Cum a ratat Primăria Capitalei șansa de a accesa până la 200 milioane de euro fonduri europene pentru proiecte care puteau schimba fața orașului: trasee pietonale, piste pentru bicicliști, reabilitarea unor monumente

Primăria Capitalei a încheiat în 2010 un contract în valoare de 6 milioane de euro pentru realizarea Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), o strategie care urma să transforme centrul Bucureștiului într-un loc prietenos cu pietonii, bicicliștii și mai puțin poluat, cu ajutorul fondurilor europene. Cel puțin așa promitea primarul Sorin Oprescu la vremea respectivă, proiectanții estimând că se pot accesa circa 200 milioane de euro din bani europeni. Promisiunile au fost reluate și de primarul Gabriela Firea. Opt ani mai târziu, Primăria Capitalei nu a depus niciun proiect propus de PIDU pentru a obține fonduri europene. Instituția spune că acestea fie nu erau eligibile, fie sumele care se puteau accesa erau prea mici.

HotNews.ro a solicitat Primăriei Capitalei informații despre ce proiecte din PIDU a depus pentru a obține finanțare prin Programul Operațional Regional, iar din răspunsul dat de municipalitate reiese că niciunul.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proiectele au fost concepute pentru a fi eligibile pe exercițiul de finațare trecut.

”Proiectele propuse în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană au fost concepute pentru a fi depuse în perioada programatică precedentă, pentru obținere finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR), Axa Prioritară 1 – Dezvoltare urbană, Domeniul major de intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană. În acest sens, PIDU a fost aprobat de CGMB în dată de 30.08.2012, urmând să fie elaborate documentațiile tehnico-economice aferente celor 20 de proiecte. Însă documentațiile de urbanism și indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de CGMB în cursul anului 2016, cu mult după încheierea perioadei de depunere a proiectelor prin Programul Operațional Regional 2007-2013”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Potrivit reprezentanților Primăriei Capitalei, doar două proiecte ar fi putut obține finanțare europeană pe POR: ”Singurele proiecte identificate că fiind potențial eligibile pentru obținere finanțare din surse nerambursabile, în conformitate cu noile Axe Prioritare ale Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, au fost: restaurarea și punerea în valoare a Palatului Voievodal ”Curtea Veche” și traseele pietonale și de bicicliști (42 subproiecte). În urmă verificării documentațiilor tehnico-economice aferente acestor două proiecte, a reieșit că nu erau eligibile pentru obținerea fonduri nerambursabile în actuală perioada programatică prin POR 2014-2020”.

Astfel, afirmă Primăria București, pentru proiectul RESTAURAREA ȘI PUNEREA ÎN VALOARE A PALATULUI VOIEVODAL „CURTEA VECHE” valoarea proiectului depășea cu mult valoarea maximă eligibilă stabilită ca plafon prin Ghidul Solicitantului pentru Axa 5.1 a POR 2014-2020.

Care este stadiul actual al proiectului:

Primăria Municipiului București a încheiat un contract de execuție lucrări cu Compania Municipală Consolidări SA prin care Palatul Voievodal Curtea Veche va fi consolidat, restaurat și redat circuitului turistic.

Pentru proiectul TRASEE PIETONALE ȘI DE BICICLIȘTI (INCLUDE 42 DE SUBPROIECTE) – prin cele 42 de subproiecte nu se realiza un circuit complet destinat pietonilor și bicicliștilor, cerință stabilită prin Ghidul Solicitantului pentru Axa 3.2 a POR 2014-2020, susține Primăria Capitalei.

Dan Nicula, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov (ADRBI), a explicat pentru HotNews.ro ce proiecte erau eligibile din PIDU pe noul POR. Pe vechiul POR se puteau accesa până la 200 milioane de euro, dar Primăria Capitalei a ratat momentul, iar pe actualul POR se putea obține finanțare pentru proiectele care vizau mobilitatea urbană și reabilitarea de monumente, însă sumele erau mai mici. Primăria Capitalei a preferat să folosească banii europeni pentru achiziția de tramvaie și autobuze electrice.

”Proiectele din PIDU erau eligibile pe vechiul POR 2007-2013, numai că ei nu au reușit să-l valorifice atunci și să depună la timp proiectele. Atunci aveau la dispoziție până în 200 milioane de euro. Pe noul POR nu există finațare pentru Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană în acea formă. Pe noul POR erau disponibile finanțări pentru tipuri de proiecte asemănătoare celor din PIDU, pe axa de mobilitate urbană (150 milioane de euro), dacă erau proiecte care vizau mobilitatea urbană, sau pentru monumente (20 milioane de euro, maxim 5 milioane de euro pentru un monument). Au fost niște discuții cu Primăria Capitalei vizavi de posibilitatea de a utiliza PIDU și parte din proiectele elaborate pentru a accesa finanțare pe noul POR, dar acum vreo doi ani. Primăria Capitalei, pe mobilitate urbană, a venit cu proiecte de 283 milioane Euro pentru achiziția de tramvaie și autobuze electrice. Era mai logic așa, fiindcă banii se puteau obține mai ușor și mai sigur. Proiectul care viza Curtea Veche era de circa 10 milioane de euro, iar pe noul POR se puteau obține maxim 5 milioane de euro”, a explicat Dan Nicula pentru HotNews.ro.

Managerul PIDU, Adrian Ilie, reprezentantul firmei Synergetics Corporation SRL, a atras atenția încă din aprilie 2016 că Primăria Capitalei bate pasul pe loc cu PIDU. La vremea respectivă, acesta a ieșit public și a declarat că nu avea cu cine ține legătura din Primăria Capitalei, pe proiect, findcă nu a fost desemnată o persoană în acest sens.

”Aşadar, în acest moment, consorţiul format din cele 14 companii care lucrează de cinci ani pentru PIDU nu are un interlocutor mandatat legal pentru luarea deciziilor şi nici o echipă care să coordoneze proiectul din partea PMB, situaţie care generează riscuri enorme, în primul rând pentru obţinerea fondurilor şi performanţa Programului Operaţional Regional în regiunea Bucureşti-Ilfov. Nu mai dezbat efectul asupra unui buget şi aşa lipsit de resurse pentru investiţii majore. Pentru că riscul reprezintă, finalmente, un potenţial prejudiciu de sute de milioane de euro, am notificat în mod repetat acest aspect, ridicând în cele din urmă excepţia de neexecutare a serviciilor. Juridic înseamnă că PMB, din punctul nostru de vedere, nu îşi execută obligaţiile contractuale asumate”, declara Adrian Ilie, într-un interviu acordat Agerpres.

Contactat de HotNews.ro, Adrian Ilie, managerul de proiect al consorțiului care realizează PIDU, a declarat că decizia sursei de finanțare aparține municipalității.

„Ne aflăm la un pas de obținerea autorizației de construire pentru toate proiectele cerute de Municipalitate. Vorbesc în primul rând de sistemul de parcări din zona centrală și de străzi. Adică cele care vizează componentă de mobilitate și accesibilitate. În ceea ce privește sursa de finanțare, în calitatea pe care o am, de consultant, nu pot formula strategia financiară a primăriei sau modalitatea de finanțare a investițiilor, acestea fiind decizii care aparțin exclusiv reprezentanților autorității publice”, a declarat Adrian Ilie pentru HotNews.ro.

Istoric PIDU

În 2010, Primăria Capitalei a demarat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU). Documentația reprezintă de fapt o strategie pentru remodelarea centrului orașului și propune reamenajarea bd. Unirii zona cu Fântâni și Piață Constituției, reamenajarea Pieței Lahovary și a Pieței Cantacuzino, reamenajarea spațiului verde de la Sala Palatului, reamenajarea Parcului Izvor și conectarea cu str. Lipscani printr-un pod peste Dâmbovița, reamenajarea zonei Piață de Flori, reconstruirea Podului Calicilor, amenajarea unui traseu peitonal și pentru bicicliști în centrul orașului și reabilitarea mai multor clădiri istorice.

În total, PIDU propune amenajarea a 42 km de piste pentru bicicliști. Traseul pietonal și pentru bicicliști va pleca de la Parcul Icoanei, va trece prin Piața Lahovari, str. George Enescu, Stradă Brezoianu, un pod nou peste Dâmbovița, Parcul Izvor, bd. Unirii, Piața Constituției și va ajunge la Piața de Flori. Strategia a fost aprobată în 2010, iar studiile de fezabilitate aferente fiecărui proiect au fost aprobate de Consiliul General al Municipiului București în septembrie 2016. De atunci s-a trecut la etapa de proiectare.

Atât fostul primar Sorin Oprescu, cât și primarul Gabriela Firea au declarat în mai multe rânduri că în baza PIDU se vor accesa fonduri europene.

Pentru realizarea PIDU, Primăria Capitalei a organizat concurs de soluții. Câștigătorul și cei care au gândit proiectele enumerate mai sus este consorțiul ASUB, format din 14 companii: 9 birouri de arhitectură și urbanism – Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yokina arhitecți asociați, IGLOO Architecture, Studio Basar, Astil, Macarie O’looney Architects, Republic of Architects și 5 companii de specialitate: Synergetics Corporation (finanțări), DC Communication (comunicare/consultare), Polarh Design (studii istorice/restaurări), KVB Economic (mediu) și KXL (trafic).

Primăria Capitalei a depus, până la finalul anului 2018, 13 cereri de finanțare nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, valoarea acestora fiind de circa 283 milioane euro, potrivit unui răspuns transmis la solicitarea HotNews.ro. Proiectele vizează în principal achiziția a 100 de tramvaie noi, 100 de autobuze electrice și modernizarea liniei de tramvai pe B-dul G-ral Vasile Milea.

Ce proiecte propunea PIDU:

1. Pod Mihai Voda

Proiectul prevede amenajarea unui pod pietonal si pentru biciclisti peste Dambovita, in dreptul strazii Lipscani si parcaje subterane cu 227 locuri parcare. Valoarea proiectului se ridica la 142 milioane lei.

„Se propune realizarea unui pod pietonal si pentru biciclisti, care traverseaza Dambovita si Splaiul independentei in dreptul strazii Lipscani. Podul este conceput sub forma unei camere urbane incluzand functii publice: spatii de intalnire, platforme de observatie si odihna. La nivel cultural, podul este un simbol al memoriei colective a omunitatii, trasand in mod simbolic vechiul Pod Mihai Voda, distrus in anii 80. In legatura cu acest pod se vor amenaja si doua spatii urbane de tip piata. De asemenea se propune realizarea a doua parcaje subterane, unul in coltul de este al Parcului Izvor Hasdeu si unul pe Splaiul independentei, in zona scuarului Lipscani”, se arata in proiectul de hotarare.

2. Podul Calicilor – ansamblul Domnita Balasa, parcaj subteran, amenajare urbana Palatul de Justitie

Proiectul propune in principal reconstruirea fostului pod al Calicilor peste Dambovita si conectarea centrului vechi al orasului cu zona din spatele Palatului de Justitie. In plus, se propune reamenajarea parcului Sf. Apostoli, construirea unui parcaj de circa 300 de locuri sub o parte din parc, si regandirea circulatiei auto din zona. Valoarea proiectului este de 103,5 milioane lei si se estimeaza ca va fi gata in 35 de luni de la inceperea lucrarilor.

3. Amenajarea Pietei Constitutiei si a unui parcaj subteran

Proiectul propune construirea unui parcaj subteran sub piata de circa 1000 de locuri si reamenjararea spatiului de la suprafata. Valoarea estimata a proiectului este de circa 206 milioane lei si se estimeaza ca va fi gata in 30 luni de la inceperea lucrarilor.

4. Reconditionare si crearea structurii de sprijinire a afacerilor la Curtea Mestesugarilor

Proiectul propune revitalizarea Curtii mestesugarilor din Centrul Istori, iar valoarea sa este de 6,6 milioane lei. Se estimeaza ca va fi gata in 9 luni.

„Imobilul din Covaci 13 are subsol, parter si etaj. Acesta se afla intr-un stadiu avansat de degradare, atat datorita vechimii cat si datorita modificarilor realizate in timp. Constructia din inceputul secolului 20 nu

mai respecta cerintele de siguranta contemporane, iar riscul unui seism care sa o afecteze este foarte mare. Constructia are un impact negativ asupra calitatii Centrului istoric al Bucurestiului, atat din punct de vedere social, cultural cat si economic. Constructia in prezent fara functiune, va fi conservata, consolidata, protejata si redata circuitului turistic – economic. Necesitatea valorificarii acestei constructii din Centrul vechi vine din doua directii. Pe de-o parte, Centrul Vechi are o valoare culturala deosebita, iar prin readucerea acestui imobil in circuitul turistic si economic, completam atmosfera acestuia intr-o maniera de siguranta si eleganta. Pe de alta parte, Centrului vechi ii lipsesc elemente care i-au dat caracterul de cartier comercial, de spatii pentru negustori si mestesugari, imobilele fiind preponderent ocupate de baruri si cafenele. Micii mestesugari, printre care bijutieri, cizmari, olari, tind sa dispara”, se arata in proiectul de hotarare.

5. Modernizare spatiu urban public Sala Palatului cu parcaj subteran (Sud)

Proiectul presupune amenajarea unui parcaj subteran pe 3 niveluri, cu 552 locuri parcare. Valoarea proiectului este de 80,8 milioane lei si se estimeaza ca lucrarea va fi gata in 30 de luni.

6. Modernizare spatiu urban public Sala Palatului cu parcaj subteran (Nord)

Proiectul presupune amenajarea unui parcaj subteran pe 3 niveluri, cu 536 locuri parcare. Valoarea proiectului este de 75,5 milioane lei si se estimeaza ca lucrarea va fi gata in 17 de luni.

7. Parcaj subteran Uranus – Piata Rahova

Proiectul presupune amenajarea unui parcaj subteran pe un niveluri, cu 130 locuri parcare. Valoarea proiectului este de 23,6 milioane lei si se estimeaza ca lucrarea va fi gata in 18 de luni.

8. Traseu prioritar pietonal si de biciclisti

Proiectul presupune realizarea unui traseu pietonal si pentru biciclisti pe mai multe strazi din Centrul orasului. Valoarea proiectului este de 755.000 lei, iar timpul de executie 4 luni.

Traseul este urmatorul:

– str. Smardan intre str. Lipscani si str. Selari

– str Lipscani intre str. Eugen Carada si str. Smardan

– str. Eugen Carada

– strada Academiei intre str. Doamnei si Piata Revolutiei

– Calea Victoriei intre Piata Amzei si str. Gen Berthelot

– str. Episcopiei intre str. Constantin Esarcu si str. Arthur Verona.

– str. Pictor Arhur Verona intre bd. Magheru si str. Xenopol

– str. Xenopol intre str. Eremia Grigorescu si str. Deonisie Lupu

– str. Eremia Grigorescu intre Piata ALexandru Cantacuzino si Piata Lahovary

– str. Tache Ionescu intre Piata Lahovary si str. Mendeleev;

– str. Piata Amzei intre Piata Amzei si Calea Victoriei;

– str. gen. Berthelot intre str. Lutherana si Calea Victoriei

– str. Lutherana intre str. Stirbei Voda si str. gen. Berthelot

– str. Ion Campineanu intre str. Stirbei Voda si Ion Brezoianu

– str. Ion Brezoianu intre str. Ion Campineanu si str. Lipscani

– str. Uranus intre Calea 13 Septembrie si Calea Rahovei

– Calea Rahovei intre str. Uranus si bd. Libertatii

– bd. Libertatii- traversare str George Georgescu

– str. George Georgescu intre bd. Libertatii si bd. Unirii

9. Modernizare spatiu public zona Manastirii Antim, inclusiv parcaje

Proiectul presupune amenajarea spatiului public din jurul Manastirii Antim si reorganizarea circulatiei si a parcarilor ce implica reducerea numarului de locuri de parcare de la 182 la 55.

Valoarea proiectului este de 11,5 milioane lei, iar durata de executie de 14 luni.

10. Proiect Cheiul Dambovitei Unirii – Izvor, Splaiul Independentei, Pod Unirii – Pod Izvor

Proiectul presupune amenajarea trotuarelor si a spatiilor publice din zona, valoare proiectului fiind de 27,5 milioane lei, iar durata de executie 18 luni.

11. Nod Intermodal de transport Piata Romana

Proiectul presupune amenajarea trotuarelor de la Piata Romana in zona statiilor RATB si a gurilor de metrou. Valoarea proiectului este de 10,8 milioane lei, iar durata de executie 14 luni.

„La ora actuala, statiile diverselor mijloace de transport in comun sunt raspandite pe o suprafata larga ce se intinde de la Piata Romana la intersectia bulevardului Magheru cu str. Tache Ionescu. Legatura dintre aceste statii este dificila si stanjenita in mod suplimentar de lipsa de coordonare a interventiilor asupra spatiului public.Proiectul propune crearea de spatii diferentiate functional dar integrate ambiental in aceeasi amenajare: cel de asteptare aferent statiilor de autobuz si cel de intalnire si odihna. Statiile de autobuz sunt unificate sub o singura copertina statement si impreuna cu gradenele, care protejeaza iesirile de la statia de metrou, delimiteaza spatiul urban, creand o zona de asteptare si intalnire aparte.Pavajul acestei zone se continua, ca design si culoare, pe cele trei elemente nou construite (2 gradene si copertina statiei), imaginea unitara fiind elementul identitar al spatiului nou creat. Spatiul public adiacent este subordonat acestui ansamblu”, se arata in proiect.

12. Reabilitare Bd. Unirii de la Piata Constitutiei la Piata Unirii cu traversare la str. George Georgescu

In prima etapa se propune realizarea parcajului subteran de la Piata Constitutiei pentru decongestionarea traficului si eliminarea parcajelor supraterane din aceasta zona, masura esentiala pentru redarea spatiului suprateran pietonului. A doua etapa presupune ridicarea la acelasi nivel a partii carosabile cu trotuarul si tratarea unitara a pavimentului din Piata Constitutiei, zona Manastirii Antim si a Bd-ului Unirii, precum si realizarea amenajarilor peisagistice si urbanistice in zona de interventie conform PUZ-ului.

Etapa a treia se realizeaza pentru restructurarea circulatiei pe Bd. Unirii prin reducerea suprafetei carosabile la doua benzi pe sens si eliminarea parcajelor laterale, precum si diminuarea numarului de parcari din zona Antim. Restructurarea partii carosabile se va realiza prin delimitarea fata de pietonal prin bolarzi si largirea zonei pietonale aferente fantanilor.

In etapa a patra se propune restructurarea circulatiei auto si pietonale de la nivelul Bd-ului Unirii prin reducerea traficului la un fir pe sens si concentrarea acestuia pe zona de nord fata de axul central, extinderea pietonalului in partea de sud pentru realizarea unei zone deschise pietonale si accesarea spatiului din jurul fantanilor, realizarea pistelor de biciclete, dar si amenajarea peisagistica si urbanistica a spatiilor publice din zona de interventie. Prin aceasta propunere se doreste crearea unei promenade generoase, compusa din spatii publice si o alternare de spatii verzi.

„Datorita latimii mari a bulevardului si a promenadei nou create, pistele duble de biciclete amplasate pe ambele laturi ale bulevardului vor activa trotuarele din proximitatea magazinelor si a pavilioanelor. Acestea nu vor mai fi piste de tranzit, ci pentru plimbare. De asemenea, amplasarea pistelor intre aliniamentele de copaci ar separa spatiul promenadei in doua”, spun proiectantii.

Valoarea proiectului este de 68,4 milioane lei, iar timpul de executie 18 luni.

13 Reconfigurare Calea Grivitei intre Gara de Nord si Calea Victoriei

Proiectul presupune reamenjarea arterei, aducerea trotuarelor la nivel cu carosabilul, desfiintarea parcarilor de pe o parte a strazii, amenajarea de trotuare mai late si piste pentru biciclete. Valoarea proiectului este de 30 milioane lei, iar timpul de executie 12 luni.

„Circulatia actuala se realizeaza preponderent in sens unic, avand o mica portiune cu dublu sens (intre Bdul. Dacia si Str. Constantin Budisteanu). Latimea strazii este variabila si se folosesc, in general, 2 benzi de circulatie de-a lungul tronsonului, restul profilului stradal fiind utilizat ca spatiu de parcare. Propunerea prezentata prin studiul de fezabilitate urmareste cresterea potentialului de promenada prioritizand pietonii si biciclistii, printr-o serie de interventii ce pastreaza si intaresc caracterul secvential al tronsoanelor strazii”, se arata in proiectul de hotarare.

14. Reconfigurare Calea Mosilor intre Strada Baratiei si Bulevardul Carol I

Proiectul presupune reamenjarea arterei, coborarea trotuarelor la nivel cu trotuarul, eliminarea parcarilor ad-hoc si amenjarea de spatii pietonale si piste pentru biciclete. Se va ajunge de la 60 de parcari la 30.

Valoarea proiectului este de 24,3 milioane lei, iar timpul de executie a lucrarii 12 luni.

15. Proiect amenajare si modernizare Parc Izvor Hasdeu

Proiectul propune reamenajarea parcului Izvor, valoarea sa fiind de 63 milioane lei, iar durata de executie 18 luni.

„Se propune transformarea lui dintr-un maidan plantat intr-un parc urban reprezentativ pentru centrul Bucurestiului, o anticamera cu doua intrari: spre Muzeul National de Arta Contemporana si, opus, spre centrul istoric al Bucurestiului. Aleiile pietonale ale parcului vor fi trasate pe locul vechilor strazi ale cartierului Uranus si se va reface simbolic topografia zonei, cum era ea inaintea demolarilor din anii ’80. Se va reface partial si dealul Manastirii Mihai Voda si se va construi un memorial/ spatiu expozitional ingropat in zona fostei Manastiri Mihai Voda”, explica arhitectii.

16. Punerea in valoare a monumentelor de for public

Proiectul presupune punerea in valoare a statuilor de pe traseul cultural prin amenajarea spatiilor din jurul acestora. Valoarea sa este de 11,7 milioane lei, iar timpul de executie 12 luni.

Statuile incluse sunt:

– Ansamblul Monumentul luliu Maniu

– Monumentul si fantana Luigi Cazzavilan

– Monumentul Mihail Kogalniceanu

– Monumentul lui C.A. Rosetti

– Monumentul Kilometrul 0

– Monumentul Constantin Brancoveanu

– Monumentul Barbu Catargiu

– Monumentul Lupoaica Romei

– Monumentul Alexandru Lahovary

– Ansamblul monumental Rondul Roman

– Monumentul Ion I.C.Bratianu

– Monumentul Alergatorii

– Statuia lui M. Eminescu

– Statuia lui I.L. Caragiale

– Monumentul Gh.Gr.Cantacuzino

– Monumentul lui Corneliu Coposu

17. Modernizare spatiu public urban Piata de Flori George Cosbuc

Proiectul presupune reamenajarea spatiului public de la Piata de Flori. Valoarea sa este de 17, 3 milioane lei, iar timpul de executie 12 luni.

„La Piata de Flori” este eliminata functiunea de piata agro-alimentara. Inspre Calea Rahovei este propusa salubrizarea terenului si eliminarea constructiilor cu caracter improvizat. Sunt propuse a fi reabilitate si refunctionalizate corpul dinspre Bd. Cosbuc si corpul de piata construit in aceeasi perioada, dinspre calea Rahovei. Cele doua ganguri ale cladirii pietei, in prezent obturate, vor fi redate in folosinta, realizand un parcurs coerent intre cele doua jumatati ale terenului , care pana acum functionau independent ca piata agro-alimentara, si piata de flori improvizata. Porticul Pietei Cosbuc se continua cu parcursuri agrementate cu copertine care apara de soare si intemperii varietatea de flori, si mese care te invita la pranz sau si numai la un ceai”, propun arhitectii.

18. Proiect restaurarea catacombe Hanul Stavropoleos si amenajarea spatiului public adiacent

Proiectul presupune restaurarea catacombelor de la Hanul Stavropoleos, acum ingropate si amenajarea unui mic muzeu. Valoarea proiectului este de circa 13 milioane lei, iar durata de executie 24 luni.

19. Construirea Muzeului multiculturalismului

Proiectul prevede amenajarea unui muzeu in cladirea de pe strda Franceza nr. 68. Proiectul presupune consolidarea si restaurarea imobilul, valoarea acestuia fiind de 9 milioane lei, iar durata de executie 9 luni.

„Scopul principal al muzeului este cresterea tolerantei si incluziunii sociale, demontarea prejudecatilor si formarea prin educatie a unui public capabil sa evalueze ceilalti membri ai societatii pe baza unui set de princpii si nu pe baza apartenetelor la o cultura sau alta. Pentru turisti, un muzeu de mici dimensiuni care poate fi parcurs cu usurinta in timpul vizitarii Centrului vechi si care ofera expozitii si evenimente variate este un element valoros de viata urbana care indica gradul de cultura al orasului pe care il viziteaza”, se arata in proiectul de hotarare.