație și atunci ar trebui făcute lucruri pozitive”, spune dr. Bogdan Pană.

În cadrul campaniei Medicii Schimbării, îl cunoaștem pe dr. Bogdan Pană, medic primar management sanitar și sănătate publică, cadru didactic la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”.

A dezvoltat aplicația Alprevia pentru a ajuta medicul, „care este într-o presiune extraordinară să livreze lucruri la o calitate bună, într-un timp scurt, dar și pacientul, care dorește să afle, ar dori să facă ceva, dar nu reușește să obțină informația relevantă, corectă și completă și își caută și alte soluții: întreabă o vecină, citește pe internet, vede la televizor, mai ia un supliment alimentar sau o dietă specială sau un sfat de la prieteni și supraviețuiește așa”.

Alprevia este un software de prevenție personalizată, o aplicație care conține ghidurile de prevenție pentru boli cardiovasculare, diabet, cancere și depresie.

Dr. Bogdan Pană: În cadrul consultației, medicul poate să introducă variabile în algoritm: înălțime, greutate, tensiune, circumferința abdominala, glicemie, colesterol, analizele de bază care sunt esențiale în evaluarea riscului cardiovascular, antecedentele ereditare, factorii de risc, factorii de protecție și apoi, apăsând pe un buton, algoritmul îi dă toate recomandările și evaluările, conform ghidurilor de prevenție.

După care, pacientul își face aceste recomandări. Evident, medicul este cel care decide în final, poate să suprascrie, să adauge sau să renunțe la anumite recomandări. După aceea, vine pacientul cu analizele și testele făcute, ele sunt reintroduse în aplicație și clasele de risc sunt recalculate. Sunt peste 500 de variabile care influențează evaluarea riscului și recomandările de prevenție.

În felul acesta, pacientul poate să stea într-o zonă de risc scăzut. Mai mult, sunt recomandate testele, investigațiile și analizele pentru diagnosticul precoce al acestor afecțiuni.

Principiul de alegere al bolilor din aplicație este legat de mortalitate și morbiditate. Mortalitatea înseamnă câte din decese sunt date de aceste afecțiuni, iar în România 82 % din mortalitate este datorată bolilor cardiovasculare și cancerelor. În plus, diabetul și depresia, pe lângă faptul că sunt bolile emergente acum în populație, sunt și factori de risc pentru bolile amintite mai devreme.

Să faci un lucru ca la carte în prevenție, ca și în alte domenii ale medicinei, înseamnă să urmezi ghidurile de practică.

Dr. Bogdan Pană: În prevenție trebuie făcute câteva lucruri obligatorii. În primul rând, trebuie făcută evaluarea de risc a pacientului, după care trebuie comunicat pacientului ce riscuri are, trebuie direcționat pacientul către analize, investigații pentru depistarea precoce a afecțiunilor și trebuie făcută educație pentru pacient. Pacientul trebuie să afle care sunt factorii de risc, care sunt factorii de protecție pentru afecțiunile lui și să urmeze aceste indicații.

Ca să poată să facă prevenție, un medic de medicină primară trebuie să discute cu pacientul, să culeagă toate aceste variabile și să le analizeze prin perspectiva ghidurilor de prevenție, să calculeze scoruri, riscograme: scorul de depresie, scorul de consum de alcool și așa mai departe. Sunt enorm de multe informații și în practică este imposibil pentru un medic să aplice toate aceste calcule pentru mai multe boli într-o consultație de 20 de minute.

Statistica arată că în Europa 30% dintre medici reușesc să fie concordanți cu ghidurile. Este foarte dificil să le aplici. De ce? Pentru că informația este foarte multă, pentru că aceste ghiduri sunt permanent actualizate și medicul trebuie să fie la curent cu ele. Vorbim ce bine ar fi să se facă, dar dacă este practic să ne referim la cum să o faci, aceste soluții digitale sunt soluțiile viitorului. Aplicația noastră îl ajută pe medic să fie sigur că este 100% în concordanță cu ghidul și apoi el poate să judece suplimentar rezultatele și să adapteze în funcție de pacient.

Prevenție personalizată: este important să ți se aplice ție, pentru că unii suntem mai grași, alții mai slabi, avem comportamente diferite, facem diferite lucruri, unii fac sport, alții nu fac sport.

Dr. Bogdan Pană: Noi în România, în general, dacă vorbim despre ideea de prevenție, cel mai des apare ideea ”mă duc să îmi fac toate analizele”. Știm că trebuie să ne facem din când în când toate analizele, însă nu știm clar care pentru ce sunt și ce facem, așa este mentalul colectiv.

Cu Alprevia, algoritmul îi dă pacientului un raport cu toți factorii pe care îi are, clasele de risc și spune și ce să facă. Pacientul poate să aibă, pentru prima dată, un raport clar cu starea lui, factorii de risc pe care îi are, factorii de protecție pe care ar putea să îi aibă, de exemplu, dieta pentru cancerul colorectal și în felul acesta el este clar direcționat către servicii. In planul de dezvoltare al aplicației, partea a doua va fi cea de localizare geografică. ”Ok, trebuie să fac asta. Dar unde o fac? E aproape? E scump? E ieftin? E bine? E rău?” Sunt toate întrebările pe care ni le punem atunci când accesăm serviciile de sănătate și atunci obiectivul nostru este să îi oferim pacientului tot.

Medicina bazată pe dovezi: Aplicația a fost dezvoltată de medici de sănătate publică și clinicieni, pe baza ghidurilor de prevenție.

Dr. Bogdan Pană: Timp de 2 ani, am luat fiecare ghid în parte, de la variabilele de intrare la recomandări și am dezvoltat algoritmi de calcul pentru a reuși să evaluam clasele de risc și recomandările.

Mai există aplicații în care pacientul își evaluează singur anumite lucruri, pe net, însă noi am făcut această aplicație din perspectiva medicinei bazată pe dovezi.

Există niște criterii pe baza cărora dovezile științifice sunt acceptate și transformate finalmente în recomandări și noi testăm această calitate a aplicației. Validitatea ei este dată de indicele de concordanță, în ce măsură o aplicație îți dă recomandările ca în carte și noi am ajuns la un indice de concordanță de aproape de 100%, ambiția noastră este să fim 100%.

Digitalizarea în sănătate: dacă aduni datele în timp real, poți să iei decizii și să schimbi lucruri

Dr. Bogdan Pană: Istoric, a mers pe fișe, pe foaie de observație, completam tone de hârtii. De când există partea de conectivitate, big data, capacitatea de a analiza un volum mare de date, dosarul medical electronic și zona de cercetare medicală și decizie s-a schimbat, nu mai stai pe un studiu experimental nu știu câți ani să vezi dacă merge. În momentul în care recomandarea respectivă sau medicamentul sau intervenția este disponibilă, dacă aduni datele în timp real poți să iei decizii și să schimbi.

Aplicația reține fișa de prevenție și o actualizează anual, în felul acesta noi construim un registru de prevenție prin care putem să ii asigurăm pacientului o viață în zona de risc scăzut. În momentul în care vom avea datele incluse în aplicație, putem să facem studii reale, se numesc real world data, analize la nivel populațional în care vom vedea cu adevărat ce se întâmplă în zona de prevenție.

Aplicația nu culege date personale, fiecare pacient are un cod care este dat de medicul lui personal, pe care aplicația îl generează și atunci numai medicul știe care este pacientul respectiv, dar din perspectiva sănătății publice, pe noi nu ne interesează pacientul individual, ci ne interesează datele globale și asta este o parte științifică.

Cât de sănătoși suntem de fapt? Raportăm o stare de sănătate bună și foarte bună. Datele și indicatorii arată o altă realitate.

Dr. Bogdan Pană: Este foarte interesant. Lucrurile sunt prezentate într-un raport al Uniunii Europene, ”Romania Health Status 2017” și acolo sunt puse împreună cele două perspective. Perspectiva populației, care, în România, în mod surprinzător, își raportează o stare bună și foarte bună de sănătate – 70% dintre români. Europenii raportează 68% în medie, Germania 65%.

Dacă luăm partea de indicatori care măsoară obiectiv starea de sănătate, ce vedem? Vedem că mortalitatea prin boli cardiovasculare, cancere este printre cele mai mari și mulți alți indicatori obiectivi pe starea de sănătate.

Diferența vine din percepție și când vorbim de percepție este ce te aștepți versus ce ai, iar această diferență se pare că la noi este legată de așteptările față de starea de sănătate. Sunt două lucruri, așteptările sunt mai scăzute, nu există informații vizavi de ce ar trebui să fie și atunci, în acest context, oamenii își pun niște așteptări mai joase și dacă reușesc să le împlinească consideră că sunt bine, că sunt sănătoși.

În general, starea de sănătate din România evoluează pozitiv. Dacă te uiți pe indicatori se vede că s-au făcut lucruri: mortalitatea infantilă în România este în scădere, speranța de viață a crescut. Bineînțeles că din perspectiva noastră individuală, această evoluție pozitivă, să zicem în ultimii 30 de ani, e o viață de om până la urmă, noi o vrem astăzi dacă se poate și repede.

Cifrele arată că există un trend bun și arată și unde sunt probleme. De exemplu, România este pe primul loc la rata de spitalizări evitabile. În continuare folosim spitalul în principal. În vremea comunismului s-au construit multe spitale, asta este infrastructura de sănătate pe care o avem și atunci ne-am obișnuit s-o folosim. Și nemulțumirile se îndreaptă tot către spital pentru că acolo ajungi și atunci ca să schimbi întreaga paradigmă, după ce în 60 de ani de comunism nu ți-ai adaptat serviciile medicale, este un efort foarte mare.

De la zeci de săptămâni de internare pentru un infarct, astăzi se rezolvă printr-un stent, numai că trebuie să investești și să dezvolți toată gama de servicii medicale care să poată să rezolve problema așa.

Cele mai mari probleme ale României legate de sănătatea publică

Dr. Bogdan Pană: Cele mai mari probleme, care sunt descrise și în raportul despre starea de sănătate în România și în raportul global despre Europa, sunt legate de prevenție, de vaccinare și în general soluțiile vin dinspre partea de organizare.

Prevenția este o măsură cost eficientă, te ajută foarte mult, doar că din perspectivă individuală partea curativă este mai urgentă. De exemplu, în România, incidența tuberculozei este în continuare pe primul loc în Europa. Mai rău, tuberculoza multidrog rezistentă este iarăși pe primul loc, rezistența la anti-microbiene este iarăși o problemă pentru noi, care se leagă de infecțiile intra spitalicești, de consumul de antibiotice, deci acestea ar fi pe primele locuri.

…..

Campania Medicii schimbării este un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.

Medicii schimbării contureză portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Poveștile medicilor care fac întotdeauna mai mult, ale spitalelor care au primit o nouă șansă cu sprijinul comunității sau ale cabinetelor medicale dotate de medici de familie sunt doar câteva exemple și completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.

Pentru că măsurarea unor indicatori precum mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă sau gradul de vaccinare este esențială în creionarea portretului unui sistem de sănătate și al evoluției acestuia, campania le aduce în prim plan printr-o serie de infografice. Unul dintre acestea ne arată că România a avut cea mai rapidă îmbunătățire din țările Europei Centrale și de Est în ceea ce privește scăderea mortalității materne. Îmbunătățirea condițiilor din maternități și a îngrijirii acordate gravidelor nu ar fi fost posibilă fără medicii și asistentele medicale dedicate cu adevărat, în ciuda unor condiții uneori dificile. echilibrarea balanței.