VIDEO România, Ungaria și Franco? Bucureștiul, dat ca exemplu negativ în polemica din Spania legată de amnistia separatiştilor catalani, înaintea tensionatului vot de învestire a guvernului lui Pedro Sanchez

Poliţia a baricadat străzile din Madrid din faţa parlamentului în prima zi a unei dezbateri şi a unui vot de învestitură care a stârnit furie din cauza propunerii premierului în exerciţiu, Pedro Sanchez, de a-i amnistia pe separatiştii catalani în schimbul susţinerii candidaturii sale pentru un nou mandat, relatează Reuters. Opoziția din Spania a comparat legea amnistiei propusă de premierul Pedro Sanchez pentru separatiștii catalani cu legile impuse sub dictatura lui Franco sau cu proiectul de lege din România din 2019 care ar fi oferit amnistia funcționarilor publici condamnați pentru corupție.

Opoziția Spaniei a cerut instituțiilor UE să oprească o lege privind amnistia pentru separatiștii catalani, comparând-o cu legile impuse sub dictatura Franco.

Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular conservator (PP), a declarat că propunerea de amnistie este anticonstituțională și distruge principiul egalității în fața legii.

„Înțelegem că, în calitate de membru al UE, avem dreptul să cerem UE să aplice legile în toate statele membre”, a spus el, asemănând planul lui Sánchez cu mișcările guvernelor din Ungaria, Polonia și România care amenințau statul de drept și au stârnit oprobiu la Bruxelles, relatează FT.

„UE are mecanisme pentru a se asigura că statele membre pun în aplicare tratatele”, a spus Feijóo. „Înțelegem că ne aflăm într-o situație care nu este radical diferită de acele țări.”

PP a comparat, astfel, proiectul lui Sanchez de amnistiere cu proiectul românesc al amnistiei și grațierii funcționarilor publici condamnați pentru fapte de corupție, care a făcut și obiectul unui referendum, iar în cele din urmă proiectul a fost respins în 2019.

Esteban González Pons, secretarul adjunct al PP, a mers mai departe, referindu-se la fosta dictatură de dreapta a Spaniei. „Aceasta este o lege tipică lui Franco. Așa erau legile atunci”, a spus el.

Protest față de legea amnistiei la Madrid, chiar în timpul votului de învestitură pentru Pedro Sanchez

După ce a obţinut sprijinul partidelor separatiste catalane Junts şi Esquerra Republicana de Catalunya (ERC), precum şi al altor câteva partide regionale, socialiştii lui Sanchez (PSOE) spun că are suficient sprijin pentru a câştiga votul de învestitură, programat pentru joi.

Candidatura sa la funcţia de premier ar trebui să obţină 179 de voturi pentru şi 171 împotrivă în adunarea formată din 350 de membri, unde cei mai mulţi deputaţi sunt din Partidul Popular, conservator, şi din partidul de extremă dreapta Vox, fără a avea totuşi o majoritate suficientă pentru a bloca învestirea guvernului.

Sanchez, care se află la putere din 2018, urma să ia primul cuvântul într-o zi în care liderii partidelor îşi expun motivele pentru care susţin sau resping candidatura sa.

Acordul de amnistie cu separatiştii catalani a provocat un val de proteste în întreaga Spanie. Autorităţile au declarat că 80.000 de persoane s-au adunat duminică la Madrid, în timp ce zeci de mii de persoane au participat, de asemenea, la demonstraţii în Granada şi Sevilla. Mii de persoane s-au adunat în fiecare seară, timp de aproape două săptămâni, în faţa sediului Partidului Socialist (POSE) din Madrid.

Miercuri dimineaţă, însă, erau mai mulţi poliţişti decât protestatari în faţa Congresului spaniol. Numai aproximativ 30 de manifestanţi se adunaseră în faţa gardurilor instalate în apropierea Bursei fluturând pancarte care îl acuzau pe Sanchez de trădare, în timp ce lângă intrarea vestică se adunaseră alţi 40, cu o oră înainte de începerea sesiunii parlamentare.

„Suntem spanioli îngrijoraţi pentru Spania”, a declarat un tânăr protestatar acoperit cu un steag spaniol. Un alt protestatar bătea într-o oală de gătit.

Autobuz cu chipul lui Sanchez desenat ca Hitler

Pe străzile din apropiere a circulat un autobuz operat de grupul de activişti ultraconservatori Hazteoir.org, pe a cărui parte laterală se afla o imagine mare ce îl înfăţişa pe Sanchez drept Adolf Hitler.

Curtea Supremă a respins miercuri o cerere a partidului de extremă dreapta Vox de suspendare a votului de învestitură.

După ce liderul PP, Alberto Nunez Feijoo, a eşuat în propria încercare de a deveni prim-ministru în urma alegerilor din iulie, care nu au avut niciun câştigător direct, Partidul Socialist al lui Sanchez (PSOE) a petrecut săptămâni întregi negociind sprijinul cu partide mai mici pentru a-l susţine la votul de învestitură şi în privinţa unor acte legislative cheie. Sumar, partid de extrermă stânga, va deveni partenerul minoritar în guvernul de coaliţie.

Un proiect de lege privind amnistia, convenit cu partidele separatiste catalane ERC şi Junts, ar ierta liderii acestor formaţiuni de mai multe infracţiuni, cum ar fi terorismul sau acte care au dus la deces.