Ministerul Educației vrea să schimbe regulile olimpiadelor. Profesorii de la loturile naționale avertizează că vor fi demotivați copiii din județe și că olimpiadele vor fi aduse la nivelul concursurilor pe meserii

​Limitarea numărului de copii care pot să intre în olimpiadele naționale, indiferent de specificul olimpiadei, și alocarea unui număr mare de locuri pentru București va face ca interesul copiilor din județe să scadă și mai tare decât în prezent, avertizează profesorii cordonatori de olimpici. Ministerul Educației vrea să schimbe regulile de olimpiadă și a pus în dezbatere o Metodologie de organizare a competițiilor școlare. Daniela Bogdan, profesor de Chimie, avertizează că noile reguli aduc olimpiadele la nivelul concursurilor de meserii. Radu Gologan, coordonatorul lotului de Matematică, spune că propunerile Ministerului nu doar că îndepărtează elevii de olimpiade, dar pot aduce ca evaluatori profesori care nu se pricep la probleme de internațională.

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică Metodologia-Cadru de organizare a competițiilor școlare. Este vorba despre un set nou de reguli pentru olimpiade. Printre noutăți: alocarea pentru toate olimpiadele, pe județ, a câte unui loc pentru an de studiu și disciplină la etapele naționale de olimpiadă, dar a 6 locuri pentru București (câte unul pe sector), introducerea regulii ca etapele naționale să se desfășoare în universitățile de stat și nu de către inspectoratele județe ca în prezent.

Descarcă de aici Metodologia pusă în dezbatere de Ministerul Educației

Daniela Bogdan, antrenor de olimpici la Chimie: Olimpiadele naționale trebuie aduse la nivelul celor internaționale, nu la nivelul concursurilor de meserii

Daniela Bogdan

Foto: Agerpres

Daniela Bogdan, profesor de Chimie și antrenor de olimpici la Chimie, spune că o problemă o reprezintă alinierea tuturor olimpiadelor la același număr de elevi participanți, fără a se ține cont de specificul concursului. “Acum, dacă tot era momentul ăsta de restartare a metodologiei, mi se părea important să aduci olimpiadele acestea naționale la nivelul celor internaționale, adică să te pliezi pe ce se întâmplă la internațională, nu să le aduci pe toate la nivelul concursurilor de meserii”, a avertizat aceasta.

Nevoia de a pune ordine în competiții a venit după ce s-a diferențiat bugetul alocat, majorându-se sumele pentru organizarea de olimpiade, în detrimentul concursurilor, spune Bogdan. “Pentru că alocările de buget erau mai mici la concursuri, toată lumea a încercat să transforme concursul X în olimpiade. Bugetul nu ar trebui să fie diferențiat că e concurs ori olimpiadă. Nu trebuie să le faci pe toate. E nebunia aceasta că trebuie să fie cât mai multe concursuri, că am ajuns ca elevii aproape să nu mai facă școală, participă numai la concursuri. Ar trebui să fie niște concursuri foarte țintite, cu selecții riguroase și cu niște copii care să performeze în domeniul pe care îl aleg”, spune profesoara. “Ce se dorește acum: să participe un elev la 7 olimpiade. Ori asta nu este performanță”, susține Daniela Bogdan.

În ceea ce privește regula ca olimpiadele naționale să fie organizate în universități, “în spatele ei stă dorința unor universități care nu au studenți de a îi apropia de ele. Eu nu cred că un elev care este acum în clasa a XII-a își dorește să meargă la universitatea X, pentru că a făcut olimpiada acolo. Asta este în subtext”, spune Bogdan.

“Mie mi se pare că o altă problemă este alocarea de premii. Cred ca ar fi fost mult mai decent și mult mai bine pentru elevii participanți să primească medalii, nu bani. Elevii nu merg la olimpiade că primesc 150 de lei la premiul I”, a declarat pentru HotNews.ro profesoara Daniela Bogdan.

Aceasta a explicat că la olimpiadele organizate de celelalte țări “nu se dau deloc bani”. În România, “li s-au dat doar diplome elevilor, la olimpiade, până în 2001. Doamna Andronescu când a devenit ministru a considerat că elevii trebuie răsplătiți cu bani. Și de atunci a început alocarea de fond pentru premii și mențiuni. (…) În 2001, a fost un revers al medaliei: unii s-au bucurat ca primeau niște bani, foarte puțini, e drept, dar a fost o supărare foarte mare atunci – și pe urmă lumea s-a obișnuit – pentru că s-a tăiat din numărul de premii”.

Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic național de Matematică: Interesul copiilor și al părinților din alte județe va scădea mult mai tare decât scade acum

Radu Gologan, in redactia HotNews.ro

Foto: Hotnews

Contactat de HotNews.ro, Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic național de Matematică, a declarat că prima vulnerabilitate pe care o aduce metodologia pornește de la limitarea numărului de participanți la olimpiadele finale. “Asta creează un dezechilibru total și face ca olimpiadele să nu fie bazate pe exact potențialul copiilor din diferitele zone ale țării și ale claselor. De exemplu, la clasele a V-a – a VI-a nu e nevoie să fie mai mult de 70 pe clasă, pentru că copiii sunt mici, diferențele între ei poate să fie foarte mari, e greu de susținut olimpiada. La clasele a VII-a, a IX-a și a X-a întotdeauna au fost mult mai mulți copii, pentru că interesul e mult mai mare acolo. La clasa a XII-a, 70 de locuri poate să fie mult. Dar limitarea e absurdă, pentru că același proiect spune că ele sunt pentru științe și olimpiadele tradiționale, iar pentru celelalte sunt 60 pe clasă, maximum, însemnând 1 pe județ. Păi înseamnă că Religiile ar avea de 3 ori mai mulți copii decât matematica, cu acest regulament”, avertizează Gologan.

Președintele Societății de Științe Matematice atrage atenția că regula cu 1 copil pe județ, dar 6 copii pe București care să se califice la națională poate duce la următoarea anomalie: “Liceul Internațional de Informatică ia, treptat-treptat, cei mai buni copii din județe. Acum sigur se vor duce mult mai mulți acolo, pentru că numărul de locuri alocate Bucureștiului va fi o dată mai mare și majoritatea vor fi de la Liceul Internațional de Informatică, plus că fiind într-un mediu foarte bun și la redistribuirea pe care vor să o facă după ce s-au alocat locurile pe țară, tot ei vor intra. Deci automat interesul copiilor și al părinților din alte județe va scădea mult mai tare decât scade acum”.

Acesta a avertizat că un alt lucru care poate deveni periculos este selectarea profesorilor din comisii strict pe bază de CV-uri, prin alegerea lor pe o platformă a Ministerului Educației: “S-a întâmplat că la comisiile pentru alcătuirea curriculumului, la clasa a V-a la matematică, au ajuns persoane care nu aveau ce căuta acolo din punct de vedere profesional. Au ajuns doar pentru că au intrat în bază, și-au pus tot felul de certificate, tot felul de punctaje și au reușit să fie aleși”.

• “Pericolul este să ne trezim la comisia de evaluare a olimpiadei cu câțiva profesori buni la clasă, dar care nu se pricep la astfel de probleme. Problemele care se dau la olimpiadele naționale și internaționale, la matematică cel puțin, dar sigur și la informatică și la fizică, chimie probabil, biologie iarăși, sunt probleme pe care un profesor foarte bun la clasă, dacă nu e special pregătit pentru așa ceva, nu poate să facă față și sigur corectează prost. Am avut cazuri la olimpiadele naționale, în care au fost aduși profesori buni și au făcut greșeli majore în corectură.
• Avem în România un grup de poate până la 100 care pot face lucrul ăsta. Dar dacă oamenii ăștia se înscriu pe platformă, pe baza punctajelor, ei nu le fac, pentru că majoritatea sunt foarte tineri și cei care sunt experimentați sunt destul de în vârstă ca să mai facă treaba asta.
• În momentul acesta, există o discuție cu inspectorul de specialitate din minister la fiecare materie, cu 1-2 profesori universitari sau implicați în olimpiade, cu Societatea de matematică și se alcătuiește o listă cu profesorii cu experiență, uneori mai aducem și oameni foarte tineri pe care îi testăm. Am avut anul acesta două intrări extraordinare, cu doi tineri care s-au implicat în olimpiade: unul este Dănuț Aramă de la Bacău, care este proaspăt doctor din Statele Unite și s-a întors în România să fie profesor de liceu. Cu acest regulament, Dănuț Aramă nu cred că va intra în comisie”.

„Un alt lucru care nouă, celor care ne ocupăm de olimpiadele acestea cu tradiție care au și olimpiade internaționale, nu ni se pare corect: să fie aduse cu aceleași criterii și aceleași cheltuieli olimpiade care până mai ieri erau tehnologii și olimpiade pe meserii. Eu nu știu dacă s-a organizat vreodată olimpiada internațională de tehnologie, dacă vreun copil mergând la olimpiada internațională de tehnologie are o prioritate la admitere într-o universitate pe undeva„, spune Gologan.

În ceea ce privește stipularea în metodologie a regulii ca olimpiadele să se desfășoare în universități, Radu Gologan afirmă că “la matematică, informatică, chiar și la fizică, marea forță de educatori pentru probleme de acest tip nu provine din universitar”. Universitarii nu obțin punctajele pentru avansarea în carieră pe baza olimpiadelor și nu sunt interesați de așa ceva, în afară de câțiva pasionați, “cum suntem grupul ăsta de 20-30 din România, care am fost și olimpici și continuăm să ne jucăm”.

“Plus că nu există experiența în evaluare și în pregătire. De fiecare dată când am luat universitari la pregătire, nepricepuți la ce tip de probleme de olimpiadă există, au venit cu chestii foarte grele care nu le erau necesare copiilor. Sigur că erau matematicieni deosebiți, marea majoritate, dar asta nu înseamnă că ei vor fi implicați cu plăcere în așa ceva. Cel puțin la matematică, fizică și informatică așa este”, susține Gologan.