​Subiectele zilei: Harta abandonului şcolar: în ce regiuni sunt cei mai mulţi tineri care au renunţat timpuriu la studii; Un român, cel mai tânăr angajat al Ministerului Economiei din Franţa

DW: ​România ca simptom. La criticile UE, guvernul român răspunde mai nou cu propriile critici: pentru birocraţii de la Bruxelles şi unele guverne europene a devenit o obişnuinţă să facă afirmaţii negative neîntemeiate despre România – doar fiindcă ţara se află în Europa de Est. Aceasta este o afirmaţie defensivă fără acoperire. Guvernul de la Bucureşti a meritat cuvintele grele pe care le-a auzit de la Bruxelles în săptămânile care au precedat preluarea preşedinţiei Consiliului UE la începutul anului. Acţiunile sale se învârt de doi ani, sub camuflajul unei „reforme a justiţiei”, în jurul ţelului de a proteja politicieni de vârf din propriile rânduri, ferindu-i de închisoare pentru corupţie. Dacă va reuşi să-şi impună întreaga agendă, din statul de drept nu va mai rămâne în România decât o ruină, scrie Deutsche Welle.

Președinția Consiliului UE – prima lună: agenda și programul. Sub mandatul României, două sunt momentele care vor influența viitorul UE: ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (29 martie 2019) și alegerile pentru noul Parlament European (23-26 mai 2019) Alegerile europene vor influența masiv ”performanța” României în ceea ce privește finalizarea dosarelor în lucru, fiind de așteptat ca energiile politice să fie concentarte în special pe campania electorală, mai puțin pe finalizarea dosarelor în lucru. Comisia a renunțat deja la ideea adoptării rapide a următorului Cadru Financial Multianual al UE, o decizie în acest domeniu fiind așteptată, cel mai devreme, în toamna anului 2019, scrie Curs de guvernare.

Statul român nu decontează diagnosticarea uneia dintre cele mai înspăimântătoare afecțiuni! Cum se descurcă un cuplu tânăr cu o boală fără remediu! Familia Popa este una dintre cele 50 de familii din România afectate de Huntington care figurează într-un registru național. Deși Sorin a fost diagnosticat în 2013, până anul acesta nu au văzut ori vorbit cu alți oameni ca ei. Abia în septembrie, în cadrul „Săptămânii Huntington”, un eveniment organizat de Asociația pentru Huntington România la Centrul de Referință pentru Boli Rare – NoRo din Zalău, au cunoscut 12 familii care și ele trăiseră până atunci izolate. Prevalența bolii în Europa e însă de 1 la 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă că și în România există aproximativ 2.000 de oameni afectați, care nu figurează nicăieri, potrivit Libertatea.

Harta abandonului şcolar: în ce regiuni sunt cei mai mulţi tineri care au renunţat timpuriu la studii.Rata cea mai mare de abandon şcolar se află în regiunea de nord-est (23,6%), respectiv sud-est (22,4%). Cel puţin aşa relevă datele transmise de Monitorul Social, care arată că în Bucureşti abandonul şcolar este cel mai mic, şi-anume: 5,5%. Abandonul şcolar este mult mai mare în mediul rural, comparativ cu urban. Mai exact, în 2017, rata abandonului şcolar în mediul rural a fost de 27,1%, pe când cea din urbanul mare (oraşe peste 50.000 de locuitori) a fost de 4,5%. Totodată, în datele prelucrate de Monitorul Social, citat de Adevarul, se arată că aproximativ jumătate dintre tinerii care abandonează timpuriu şcoala o fac pentru a se angaja.

Ce cantitate de metale grele există în fructele de mare din comerț.Fructele de mare pot ascunde surprize neplăcute pentru că unele conţin metale grele cum ar fi plumb, mercur sau arseniu. Chiar dacă valorile sunt în limite admise de lege, aceste metale ne pot face rău. Autorităţile sanitar-veterinare ar trebui să controleze importurile, însă recunosc că verifică un TIR din 10. Iar marfa contaminată e retrasă doar dacă este descoperită. Cele mai multe importuri congelate conţin urme de plumb, cadmiu, mercur, arseniu ori aluminiu. Toxine extrem de periculoase care, odată acumulate în organism, rămân acolo zeci de ani şi ne otrăvesc puţin câte puţin. Gândiţi-vă numai că într-un an România importă fructe de mare în valoare de peste 250 de milioane de euro, scrie Stirile ProTv.

Specialist american: Tendințe din educație ce vor avea impact major în 2019. Câteva tendințe din învățământ, cu impact asupra pieței muncii, sunt prezentate succint la început de 2019 de un reputat profesor al Massachusetts Institute of Technology și ar putea fi relevante și pentru factorii de decizie din România. El vorbește despre trei tipuri de educație. Primul dintre acestea este educația ce pune accent pe abilitățile hibride. Pe viitor, angajații vor avea nevoie de un set hibrid de abilități, din diverse domenii, care se vor schimba pe parcursul carierei lor. Un al doilea tip este educația prin intermediul tuturor canalelor, offline și online. Agarwal argumentează că, trăind într-o lume conectată, consumatorii pretind să aibă totul la îndemână, iar educația nu este o excepție, scrie Edupedu.

Un român, cel mai tânăr angajat al Ministerului Economiei din Franţa. Mădălin Dan Pavel (23 de ani) este un bistriţean care a terminat anul trecut, şef de promoţie, cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Tânărul vorbeşte trei limbi (engleza, franceza şi rusa) şi a fost acceptat tot anul trecut la masterat la Universitatea Paris Diderot, unde se specializează în industria limbii şi traduceri specializate. În paralel, Mădălin a început şi Facultatea de Drept, în cadrul universităţii Paris II Pantheon Assas. Tânărul intenţionează să se specializeze într-o profesie foarte nouă în Europa: jurist –lingvist, o nişă care începe să se dezvolte şi să aibă nevoie de specialişti cu dublă specializare, potrivit Adevarul.