Calendarul alegerilor prezidențiale, aprobat de Guvern

Guvernul a aprobat în ședința de marți calendarul alegerilor prezidențiale din acest an – primul tur în 10 noiembrie, cel de-al doilea în 24 noiembrie. În urma modificării legislației electorale, românii din străinătate vor putea vota pe parcursul a 3 zile – începând de vineri și până duminică, inclusiv.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, a anunțat că Guvernul a adoptat marți mai multe hotărâri pentru organizarea alegerilor prezidențiale, una dintre ele vizând programul calendaristic.

Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc în 10 noiembrie, iar cel de al doilea, în 24 noiembrie. În primul tur al alegerilor, românii din străinătate vor putea vota în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie, iar în al doilea tur, în 22, 23 și 24 noiembrie.

Prevederile adoptate marți de guvern includ mai multe termene:

• 2 septembrie: depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a unei alianțe electorale
• 11 septembrie 2019: înregistrarea în registrul electoral ca alegător în străinătate sau ca alegător prin corespondență
• 22 septembrie, ora 24.00: depunerea candidaturilor
• 12 octombrie: începe campania electorală
• 8 noiembrie, orele 12.00-21.00: prima zi a votului în străinătate
• 9 noiembrie, ora 07.00: se încheie campania electorală în țară
• 9 noiembrie, orele 07.00-21.00: a doua zi a votării în străinătate
• 10 noiembrie, orele 07.00-21.00: începe votul în țară și este a treia zi de vot în străinătate
• 10 noiembrie, ora 21.00: alegătorii care sunt în secția de votare și cei care stau la rând pot vota până la ora 23.59.

În 28 iulie, a fost lansat portalul www.votstrainatate.ro, unde românii care vor să voteze în străinătate pot să se preînregistreze.

Șeful Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, spunea că în lipsa unui număr suficient de preînregistrări există riscul „să se reia situaţia de la alegerile europarlamentare”, când mii de oameni au stat la cozi interminabile la secțiile de votare, fără a putea vota.

AEP le recomandă românilor să opteze pentru votul prin corespondență, atrăgând atenția că sunt mai mari costurile pentru votul la secțiile amenajate în diaspora decât în cazul votului prin corespondență.

Potrivit AEP, pe baza informațiilor din partea comunităților de români din străinătate și a reprezentanțelor diplomatice, reiese că pentru a înființa o secție de votare costul aproximativ poate ajunge la 100.000 euro. Suma ar include chiria pe cele opt zile necesare funcționării secției de votare (trei zile destinate votării efective și o zi pentru activitățile administrative ulterioare votării, pentru fiecare tur de scrutin în parte), precum și remunerația personalului acesteia.

Prin urmare, din analiza acestor date, precum și a celor comunicate de Poșta Română cu privire la costurile pe care le implică votul prin corespondență, reiese că pentru votul prin corespondență costul estimativ este de 25 euro/vot pentru ambele tururi de scrutin, în timp ce pentru votul la o secție de votare costul estimativ este de 50 euro/vot pentru ambele tururi de scrutin, spune AEP.

O secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Pașii pentru exercitarea votului prin corespondență:

• Înregistrarea – completarea formularului online de pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. La acest formular trebuie anexată copia scanată sau fotografia actului de identitate și copia documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. – Primirea documentelor – Poşta Română transmite alegătorului următoarele documente necesare exercitării votului prin corespondenţă: două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două plicuri interioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două autocolante cu menţiunea „VOTAT”, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două buletine de vot prin corespondenţă, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot; două autocolante cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară, pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
• Votarea – pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea „VOTAT” pe patrulaterul cu candidatul preferat; Buletinul de vot astfel marcat se introduce în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, apoi acesta se sigilează; Se completează certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; Se introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, care se sigilează; În cazul celui de-al doilea tur de scrutin pentru Președintele României, înainte de a aplica timbrul autocolant pe patrulaterul ce conține candidatul pentru care optează, alegătorul se asigură că acesta participă la cel de-al doilea tur de scrutin.
• Expedierea – alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate are trei variante de expediere a plicului exterior sigilat care conține votul său: îl trimite în țară, depunând plicul la orice oficiu poștal ori în orice cutie poștală a statului-gazdă; îl depune la orice operator de curierat sau îl poate transmite la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din statul-gazdă, după caz, pe cheltuiala sa; îl poate depune personal la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din țara-gazdă după caz.

Numărul alegătorilor români care s-au înregistrat până marți a depășit 26.330 – 12.973 au optat pentru a merge la o secție de votare, iar 13.362 au ales ca opțiune votul prin corespondență.