Procurorul general cere CSM să sesizeze Curtea Constituțională privind modificările aduse legilor justiției: Acțiunile Guvernului, un risc pentru democrație și statul de drept

Procurorul general cere Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze posibilitatea sesizării Curții Constituționale pe conflict juridic de natură constituțională între Guvern, Parlament, CSM și Parchetul General în legătură cu modificarea celor trei legi ale justiției. Augustin Lazăr spune că prin adoptarea ordonanțelor de urgență prin care modifică legile justiției Guvernul și-a depășit limitele conferite de Constituție, iar aceste acțiuni sunt un risc pentru democrație și statul de drept.

Solicitarea adresată Consiliului Superior al Magistraturii vizează controversatele modificări aduse celor trei legi ale justiției de către Parlament și apoi de către Guvern prin patru Ordonanțe de Urgență. Este vorba despre Ordonanța de Urgență 90/2018 privind operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Ordonanța de urgență 92/2018 care modifică din nou legile justiției, Ordonanța 7, care a generat proteste fără precedent al magistraților și Ordonanța 12, care elimină unele prevederi contestate din OUG 7, dar păstrează articolele legate de Secția pentru anchetarea magistraților, care este scoasă de sub autoritatea procurorului general și primește competențe sporite.

În solicitarea transmisă CSM, Augustin Lazăr spune că „izvorul conflictului nu îl reprezintă conținutul ordonanțelor de urgență (referirea la conținutul lor este însă inevitabilă și este făcută în considerarea și beneficiul circumscrierii cât mai exacte a stării de fapt), ci faptul constituțional instituțional al emiterii lor”. „Scopul nu este constatarea neconstituționalității ordonanțelor de urgență, urmată de lipsirea acestora de efecte, ci constatarea situației juridice litigioase între autorități publice, a blocajului instituțional și a căilor de înlăturare a acestuia”.

„Modus operandi al acestui exercițiu obiectivează caracterul său neconform Legii fundamentale, depășirea limitelor stabilite de Constituție, respectiv o situație de abuz de putere în materie constituțională în detrimentul competenței constituționale a Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. În concluzie, un conflict pozitiv de competență a cărui componentă factuală constă în actele de exercitare a propriei competențe, de legiuitor secundar, într-un mod care excedează cadrului de legalitate constituțională și interferează în competența de legiuitor primar a Parlamentului”, spune Augustin Lazăr.

El mai arată că Ordonanțele 90 și nr. 92 au fost avizate de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar avizul a cuprins observații care au fost ignorate însă de Guvern. OUG 7 a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, iar OUG 12 a fost avizată negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

„Este de semnalat faptul că forma publicată în Monitorul Oficial cuprinde dispoziții care nu au existat în forma supusă avizării Consiliului. În consecință, cu privire la aceste aspect, avizul Consiliului nu există. Procedând în acest mod, Guvernul, practic, a golit de conținut atribuția Consiliului de avizare a proiectelor de acte normative care privesc activitatea autorităților judecătorești”, explică Lazăr.

El mai spune că, în raport cu Parchetul General, conflictul constă în modalitatea exercitării de către Guvern a competenței sale constituționale de legiuitor delegat, cu depășirea limitelor impuse de Constituție, „modalitate care are ca efect disfuncții ale capacității funcționale a Ministerului Public, majore și cu potențial extrem de periculos”.

„Acțiunea Guvernului nu este doar izvor de disfuncționalitate și risc major pentru activitatea Ministerului Public, ci pune în discuție însăși unicitatea acestuia. Este de subliniat și faptul că efectele acțiunii Guvernului nu se limitează la Ministerul Public, ci, prin intermediul dezagregării activității acestuia ca urmare a aplicării dispozițiilor legale emise de Guvern prin ordonanțe de urgență, sunt afectate drepturile și interesele fundamentale ale cetățenilor, însăși ordinea de drept”, potrivit sursei citate.

Procurorul general avertizează și asupra prevederilor privind controversata secție de anchetare a magistraților, care se transformă într-o structură independentă.

„Independența acestei structuri constă în aceea că activitatea sa este condusă exclusiv de procurorul său șef. Dintr-o asemenea stare de facto și care este, subliniem, efectul modului în care Guvernul a legiferat, rezultă că acesta a restructurat puterile statului: fie a multiplicat componentele Autorității judecătorești, adăugând pe lângă instanțe Ministerul Public și SIIJ, fie a creat o nouă putere în stat. Așadar, Guvernul și-a arogat competențe de legiuitor constituant, context în care nivelul de intensitate al conflictului juridic de natură constituțională este unul de cel mai înalt nivel întrucât vizează elementele definitorii ale statului”, argumentează procurorul general.

În solicitarea către CSM, procurorul general mai spune că cel puțin prin unele dintre aceste ordonanțe de urgență a fost afectat regimul instituțiilor fundamentale ale statului.

.

„În plus, în cazul ultimei ordonanțe de urgență, Guvernul este și discreționar, acționând ad libitum. Astfel, deși invocă reacții negative cu privire la OUG nr. 7/2019, disimulează faptul evident și public că acestea vizează ansamblul ordonanței pentru a proceda doar la o parțială și insuficientă repunere în situația anterioară; așadar, o manifestare lipsită de loialitate, dar cu valențe autocratice”.

Acțiunile Guvernului, un risc pentru democrație și statul de drept/ Și-a depășit limitele conferite de Constituție

Procurorul general mai spune că modificările aduse legilor justiției, într-un timp foarte scurt și imediat ulterior, demonstrează lipsa colaborării loiale între cele trei puteri ale statului și constituie un risc pentru democrație și statul de drept, în principal prin afectarea principiului stabilității legislației cu privire la autoritatea judecătorească.

„În raport cu conduita evocată a Guvernului, ar însemna că celelalte două puteri sunt într-o situație de extremă fragilitate care le împiedică să-și exercite atribuțiile constituționale ( Parlamentul nu mai este în măsură să legifereze în condiții de normalitate, iar Autoritatea judecătorească nu mai are capacitatea de a înfăptui justiția, de a reprezenta interesele generale ale societății

și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor ), astfel încât se impune preluarea de către Guvern a acestora, fie direct ( în cazul Parlamentului căruia îi preia funcția de legiferare ), fie indirect, prin repetate și insistente injoncțiuni ( în cazul Autorității judecătorești, ale cărei reguli de organizare, funcționare sunt în permanentă și incomprehensibilă schimbare).

Practic, o situație extraordinară care durează de 6 luni ! Or, o asemenea concluzie este total exclusă, fie și numai pentru faptul că a o accepta ar echivala cu acceptarea disoluției celorlalte două puteri, respectiv distrugerea arhitecturii statului. (…) Concluzia reală care se impune este aceea că modalitatea descrisă a Guvernului de a acționa în exercitarea unei competențe proprii a depășit

limitele conferite de Constituție, preluând nejustificat atribuțiile Parlamentului și prejudiciind în mod serios capacitatea funcțională a Autorității judecătorești”, adaugă procurorul general.

Se impune restabilirea stării de constituționalitate, afectată prin nesocotirea principiilor constituționale de către Guvern

Augustin Lazăr mai spune în sesizarea către CSM că se impune restabilirea stării de constituționalitate, afectată prin nesocotirea principiilor constituționale atât prin acțiuni concrete, cât și prin omisiuni ale Guvernului în raporturile sale cu celelalte autorități publice și înlăturarea blocajului astfel provocat la nivelul celorlalte puteri.

„Conduita de urmat pentru Guvern ar trebui să fie una de abținere sau rezervă responsabilă în exercitarea funcției delegate de legiferare, ca soluție de principiu. Ca soluție punctuală, procedurile cărora vor fi supuse ordonanțele de urgență, proceduri derulate în fața altor autorități/puteri ale statului vor trebui să aibă în vedere dimensiunea neconstituțională, dacă nu chiar anticonstituțională a acestora. Nu în ultimul rând, se impune a fi subliniat că prezentul conflict este primul din istoria acestui tip de evenimente care a contaminat și societatea civilă – cel puțin o parte a acesteia s-a poziționat alături de Autoritatea judecătorească, de demersul acesteia de apărare a principiului separației și echilibrului puterilor, de respingere a acaparării puterii judecătorești de către executiv, încheie procurorul general”, încheie Augustin Lazăr.