„Ups, pubertatea!“, ghidul părinților de (pre)adolescenți, s-a lansat la București. „Nu ne putem feri copiii de experimente. Toți învățăm din greșeli!“

Editura ZYX BOOKS a lansat marți, 21 noiembrie, la librăria Humanitas Cișmigiu din București, un ghid dedicat părinților care vor să știe cum să-i îndrume pe (pre)adolescenți în perioada marilor transformări fizice și emoționale. „Ups, pubertatea! Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile“, scrisă de Cara Natterson, medic pediatru și autoare de succes, și Vanessa Kroll Bennett, expertă în pubertate și gazda unui podcast popular, s-a lansat la București concomitent cu SUA.

Cartea este disponibilă AICI iar transportul este gratuit.

Lansarea a inclus și o dezbatere despre pubertate și adolescență, la care au participat Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert național în sănătate mintală, Laurențiu Staicu, consilier filosofic și profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, Alex Zamfir, creatorul jocurilor THE FUNNY BRAND, și Rada-Maria Lilea, studentă în anul I la programul de master Politicile egalității de șanse în context românesc și european. Întâlnirea a fost moderată de Monica Jitariuc, consultant de comunicare & trainer, și Alexandra Rusu, director editorial ZYX Books.

Invitații serii au vorbit despre lucrurile „aproape șocante“ pe care le-au observat la preadolescenții și adolescenții din prezent, dar și despre cât de necesară este o astfel de carte în societatea modernă.

„Pubertatea e trăită, în primul și-n primul rând, de copii…”

Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert național în sănătate mintală, a declarat că ce este aproape întotdeauna șocant este întâlnirea dintre pubertatea propriului copil și părinte, însă este important ca adulții să conștientizeze faptul că fiii și fiicelor sunt cei care trec prin procesul dificil, chiar dacă și ei, ca părinți, sunt afectați de această perioadă.

„Pubertatea copiilor noștri este foarte greu de dus, chiar și atunci când este foarte bună (atunci când totul este OK, când nimic nu se duce într-o zonă a riscului major sau a patologicului). Este o pierdere a inocenței copilului, este o întâlnire cu niște laturi, cu niște atitudini și niște comportamente ale copiilor noștri care ne scot, foarte adesea, din zona de confort, care ne pun în față niște oglinzi, adeseori, dureroase. Însă, e important să nu uităm că pubertatea o trăiesc ei. Pubertatea e trăită, în primul și-n primul rând, de copii. Noi suntem acolo, suntem alături de ei, dinamicile relaționale se complică, dar toate transformările, toată noutatea, tot acest aspect surprinzător pe care noi îl constatăm ei îl trăiesc“, a declarat Diana Stănculeanu, la evenimentul de lansare a cărții.

Un alt aspect discutat la întâlnirea prilejuită de lansarea ghidului despre pubertate a fost diferența dintre generații. Cum au aflat părinții de astăzi despre subiecte considerate tabu, atunci când erau copii, cum a arătat adolescența lor și ce ar trebui să facă pentru a-i sprijini pe fiii și fiicele lor în acest proces de tranziție.

Laurențiu Staicu, consilier filosofic și profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a povestit că, în copilăria sa, educația sexuală era undeva la intersecția dintre rușine și interzis, iar despre acest subiect nu discutau părinții cu copiii, acasă. Drept urmare, copiii erau nevoiți să se autoeduce, iar cartea „Ups, pubertatea! Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile“ contribuie la o mai bună înțelegere a acestei perioade și, poate, completează unele lacune legate de schimbările din timpul pubertății, pe care le au unii părinți.

„Cartea pune accent mai mult pe partea fiziologică. Mi-a plăcut foarte mult că luptă cu prejudecata potrivit căreia pubertatea/ adolescența constituie ceva anormal, ceva cu care ar trebui să luptăm, trebuie să combatem, să-i normalizăm pe copiii noștri, care, până atunci, erau într-un fel și, deodată, se schimbă. Și ceea ce spun autoarele este că e o etapă normală. E o etapă tulburătoare mai ales pentru copii și pentru adulții din jurul lor, dar e totuși normală. Să nu uităm: toți am trecut prin ea. E o etapă de tranziție, e o etapă dificilă prin fapul că e de tranziție, dar totuși nu are sens să o privim ca pe ceva ieșit din comun“, a precizat Laurențiu Staicu.

„Adolescenții trec printr-o revoluție cognitivă, se descoperă pe ei înșiși ca persoane”

De asemenea, Laurențiu Staicu a menționat că e vârsta la care explodează multe lucruri. „Cartea explorează latura asta fizică, biologică, sexualitatea. Adolescenții nu trec doar prin asta. Trec printr-o revoluție cognitivă, se descoperă pe ei înșiși ca persoane. Și ăsta cred că e un lucru care trebuie conștientizat mai bine de către noi, ca adulți. E ceva ce iarăși uităm.“

Rada-Maria Lilea, studentă invitată la lansare, a povestit că în perioada adolescenței sale au existat numeroase conflicte între ea și părinții ei, însă relația din sânul familiei a fost axată pe comunicare.

„Eu am încercat, ca adolescentă, să-i învăț să-mi fie părinți. Le spuneam nevoile mele, dorințele mele, ce sunt eu dispusă să fac, ca să putem să găsim un teren comun, și să le cer și lor să facă același lucru pentru mine, ca să putem să conviețuim în armonie. Lucru care a mers de cele mai multe ori. Am făcut și psihoterapie vreo doi ani. La vârsta de 17 ani am vrut să aflu cine e Rada și cine a fost Rada când era mică, să mă reconectez cu ea. Lucru care m-a ajutat extraordinar de mult. Și relația cu părinții mei – care și ei au făcut psihoterapie – s-a îmbunătățit enorm de mult“, a povestit Rada-Maria Lilea.

Schimbări fizice și comportamentale și relația părinte-copil

În perioada pubertății, cele mai multe schimbări sunt cele fizice. Într-un timp foarte scurt, tranziția de la corpul de copil la un trup de aproape adult dă naștere confuziei, frustrării, neputinței, care, la rândul lor, pot duce la răzvrătirea adolescentului.

„Se spune despre pubertate că este această a doua etapă din viața noastră în care ne schimbăm aproape la fel de mult precum se întâmplă în primul an de viață. Cum era bebelușul în primele zile de viață, care era un picuț mai mare decât o sticlă cu apă, și ce a devenit 12 luni mai târziu, o ființă complet transformată, cu foarte mulți centimetri în plus, cu foarte multe kilograme în plus, cu alte comportamente, în continuare dependent de noi, dar foarte conectat la mediul înconjurător, foarte curios, foarte dornic să se desprindă. O transformare uluitoare: copilul de un an nu mai are absolut nicio legătură cu bebelușul pe care l-am ținut în brațe la început. Pubertatea este a doua etapă din viață în care transformările sunt la fel de radicale și de complexe. Vorbim de zeci de centimetri în înălțime, vorbim de multe kilograme în plus, vorbim de un corp care își modifică forma, vorbim de niște hormoni care își cresc cantitățile de 10-15 ori, vorbim de niște schimbări care lasă un corp de copil în urmă și care anunță un trup de aproape adult“, a spus Diana Stănculeanu.

„Rolul părinților nu e doar de observatori, ci de parteneri”

Pubertatea este o perioadă în care, din punct de vedere psihologic, începe să se dezvolte identitatea de sine. Este, totodată, o etapă în care comparația socială e foarte puternică. De aceea, rolul părinților este unul foarte important. Ei ar trebui să creeze, acasă, un spațiu al siguranței și al comunicării deschise, transparente și oneste, în care copiii să poată să vorbească despre toate preocupările legate de corpul lor, să-și exprime toate sentimentele.

Laurențiu Staicu este de părere că rolul părinților nu e doar de observatori, ci de parteneri, care să-i ajute pe copii să treacă prin criza asta, dar fără să se panicheze. „Cum ne raportăm noi, adulții, la revolta adolescenților? Noi îi blamăm și încercăm să-i aducem la calea cea bună. De ce greșim? Pentru că nu înțelegem că ei fac asta, se distanțează pentru a se găsi pe sine, pentru a-și construi o identitate. E inevitabil să facă asta. Nu poți să te definești decât dacă te îndepărtezi de ceilalți. Dacă înțelegem asta îl putem ajuta“.

Alex Zamfir, creatorul jocurilor THE FUNNY BRAND, a subliniat nevoia de apropiere dintre părinți și copii, considerând că, atunci când nu știi ce să-ți întrebi copilul, poate ar trebui să taci, să-l lași să povestească el. El consideră că este o diferență foarte mare între felul în care și-au trăit adolescența adulții de astăzi și cum se raportează la această perioadă copiii din prezent.

„În comparație cu copiii din ziua de astăzi, noi părem niște neanderthalieni. Adică, la vârsta lor, noi n-am fi știut să punem în cuvinte ceea ce spun ei astăzi. Deși ne blamăm că am creat o generație de fulgi de nea, cred că ar trebui să ne mândrim că ei au ajuns să povestească în felul în care povestesc și să spună de ce au nevoie și ce așteptări au de la noi“, a declarat Alex Zamfir.

Laurențiu Staicu spune că aceasta este perioada în care „prea departe pentru ei este prea departe pentru noi“. „Noi adulții credem că ei, copiii, nu au discernământ. Și atunci trebuie să îi ajutăm să aibă. Nu să îi păzim. Dacă îi ajutăm să învețe să se întoarcă, atunci vor face și ei, ceea ce ar trebui să facem și noi: să ne dăm seama că trebuie să punem stop. Nu îi putem feri de experimente. Toți învățăm din greșeli.“

Cu această idee rezonează și Alex Zamfir, care consideră că nu se ajunge niciodată prea departe, atât timp cât există dialog în familie. „Cred că, dacă îi lăsăm pe copii să vină să ne povestească lucruri, șansele să vină și a doua oară sunt foarte mari. Asta ar trebui să ne dorim de la copiii noștri adolescenți: nu să nu încerce lucruri, ci să încerce cu noi sau să vină să ne povestească despre ele.“

Ce trebuie să știe părinții despre pubertatea modernă

La începutul volumului „Ups, pubertatea! Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile“, autoarele oferă câteva detalii pe care părinții ar trebui să le conștientizeze înainte ca fiii și fiicele lor să ajungă la pubertate.

– În medie, un copil începe pubertatea cu doi ani mai devreme decât copiii generației anterioare, iar pubertatea durează mult mai mult – în prezent, aproape un deceniu.

– Procesul de maturizare a creierului nu se termină până la debutul vârstei adulte, existând astfel o prăpastie uriașă între maturizarea corpului (care începe pe la 8-9 ani) și perioada în care persoana este capabilă să ia decizii înțelepte (atinsă pe deplin între 25 și 30 de ani).

– Problemele legate de aspectul fizic, alimentate de social media, au atins cote alarmante: mai bine de jumătate dintre (pre)adolescenți se confruntă cu astfel de probleme, băieții fiind afectați la fel de mult ca fetele.

– Vârsta medie la care copiii au pentru prima oară contact cu pornografia este de 12 ani pentru băieți și nu cu mult mai târziu pentru fete.

Cartea este disponibilă AICI, cu livrare gratuită.