Sari direct la conținut

Cartierul Giulești-Sârbi din București – fără apă, canalizare și străzi asfaltate în an Centenar. Consilierii USR cer primăriilor să rezolve problema

HotNews.ro
Giulesti-Sarbi, Foto: USR
Giulesti-Sarbi, Foto: USR

Consilierii USR București cer Primăriilor Sectoarelor 1 și 6 să rezolve problema locuitorilor din cartierul Giulești-Sârbi care stau fără apă, canalizare sau alimentare cu gaze, în București, în anul centenarului. Aceștia spun că au inițiat două proiecte de hotărâre pentru a înlesni colaborarea între cele două instituții și pentru o rezolvare integrată a problemelor, însă Primăria Sector 1 nu ar fi fost de acord.

”Cartierul Giuleşti-Sârbi se întinde pe teritoriul sectoarelor 1 şi 6 ale Bucureştiului. Este un cartier uitat de autorităţi, în mod special în partea din sectorul 1 – cel mai bogat sector al capitalei. Oamenii care trăiesc aici nu au acces la apă, canalizare sau alimentare cu gaze, nu au străzi asfaltate, nu au acces la un mijloc de transport în comun. Podul de acces în cartier necesită consolidare, iar autobuzul care venea în zona şi-a limitat traseul. Copiii nu au locuri de joacă, cei foarte mici nu au o grădiniţă sau o creşă în cartier. Cei de vârstă şcolară trebuie să meargă pe jos 3 km ca să ajungă până la şcolile din vecinătate. Când vremea nu e favorabilă, nu au cum ajunge, din cauza drumurilor impracticabile. Mulţi dintre locuitori, deşi trăiesc aici de generaţii, nu au acte pe proprietate şi nu au bani să susţină procese pentru intrarea în legalitate. Terenurile virane sunt folosite ca depozite de gunoi, nu se colectează gunoiul, nu există tomberoane sau containere pentru colectarea deșeurilor. Cartierul este străbătut de şine de cale ferată, nesecurizate, fără panouri izolatoare fonic. Trecerile peste șine sunt foarte periculoase şi regulat au loc accidente”, descriu consilierii USR situația din cartierul Giulești-Sârbi.

Aceștia spun că au ridicat toate aceste probleme transpunându-le, într-o primă fază, în petiţii semnate de sute de locuitori ai zonei și adresate Primăriei Sectorului 1, prin care se solicită consolidarea podului, racordarea la utilităţi, construirea unei grădiniţe, amenajarea de locuri de joacă, introducerea unui autobuz şcolar, asistență juridică, igienizarea cartierului, securizarea şinelor, un plan urbanistic zonal. Pănă acum însă, cel puțin din partea Primăriei Sector 1 nu au primit un răspuns pozitiv.

”Două proiecte de hotărâri de consiliu local au fost deja depuse, atât la Consiliul Local al Sectorului 1 cât şi la Sectorul 6: primul cu privire la cadastrarea cartierului şi identificarea terenurilor, iar al doilea cu privire la încheierea unui protocol de colaborare între primăriile celor două sectoare, în vederea realizării unor proiecte comune de regenerare şi dezvoltare urbană, proiecte sociale şi educative. Consiliul Local al Sectorului 6 a adoptat deja al doilea proiect. Din păcate, după luni de zile de aşteptare, Primaria Sectorului 1 a răspuns negativ, susținând că există deja măsuri de dezvoltare bugetate şi implementate. Pe teren însă nu putem recunoaşte nicio măsură de îmbunătăţire luată. Deși au fost începute lucrări edilitare, acestea au fost întrerupte mai apoi. Starea deplorabilă a cartierului este aceeaşi de ani de zile iar locuitorii şi-au pierdut speranţa că se va schimba ceva”, se arată în comunicatul USR.

HotNews.ro a scris despre situația străzilor de pământ din București aici.

Potrivit unui răspuns transmis de Primăria Sector 1, la solicitarea HotNews.ro, lucrările nu s-au efectuat până acum din cauza lipsei unor documentații de urbanism.

„Privind modernizarea acestor străzi, va aducem la cunoștință că Sectorul l își propune ca pentru străzile pe care SC Apa Nova București SA execută lucrări de extindere a rețelelor publice de apă și canalizare, să realizeze proiectele și respectiv lucrările de modernizare a sistemului rutier. Menționăm că, există zone cum ar fi zona Chitila Triaj (străzile Cupsani, Murfatlar, Naturaliștilor, Poiana Mierlei, Câmpul cu Maci), zona Grivița Nord unde execuția oricăror lucrări de modernizare a infrastructurii este condiționată de promovarea planurilor urbanistice zonale (PUZ) privind dezvoltarea urbanistică viitoare”, se arată în răspunsul transmis de instituție.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro