Sari direct la conținut

​VIDEO Populația Iașiului a crescut cu aproape 10% în ultimii 3 ani. De unde au venit cei 40.000 de oameni și ce avantaje și neajunsuri are o asemenea explozie demografică

HotNews.ro
Iasi, Foto: Primaria Iasi
Iasi, Foto: Primaria Iasi

În ultimii 3 ani, populația Iașiului a crescut cu circa 10%, respectiv 40.000 de locuitori, a declarat pentru HotNews.ro Mihai Chirica, primarul orașului. Față de recensământul din 2011, populația orașului a crescut cu ciorca 60.000 de locuitori, asta doar cetățenii cu buletin de Iași. Astfel, orașul a ajuns pe locul doi, ca număr de locuitori, după București, devansând Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța. Creșterea se datorează românilor plecați la muncă și care s-au întors acasă, cetățenilor din Republica Moldova care au venit în Iași, nu mai puțin de 25.000 în ultimii ani, dar și oamenilor care au plecat din alte orașe din România și s-au stabilit în Iași.

„A fost o creștere de aproximativ 40.000 de locuitori. Pe ultimele statistici ne-am dus pe locul doi, după București. A crescut și ecartul față de alte municipii mari, cum ar fi Cluj, Timișoara, Constanța, Pitești, cu care suntem într-o permanentă competiție privind numărul de locuitori, astfel că suntem la o distanță de 26.000-27.000 de locuitori față de următorul competitor. Dacă socotim că în 2011, la ultimul recensământ, populația orașului era de 316.000 locuitori, în 2018 s-au declarat 375.000 de locuitori. Cifra nu îi include pe cei care nu au domiciliul declarat. Permanent în Iași sunt undeva la 400.000 de locuitori, fără studenți, aproximativ 60.000. Deci avem 460.000 de oameni legați de viața acestui oraș”, a declarat primarul Iașiului, Mihai Chirica.

Creșterea se datorează românilor plecați la muncă în străinătate și care s-au întors acasă, dar și celor care au plecat din alte orașe din România și s-au stabilit în Iași pentru un trai mai bun.

”Sunt cei absorbiți din județele învecinate: Botoșani, Vaslui, chiar și Bacău. Noi am fost oraș magnet, așa cum a zis și Banca Mondială anul trecut, atragem mare parte din investiții și populație. S-au retras foarte mulți și din cei care au migrat spre alte regiuni ale României, spre Banat și Ardeal. O mare parte din populația nou-venită s-a întors din diaspora. Țara care repatriază cel mai mult în momentul de față este Marea-Britanie, ceea ce este foarte bine fiindcă avem oameni foarte valoroși acolo. A doua țară care repatriază este Italia, deoarece a intrat în recesiune economică și oferă niște salarii asemănătoare cu ce poți câștiga în România. Salariul mediu în România pentru un meseriaș de calitate este cam 1000 de euro net. 1.000 de euro pe care poți să-i dai familiei stând lângă copiii tăi, lângă soția ta. Dacă te duci să muncești în Italia, Spania, Marea Britanie, nu te întorci cu 1000 de euro la familie în fiecare lună, fiindcă ai acolo alte cheltuieli, nu stai cu familia, motiv pentru care le recomand celor plecați să se întoarcă, să testeze măcar ce se întâmplă în România”, e explicat Chirica.

O pondere importantă o reprezintă și cetățenii din Republica Moldova care s-au stabilit la Iași.

”Mai avem 25.000 de cetățeni ai Republicii Moldova rezidenți în Iași. Și nu mai ascund faptul că ei investesc foarte mult, construiesc locuințe, le vând direct în Republica Moldova, în marea lor majoritate și-au cumpărat case în municipiul Iași. Unele sunt locuite, altele sunt ca o rezervă bancabilă. Este adevărat că nu toți dintre cei care au cetățenie românească muncesc aici și trăiesc aici. Mulți dintre ei au profitat de acest lucru și au plecat spre Europa de Vest, ceea ce nu este neapărat rău, pentru că se întorc acasă cu o nouă configurație mentală, în ceea ce privește diferența dintre Rusia și Europa de Vest”, a mai spus primarul.

Creșterea demografică a avut efecte pozitive, au crescut salariile, bugetele pentru investiții, dar și efecte negative, blocajele în trafic fiind din ce în ce mai dese, aerul mai poluat.

”Beneficiile sunt legate de faptul că creșterea economică atrage și un volum de investiții mai mare din partea mediului privat, dar și din mediul public, fiindcă am avut la dispoziție un buget din ce în ce mai mare, an de an, și ne-a ajutat să demarăm proiecte de investiții, care încep să se vadă. Acest lucru se vede și în alți indicatori, creșterea numărului de salariați și numărul de aparamente vândute. Anul trecut am avut circa 5000 de apartamente vândute, ceea ce a însemnat o creștere ca pe vremea de dinainte de 1989. Au crescut salariile medii nete, suntem pe locul 3 , dar ecartul s-a micșorat destul de mult între noi, Cluj și București. Ordinea este Bucureștiul, cu circa 3.800 lei salariul mediu/net/lună, urmat de Cluj 3200 lei, după care venim noi cu aproape 2.980 lei, apoi restul. Orice creștere de populație vine și cu avatarul ei, desnitatea provoacă poluare, număr crescut de mașini. Iașiul are înmatriculate în momentul de față ca și vehicule plătitoare de impozite, 116.700 de vehicule. Ca să facem o comparație, în 1989, imediat după revoluție, erau circa 12.000 de vehicule”, a explicat primarul orașului.

Pentru reducerea poluării, instituția vrea să aplice măsuri drastice. Administrația locală a lansat în dezbatere publică următoarele propuneri:

– interzicerea utilizării autovehiculelor înregistrate sub categoria Euro 3, inclusiv non-Euro, în intervalul orar 6.00 – 22.00, urmând ca, gradual, să fie interzise, după anul 2021, și alte categorii de autovehicule.

– din 2020, interzicerea utilizării pe raza Municipiului Iași a tuturor vehiculelor sub Euro 3 (anume Euro 2, Euro 1 și non-euro), iar din 2022, interzicerea utilizării pe raza Municipiului Iași a tuturor vehiculelor sub Euro 4 (anume Euro 3, Euro 2, Euro 1 și non-euro)?. Interdicția se referă înclusiv la autovehiculele care doar tranzitează Municipiul Iași, indiferent de proveniența lor.

-creșterea cuantumului impozitului pentru autovehiculele Euro 4 începând cu anul 2025, ca și pentru vehiculele Euro 5 începând cu anul 2028.

– încurajarea achiziționării și utilizarea autovehiculelor hibrid și electrice, după cum urmează: diminuarea cu 50% a impozitului la mașinile hibrid până în anul 2024 inclusiv, precum și anularea impozitului pentru orice tip de autovehicul electric.

– acordarea de vouchere în valoare de câte 500 de euro pentru ca un număr de 25.000 de posesori de autovehicule vechi și poluante din Municipiul Iași să fie încurajați să renunțe la acestea.

– modernizarea întregului parc auto al Primăriei Municipiului Iași și al societăților și direcțiilor subordonate din fonduri de la bugetul local, fonduri nerambursabile sau alte surse.

– introducerea unei taxe de congestie, după modelul adoptat în marile aglomerări urbane din Europa – Londra, Goteborg, Milano, Madrid etc. Este vorba de impunerea unor taxe suplimentare pentru toți utilizatorii de autovehicule poluante pentru toți cei care doresc să pătrundă în zona istorică a Municipiului Iași.

Acestea vor fi aplicate doar după aprobarea în Consiliul Local.

”Aşa cum a menţionat şi Raportul Comisiei Europene privind calitatea aerului în Europa, una din principalele surse de îmbolnăvire a populației este poluarea aerului și este generată de sectorul transporturilor, anume traficul rutier din marile aglomerări urbane. O soluție propusă de către Comisia Europeană în Raport se referă la adoptarea unor măsuri de trafic menite a diminua indicii de trafic din marile orașe (măsuri care deja au fost adoptate la nivelul orașelor mari din țări precum Germania, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie). În acest moment, în Municipiul Iași, sunt înmatriculate circa 117.000 de autovehicule, la care se adaugă aproximativ 25.000 de autovehicule care tranzitează sau staționează temporar în oraș. Conform raportărilor, la orele de vârf se înregistrează indici de trafic foarte mari, ducând de multe ori la ambuteiaje în intersecțiile intens circulate din oraș. Având în vedere această situație, care se înrăutățește de la un an la altul, Primăria Municipiului Iași propune în dezbatere publică adoptarea unor măsuri care să diminueze poluarea aerului în Municipiul Iași cauzată de traficul rutier”, au anunțat reprezentanții Primăriei pe pagina de Facebook a instuției.

Românii care s-au întors acasă

Diana Lefter este unul dintre românii care s-au întors acasă. A locuit în Canada timp 18 ani, însă din 2015 a revenit în Iași, unde lucrează în domeniul IT. Spune că ”acasă se simte cel mai bine”.

”Ce nu le place oamenilor de aici, nu îmi place nici mie. Degringolada asta politică și economică mă face să mă întreb în fiecare zi dacă am făcut bine sau nu că m-am întors. Dar sunt ok cu familia aproape, cu prietenii, traiul este mai uman aici, spiritual mă simt mai bine. Eu am noroc că lucrez în IT, în acest domeniu se câștigă foarte bine în România, iar dacă raportezi costurile vieții de aici la salariile unui manager cu mulți ani de experiență în industria de IT, este bine”, a declarat aceasta pentru HotNews.ro.

Din toamnă, Diana vrea să se lanseze în afaceri și să deschidă o școală de reconversie profesională, să-i ajute pe tinerii care nu au absolvit o școală/facultate tehnică să lucreze în IT.

”Acum cochetez cu ideea de antreprenoriat. Vreau să fac o școală de reconversie profesională – Agileroo. Este o lipsă de resursă umană în IT, nu sunt programatori, și sunt mulți oameni care lucrează în alte domenii și nu sunt fericiți, nu au bani, și-ar dori să intre în industria IT, dar nu știu cum să facă. Școala se numește Agileroo, o să înceapă în septembrie, iar eu propun o cale de acces ușoară în industria IT, să-i învăț pe oameni să fie testeri. Sunt foarte multe școli care promit că îi învață să fie programatori în 5 luni, dar asta nu se poate. Eu vreau să distrug acest mit. Se poate intra în IT ca tester manual sau business analyst, apoi să-ți construiești o carieră ca programator. Asta vreau să fac în Iași. Am început deja, îmi dă foarte multă bucurie”, a declarat aceasta pentru HotNews.ro.

Primăria Iași are și un proiect ”RestartHome”, menit să-i ajute pe românii care se întorc în țară și doresc să-și deschidă o afacere. Cei interesați pot solicita informaţii cu privire la oportunităţile de afaceri din oraş şi din regiune, date despre gradul de competitivitate din industria în care îşi doresc să activeze şi oportunităţile privind obţinerea unor finanţări nerambursabile. În cadrul proiectului sunt oferite și cursuri de antreprenoriat.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro