Dreptul la replică al cormoranului la acuzațiile ministrului Daea

Declarația ministrului Agriculturii, Petre Daea, că avem atât de mulți cormorani în România încât au ajuns să „facă baie în piscine” a stârnit un val de ironii pe rețelele de socializare și în presă. Ministrul încerca să atragă atenţia asupra pagubelor pe care aceste păsări le provoacă fermierilor piscicoli, însă exprimarea a fost una nefericită. Cât adevăr este în declarația ministrului Daea și cum afectează cormoranul, specie protejată, firmele piscicole? Ovidiu Bufnilă, reprezentantul Societății Ornitologice din România a explicat situația pentru HotNews.ro, din punctul de vedere al ornitologilor. Și nu, cormoranii nu fac baie în piscină 🙂

Reprezentantul SOR spune că, în primul rând, numărul cormoranilor mari este mult mai mic decât cel declarat de ministrul Daea, cel puțin în acte.

”În România trăiesc 3 specii de cormoran. Unul care apare extrem de rar, cormoranul moțat, unul care e în numere mai mici – cormoranul pitic și unul care e acum mai peste tot – cormoranul mare. El e considerat principalul dăunător. Ca trend, populația este în creștere. Conform raportării de la Guvernul României către UE, cormoranul mare are o populație cuibăritoare cuprinsă între 12.000 și 20.000 de perechi, iar cormoranul pitic între 9.400 și 10.500 de perechi”, a explicat Ovidiu Bufnilă.

Cormoronul mare; Foto: Daniel Petrescu

Un alt recensământ al cormorani încă nu a fost făcut, autoritățile având abia în plan o astfel de numărătoare.

În ceea ce privește acuzațiile că aceste păsări produc pagube imense fermierilor piscicoli, Ovidiu Bufnilă spune că fermierii își pot proteja bălțile, existând exemple de bune practici în acest sens. În plus, o parte din vină pentru înmulțirea lor o poartă tot piscicultorii. Miza ar putea fi acordarea unor subvenții mai mari piscicultorilor.

”Cormoranii sunt păsări care mănâncă pește, au fost aici mereu, au mâncat mereu pește, problema este că noi îi ajutăm să se dezvolte. Cu cât au mai multă mâncare, cu cât depun mai multe ouă și cresc mai mulți pui. Iar mâncarea e asigurată de piscicultori. Ei sunt cei care au luat lacuri mari în concesiune și au populat cu pește, fără să ia măsuri să își apere investiția. Un lac are, ipotetic, o tonă de peste, 10 cormorani și 20 de stârci, 10 pelicani etc, nu poate susține mai mult de atât. Dacă mai adaugi 5 sau 6 tone de pește, va fi ospăț pentru toate, nu doar pentru cormoran. Există măsuri de apărare împotriva pagubelor, măsuri eco, așa cum sunt cele de la pescăria de la Comana, unde au fire de nylon întinse peste bazine, nu pot intră multe păsări, doar câte una, două…așa că pagubele sunt minore. În Parcul Natural Văcărești e o colonie de cormoran pitic. Nu s-a mărit cu sute sau zeci de exemplare, pentru că nu a repopulat nimeni bălțile alea cu pește. În natură e mereu un echilibru, tot noi oamenii suntem cei care îl stricăm. Dăm mai mult pește, vin mai multe păsări. Dacă pui semințe pe pervaz, vin păsări să mănânce, acum unii au făcut hrănitori de cormorani, atâta tot”, a explicat Ovidiu Bufnilă.

Cormoronul mare; Foto: Daniel Petrescu

Acesta este de părere că populația de pește nu scade doar din cauza păsărilor, unul dintre vinovați fiind tot omul.

”E absurd să crezi că populația de pește scade doar din cauza păsărilor, mai ales pe cursurile de apă. Sunt foarte mulți factori, de la braconaj la pescuit în cantități cât mai mari, la sterilizarea peștilor cu curent”, a mai spus Bufnilă.

Revenid la afirmația ”cormoranii fac baie în piscine” și ”nu se mai sperie de om”, afirmațiile sunt fără niciun fundament.

”Dacă dl Daea ar avea dreptate, toți birdwatcherii ar fi la Therme, nu pe Văcărești sau Lacul Morii, Olt sau Dunăre. Și nu, în apă cu clor nu stau nici peștii, nici cormoranii. Îl invit pe domnul ministru să încerce pe Dâmbovița să se apropie de cormoranii pitici care stau pe mal, să vedem dacă se sperie sau nu de om”, a mai spus acesta.

Cormoranul mare; Foto: Emil Todorov

Ministrul Petre Daea a declarat zilele trecute la Bruxelles: ”Am discutat cu Comisarul, a văzut România, pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar, alternativ pentru momentele pentru care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp ştiind elementul de prohibiţie pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poţi găsi în interior în apele tale soluţia de a creşte anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună şi, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul şi a genera progres”.

Cormoranul mic; Foto: Emil Todorov

Acesta încerca să atragă atenţia asupra pagubelor pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, însă exprimarea a fost una nefericită.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Fermierilor Piscicoli (ANFP), Cătălin Platon, confirmă ipoteza cu compensațiile. Într-un interviu acordat Agerpres acesta afirmă că ar trebui acordat un sistem de compensaţie pentru fermierii piscicoli din România care înregistrează pagube din cauza cormoranilor, la fel cum se întâmplă şi în alte ţări europene, coroborat cu un plan de management a populaţiei de cormorani.

Cătălin Platon a declarat că populaţia de cormorani a crescut foarte mult din 1979 de când comunitatea europeană a decis să protejeze această specie, alături de altele, de la 5.000 – 6.000 la 1,8 milioane exemplare. În România ar fi în jur de 140.000 de exemplare, potrivit acestuia.

Cormoranul moțat; Foto: Emil Todorov

Preşedintele ANFP afirmă că pagubele anuale produse de cormorani fermelor piscicole pot ajunge şi la 20.000 de tone în condiţiile în care în România producţia anuală este de doar 12.000 tone, la un potenţial de 50.000 de tone.

“Cormoranul mănâncă 1 kg de peşte/zi eventual dintr-un singur exemplar. Am văzut un cormoran care se lupta cu un crap de 3 kilograme şi era găurit de ziceai că ai dat cu bormaşina. E evident că nu avea cum să-l mânânce, dar peştele a fost distrus. Într-o fermă piscicolă există un investitor privat, vine legislaţia şi spune că nu ai voie să deranjezi cormoranul, stârcul, pelicanul şi încă 30 de specii, iar eu cu bani de la bancă populez, cumpăr furaj şi mă uit la cormoran cum mănâncă în fiecare zi un kilogram de peşte. Acesta umblă în stol de 200 şi o mie de exemplare, deci în fiecare zi dintr-o fermă pleacă între 200 kg şi o tonă de peşte. Asta înseamnă un total de 20.000 de tone de peşte, în condiţiile în care producţia României este 12.000 de tone. Două treimi din ceea ce trebuia să producem noi pleacă cu aceste păsări. Sunt pagube foarte mari”, a spus Platon, potrivit Agerpres.