Povestea uneia dintre cele mai tulburătoare imagini de la protestele din Piața Victoriei. „Mihai era târât pe asfalt de un jandarm. Mi-am desfăcut legătura din spatele scaunului cu rotile și m-am aruncat peste el, protejându-l”
Un moment tulburător a fost surprins în timpul protestelor și violențelor de vineri seară din Piața Victoriei. O femeie în scaunul cu rotile s-a aruncat peste un bărbat să-l protejeze de jandarmii care-l târau și dădeau cu gaze lacrimogene. Deny Kiss a povestit pentru HotNews experiența brutală prin care a trecut.
Ea și prietenul său de familie, Mihai, se aflau în spatele jandarmilor și strângeau gunoaiele. Deny povestește că forțele de ordine i-au pulverizat în față gaze lacrimogene, că au lovit-o, iar în momentul în care și-a văzut prietenul târât de jandarmi pe asfalt s-a aruncat peste el să-l protejeze.
Iată mărturia sa:
„Am văzut multe postări, știri, despre incidentul de ieri din piață, dar nimeni nu m-a întrebat nimic, așa că o spun acum. Eram cu prietenul de familie Mihai Mermezan (nu iubit, nu soț). Strângeam gunoaiele, sticlele lăsate de jandarmi. Eram în spatele jandarmilor. La un moment dat l-am întrebat pe un jandarm de ce dau cu gaze că noi nu suntem violenți. Lângă el, un alt jandarm avea un spray sau butelie de gaz, nu știu exact cum se numește, l-a agitat de 2 ori și mi-a dat jet direct în față. Distanța între noi era foarte mică.
Mihai nu știu pe unde era, dar prin zonă. Atunci au început iar violențele. Nu mai vedeam, nu mai puteam să respir. Știu că câțiva jandarmi m-au împins, m-au bruscat. Le-am spus să nu mă atingă, dar ei au continuat, am simțit un pumn în ficat. În fata mea, Mihai era târât pe asfalt de un jandarm. Când l-am văzut, am desfăcut legatura de la rucsacul din spatele scaunului. Mentionez că aveam picioarele legate cu un tricolor și mijlocul legat de rucsac. Am desfăcut rucsacul și m-am aruncat peste Mihai, protejându-l să nu îl aresteze jandarmii. Totul s-a petrecut foarte repede. Vedeam foarte puțin, nu puteam să respir. Simteam doar lovituri de bocanci.
Am rămas prinsă cu picioarele între rotile scaunului. Am tipat, urlat să nu ne mai atingă și să plece de lânga noi. Nu știu exact cine(cred că de la ISU smurd) a venit să îmi scoată picioarele. Nu au reușit și au tăiat panglica tricolorului. Nu știu cât timp am rămas pe asfalt peste Mihai. După ce am văzut că nu se mai apropie niciun jandarm, m-am întors pe spate că nu puteam să respir. Mentionez că am probleme cu inima(cardiopatie).
Au venit cei de la SMURD să mă ridice că intrasem în atac de panică, palpitații,etc, dar am refuzat pentru că imi era frică că mă arestează. La un moment dat mi s-a tăiat filmul, cred că am leșinat. M-am trezit pe targă în ambulanță. Nu m-au ținut mult pentru că tot aduceau oameni. Am fost gazați, călcați în picioare ca niște animale. Din ordinul cui? Pentru ce? Pentru că că adunam gunoaiele jandarmilor? Aseară am ajuns la spital direct la resuscitare. Am refuzat internarea. Veneau oameni raniți, gazați, taiati. Am retrăit clipele din `90. Azi am fost la IML. Voi face plângere penală la parchetul militar. Am ficatul paradit și multe vânătăi, echimoze, lovituri pe mâini, picioare, abdomen”