​REVIEW HTC U12+ – Telefonul cu spate semitransparent și fără butoane fizice

HTC U12+ este noul telefon vârf de gamă al producătorului taiwanez și vine, pe hârtie cel puțin, cu o rețetă aproape perfectă: specificații demne de un telefon de top, o construcție premium, un design care să atragă privirile (în special pe varianta cu spatele semi-transparent), o pereche de camere foto senzaționale și un aspect mai ciudat: nu are butoane clasice, ci unele fixe, sensibile la presiune asemeni întregii rame metalice care permite utilizatorului să lanseze tot felul de aplicații și funcții prin strângerea în mână a dispozitivului. Totuși, nici un telefon nu e perfect, iar HotNews.ro a realizat un review în detaliu cu noul U12+ pentru a vedea care sunt plusurile, dar mai ales minusurile noului smartphone care vrea să se lupte cot la cot cu ce există mai bun de la Samsung, Apple, LG, Nokia sau Huawei.

Ce ne-a plăcut:

+ Camera foto este excepțională – imaginile captate cu camera principală sunt excelente, culori plăcute, fără a fi exagerat de saturate, HDR bun și destul de echilibrat, rezultate acceptabile chiar și cu zoom, dincolo de 2X care vine optic pe camera secundară / Video foarte bun, bine stabilizat la 1080p, cu audio 3D (captat pe 4 microfoane), de înaltă calitate sau zoom acustic / Foarte rapidă în lansare, focalizare, captare

+ Sistemul este curat, coerent și se mișcă ireproșabil – foarte rapid, fără agățări, blocaje sau erori, fără aplicații dublate, fără elemente confuze pentru utilizator

+ Design – În special pe varianta albastră translucidă, care lasă să se vadă unele elemente din interiorul telefonului – HTC U12+ are un design care sare în ochi, foarte bine definitivat, o construcție solidă, premium și cu proporții aproape perfecte în mână.

+ Edge Sense 2.0 – Rama sensibilă la presiune (strângeri scurte sau lungi) și atingeri permite lansarea rapidă a unor funcții pe care utilizatorul le poate alege el. În plus, rama simte când telefonul e ținut în mână și păstrează orientarea ecranului așa cum e, trecând peste setarea de rotiere automată.

+ Audio – HTC U12+ e printre cele mai bune telefoane pe piață la capitolul sunet, dacă nu chiar cel mai bun. Difuzoarele externe produc un sunet puternic și plin, cu distorsiuni minime. Căștile din cutie sunt foarte bune, cu funcție de anulare activă a zgomotului.

+ Modul „bokeh” la pozele cu cele două camere principale este unul mai reușit ca la alți competitori. Plusul e că utilizatorul poate selecta manual, înainte și după captarea fotografiei nivelul de ‘blur’ din fundal. Tot după realizarea pozei utilizatorul mai poate edita și locul din poză care să fie în focus sau nu.

Ce NU ne-a plăcut:

– Autonomia bateriei nu e chiar grozavă. Ne-am fi așteptat poate la ceva mai mult, având în vedere că la acest capitol HTC a stat bine la generațiile trecute. Pentru HTC U12+ autonomia este doar… acceptabilă. Telefonul poate duce o zi întreagă în utilizare normală, ba chiar și cu o utilizare ceva mai intensă, dar – dacă punem la socoteală și lipsa de încarcare wireless – am fi dorit mai mult. Măcar se încarcă super rapid…

– Camerele frontale nu sunt chiar cele mai bune. Da, pot capta poze ok, cu bokeh destul de bine realizat, dar am simțit nevoia unei stabilizări mai bune. Prea multe selfie-uri am ratat din cauza mișcărilor și trepidațiilor mâinii pe care camera nu a putut să le corecteze. În plus, detaliile captate par foarte estompate…

– Una mică: butoanele virtuale de pe ecran dispar mult prea repede și necesită o glisare pe ecran pentru a le readuce înapoi de fiecare dată când vrem înapoi sau „home”. Nu există opțiunea în meniu de a le păstra mereu pe ecran sau de a seta un timp mai lung până să dispară.

Mențiuni:

> Butoanele fixe, sensibile la presiune – sunt un „hit-and-miss”. E nevoie de ceva obișnuire cu ele până când utilizatorul să le poată folosi comfortabil. Butonul de power e ok și poate fi folosit și la dubla apăsare pentru a lansa camera foto, dar butoanele de volum mai dau… rateuri.

> Ecranul de tip SuperLCD 6 arată foarte bine, produce colori pronunțate, negru intens și alb destul de bine echilibrat, cu unghiuri de vizibilitate foarte bune, DAR nu e cel mai luminos ecran, iar pe timpul unei zile însorite se poate observa acest lucru…

> Telefonul nu are încarcare wireless, dar vine cu tehnologia de încărcare Quick Charge 4.0 (deși în pachet are încărcător Quick Charge 3 – tot foarte rapid).

> Cititorul de amprentă este poziționat foarte ușor de ajuns pe spatele telefonului, este foarte rapid și exact. HTC U12+ permite și recunoașterea facială cu cele două camere frontale, dar nu e cea mai sigură soluție.

–-

–

SPECIFICAȚII

Procesor: Qualcomm Snapdragon 845 Mobile Platform, octa-core pe 64 biți, până la 2,8 GHz

Memorie: 6 GB RAM (DDR4x)

Stocare: 64 GB spațiu de stocare (UFS 2.1) / Extindere prin microSD până la 2 TB

Ecran: 6 inch, Super LCD 6, Quad HD+ (2880 x 1440, 18:9, 537ppi) / DCI-P3, sRGB, personalizarea culorilor / Suport pentru HDR 10

Dimensiuni: 156,6 x 73,9 x 8,7-9,7 mm

Greutate: 188 g

Rezistență la apă și praf: IP68

Camera principală:

Foto: 12 MP cu HTC UltraPixel 4 (pixeli de 1,4 µm, f/1.75) + 16 MP 2X optic (pixeli de 1,0 µm, f/2.6) / Autofocus cu Phase detection și laser / HDR Boost 2 / Stabilizare Optică a Imaginii (OIS) pe camera de 12 MP + Stabilizare Electronică a Imaginii (EIS) /Bokeh în timp real. / Mod Manual cu control expunere de până la 32 de secunde și suport pentru formatul RAW

Video: 4k@60 fps / 1080p@60 fps / Slow motion 1080p@240 fps / Sonic Zoom, Audio Boost, și sunet avansat 3D Audio 360 cu 4 microfoane / Înregistrare audio de înaltă calitate, 96 KHz, pe 24 biți /

Camera frontală:

Foto: 2 x 8 MP (pixeli de 1,12 µm, f/2.0) / Unghi larg, cu câmp vizual de 84° / HDR Boost / Deblocare prin recunoaștere facială

Video: 1080p

Audio: HTC BoomSound – două difuzoare: principal la bază, și tweeter pe față. / Înregistrare Hi-Res Audio / Qualcomm aptX HD, LDAC pentru sunet wireless de înaltă rezoluție, până la 32 de biți, prin Bluetooth / Căști audio HTC USonic cu Anulare Activă a Zgomotului

Conectivitate: USB 3.1 Gen 1, Tip C, Bluetooth 5.0/ NFC / Wi-Fi: 802.11 a/b/g/n/ac (2.4 & 5GHz) cu MU-MIMO / Suportă conexiune DisplayPort pe USB Tip C

Baterie: 3500 mAh Li-Po, internă / Încărcare rapidă cu încărcătorul Quick Charge 3.0 inclus – încărcare de până la 50% în 35 minute

Software: Android 8.0 Oreo cu HTC Sense (actualizabilă la Android P2)

HTC Edge Sense 2:

Strângere pentru accesarea aplicațiilor și controlul telefonului

Menținerea strângerii pentru Rotire Inteligentă și Iluminare Inteligentă

Atingere dublă pentru activarea mini-ecranului folosit la controlul cu o mână, ca buton de revenire sau ca bară de navigare

Gesturi personalizabile pentru pornirea camerei foto, asistentului vocal, a lanternei și altele

Design: Suprafață Lichidă, în culorile Translucent Blue, Ceramic Black și Flame Red / Butoane fixe, sensibile la presiune / Cititor de amprente pe spate

Preț: circa 800 de euro

–

DISPLAY

HTC U12+ vine cu un ecran cu diagonala de 6 inci pe format 18:9, de tip Super LCD 6 cu o rezoluție Quad HD+ (2880 x 1440, densitate a pixelilor: 537 ppi).

Spre deosebire de mulți dintre competitori, HTC a ales să meargă pe un ecran LCD în loc de Amoled, evitând astfel unele dintre problemele cu care s-au confruntat alte telefoane (nuanțe verzui-albăstrii din diferite unghiuri, imagini arse etc).

Ecranul de pe U12+ este unul foarte plăcut, printre cele mai bune LCD-uri de pe piață probabil, cu nuanțe destul de vii (cu setări la îndemâna utilizatorului privind saturația) și unghiuri foarte bune de vizualizare. Albul este alb, așa cum se întâmplă pe tehnologia LCD, iar negrul este destul de închis, doar în anumite poziții devenind mai spălăcit.

Din păcate la capitolul luminozitate maximă telefonul nu stă cel mai bine, iar asta înseamnă că pe timpul zilei, direct în lumina soarelui, ecranul e mai greu de „citit” decât pe alte telefoane rivale.

Trecând peste toate putem spune că ecranul de pe HTC U12+ este unul de top, cu siguranță printre cele mai bune LCD-uri disponibile pe vreun smartphone la ora actuală.

DESIGN & ERGONOMIE

În ceea ce privește design-ul, HTC a ales pentru al doilea an consecutiv o construcție din metal și sticlă, rafinând limbajul „liquid surface” de anul trecut. U12+ vine cu ramă de metal și cu sticlă față spate, ușor curbată spre margini.

Efectul „suprafeței lichide” se vede pe spate acolo unde sticla ușor ondulată la colțuri „îndoaie” lumina care se reflectă de pe spate, iar culoarea telefonului pare că se schimbă în funcție din ce unghi privești.

De departe cel mai interesant aspect al design-ului îl regăsim pe varianta albastră unde spatele este translucid pe zona din mijloc, lăsând să se vadă unele componente din interiorul telefonului. Fără doar și poate acesta este cel mai distinctiv element al noului HTC U12+.

Dispozitivul pe care l-am testat noi cel mai mult a fost cel în varianta „Ceramic Black” unde spatele, în funcție de cum îl privești, trece de la nuanțe de negru, la nuanțe de gri sau argintii.

Similar, varianta „Flame Red” are nuanțe schimbătoare, de la roșu clasic la roze-gold sau auriu de-a dreptul, în funcție de cum privești telefonul.

De remarcat faptul că sticla de pe față este puțin ridicată față de rama metalică, înconjurată subtil de o ramă de plastic (sau sticlă?) ușor ondulată care ere menirea de a prelua din șocuri și de a proteja mai bine sticla ecranului în caz de căderi sau loviri.

Ergonomia

În mână HTC U12+ se simte fantastic, poate cel mai bine echilibrat telefon cu astfel de dimensiuni (ecran de 6 inci) pe care l-am folosit. Spatele ușor curbat spre muchii, design-ul nu foarte subțire și înalt, ecranul poziționat simetric, la mijloc față de marginile de jos și sus ale telefonului – toatul face ca U12+ să fie perfect de ținut și folosit ușor chiar și cu o singură mână.

În plus, la acest capitol intervin și funcțiile software care permit „micșorarea” ecranului spre unul din colțurile de jos pentru o operare rapidă doar cu o singură mână.

Mai jos, o galerie foto cu noul HTC U12+, pozat din toate unghiurile:

Butoanele

Dacă la formă și „hand feel” HTC a dat lovitura, la capitolul butoane nu a făcut cea mai inspirată alegere. HTC a decis ca pe U12+ butoanele să fie fixe, să nu mai poată fi apăsate fizic, sa nu se mai miște așa cum o fac butoanele normale.

În schimb, a pus pe rama metalica de pe U12+ niște forme care seamănă a butoane la care a cuplat senzori de presiune. Astfel, „butoanele” nu mai se mai mișcă, ci doar vibrează ca răspuns la apăsările utilizatorului.

Sigur, HTC argumentează că alegerea înseamnă un telefon mai robust și o rezistență mai bună la apă și praf, dar pare mai degrabă că producătorul taiwanez a decis să rezolve o problemă pe care nimeni n-o reclama…

Trecerea de la butoane clasice, tactile, cu feedback real, la cele „fixe”, sensibile la presiune, nu e chiar lină. Nouă ne-a trebuit câteva zile până să ne obișnuim cu senzația și să ne „antrenăm” degetele să lucreze cât mai eficient cu noua arhitectură de butoane. Senzația la început e că trebuie să apeși mai tare decât la un buton normal pentru a se întâmpla ceva, dar după câteva zile de obișnuire realizezi că de fapt poți chiar să apeși mai ușor ca la un buton normal și să fie recepționată comanda.

Cu butonul principal (de power on/off) ne-am obișnuit cel mai repede, însă cu butoanele de volum încă mai avem unele probleme. Uneori nu reacționează suficient de rapid la apăsări, uneori apăsăm mai tare și nu se întâmplă nimic, iar alteori când vrem să apăsăm prelung (pentru a mări sau micșora volumul de la un capăt la altul) butoanele nu recepționează decât o apăsare scurtă…

Poate că HTC va putea remedia unele probleme prin diferite update-uri pe partea soft, însă prin alegerea făcută cu aceste butoane fixe producătorul taiwanez pare că mai degrabă și-a bătut singur cuie în talpă…

–-

SOFTWARE

Într-o lume a dispozitivelor Android în care unii producători toarnă funcții peste funcții, modificări peste modificări (unele doar de dragul de a fi diferit) și aglomerează peste măsura sistemul de operare Android, HTC a luat calea unui sistem aproape curat.

Mergând pe aceeași viziune ca în anii precedenți, HTC U12+ vine cu cel mai recent sistem Android (Oreo), peste care interfața HTC Sense vine cu modificări foarte puține, iar aplicațiile preinstalate nu sunt dublate așa cum se întâmplă la aproape toți ceilalți mari producători – adică nu vom găsi două browsere, două aplicații de mail, două calendare, două calculatoare, două aplicații de galerie foto, ci pe U12+ sunt instalate, cu mici excepții, doar aplicațiile native de la Google.

Asta înseamnă un sistem curat, fără briz-brizuri și care se mișcă impecabil. În toată perioada noastră de test, telefonul s-a mișcat fluent, fără să se agațe sau fără erori și blocaje.

Chiar și așa, HTC are totuși „inflitrate” ici-colo câteva funcții în plus care să-i vină în ajutor utilizatorului.

O glisare cu degetul oriunde pe ecranul „acasă” trage automat în jos bara de notificări, camera poate fi lansată cu două apăsări a butonului de power, iar o rotire rapidă din încheieturi comută de pe camera principală pe cea frontală. Bara de butoane de jos poate fi încărcată cu o „a doua pagină” cu alte butoane ce au menirea unor scurtăruri: micșorare ecran, captură de ecran, apelarea barei de notificări sau de setări rapide etc.

Ce ne-a deranjat pe noi în zilele noastre de test a fost rapiditatea cu care butoanele de navigare (înapoi, acasă, multitasking) dispar de pe ecran și asta pentru că e nevoie de o glisare în plus cu degetul în partea de jos ca să reapară pentru a fi folosite. HTC nu permite – deocamdată, sperăm noi – posibilitatea ca utilizatorul să opteze pentru afișarea lor permanentă sau să modifice intervalul de timp după care butoanele dispar.

Edge Sense 2.0 sau cum să lansezi diferite funcții prin strângerea telefonului în mână sau cu double-tap pe rama metalică

Chiar dacă marginile sensibile la presiune țin și de hardware (senzori de presiune integrați în rama metalică), vom discuta aici noua versiune a Edge Sense, rama sensibilă la strângeri lansată încă de anul trecut de pe U11 și preluată mai apoi și pe telefoanele Pixel lansate de Google.

Pe HTC U12+ Edge Sense se simte și se folosește parcă mai bine și ușor, iar posibilitățile de personalizare a funcțiilor apelate sunt numeroase pentru utilizator.

Pe lângă interacțiunile deja clasice – o strângere scurtă sau prelungă în mână pentru a lansa diferite funcții (lanterna, camera, asistentul virtual, captură de ecran, controlul muzicii sau orice aplicație, etc), Edge Sense 2.0 introduce încă două noi caracteristici.

Cu un double-tap (dublă atingere cu degetul) pe ramă utilizatorul poate mișora ecranul sau poate lansa diferite scurtăruri sau aplicații.

Iar atâta timp cât utilizatorul ține telefonul în mână, telefonul simte presiunea și ține ecranul să nu se stingă și blocat în orientarea respectivă, trecând peste setarea de rotire automată când telefonul este înclinat. Este răspunsul ideal pentru acele momente când stăm să citim un articol întinși în pat și ne întoarcem pe o parte – telefonul simte că e ținut în mână și va preveni ca ecranul să se răstoarne de la modul portret la modul panoramă cât timp îl ținem în mână și ne continuăm cititul.

–-

FOTO

E greu să spunem că nu am fost impresionați de camera de pe HTC U12+. Nu degeaba cei de la DXOMark i-au dat un scor de 103, plasând telefonul pe primul loc în ceea ce privește modelel cu două camere, iar pe locul doi la general.

Combinația de camere de pe HTC U12+ e cu un senzor principal de 12 MP (pixeli de 1,4 µm, f/1.75) și un senzor de 16 MP (pixeli de 1,0 µm, f/2.6) tip telefoto care permite un zoom optic de 2X. Camera principală are stabilizare optică a imagini (OIS), iar pe lumină foarte scazută fotografierea cu zoom-ul 2X e făcută cu camera principală, similar cu ce face și Samsung pe telefoanele sale.

Dincolo de specificațiile de pe hârtie, camera de pe U12+ impresionează aproape de fiecare dată. În primul rând timpul de lansare-focalizare-captare este unul dintre cele mai rapide, cel puțin pe picior de egalitate cu Samsung Galaxy S9. Focalizarea este realizată prin detecția fazei și prin laser, iar totul merge fulger.

Cât privește fotografiile captate, acestea mai mereu ne-au plăcut cum au ieșit, cu nuanțe destul de vii, deloc prea saturate sau exagerate, cu un HDR echilibrat care doar uneori a avut tendința să fie mai agresiv, iar detaliile captate sunt excelente.

Da, uneori imaginile pot fi supraexpuse dacă lasi la altitudinea telefonului să-și facă setarea de luminozitate, însă aplicația HTC pentru cameră, utilă și simplu structurată, are controlul de luminozitate e chiar pe ecran, la glisarea unui deget, și permite micile corecturi care să facă fotografiile captate excelente.

Și pentru că am amintit de aplicația de cameră: dispunerea setărilor e simplă și la îndemână, de pe camera principală pe cea frontală utilizatorul poate comuta prin răsucirea rapidă din încheietura mâinii, iar în nici un moment diferitele setări nu te scot din fereastra de compoziție.

Vorba lungă, sărăcia omului, așa că lăsam mai jos o fotogalerie cu unele poze pe care le-am realizat noi în timpul perioadei de test. Pentru cine vrea să vadă fotografiile la dimensiunea originală cu toate informațiile de exif,

avem aici și o galerie pe Flickr.

*De menționat că acest telefon l-a însoțit pe colegul meu de la Sport în cele două săptămâni de turneu de la Roland Garros și cu el au fost făcute toate pozele publicate de acolo în fotogalerii pe HotNews.ro.

Zoom

Zoom-ul este la îndemână cu un buton mic, separat, lângă butonul de captare, ce se transformă și într-un buton glisant dacă utilizatorul îl ține apăsat și mișcă în sus sau jos degetul.

În general pozele cu zoom 2X în lumina bună au o calitate comparabilă cu cele realizate cu camera principală, deși uneori tind să iasă mai calde. Cum am mai zis, pe lumină slabă zoomul 2x devine digital și de el se ocupă camera principală de 12 MP…

Totuși, e de precizat că HTC a lucrat pe partea de software să poată livra utilizatorului și imagini decente și dincolo de bariera zoom-ului optic de 2X. Cadrele trase la 4X, 5X sau chiar și cele de până la 10X sunt relativ utilizabile, cu siguranță mai bune decât același cadru decupat din fotografia originală făcută fără zoom.

Modul Bokeh

Un alt lucru pe care HTC îl face foarte bine este modul Bokeh – modul portret cum îl mai regăsim la alți competitori – adică acel mod de fotografiere în care fundalul unei poze este defocalizat artificial, imitând efectul unui aparat foto profesional.

Aici HTC are oarece experiență pentru că în 2014 lansa HTC One M8 cu două camere pe spate, al doilea senzor fiind folosit doar pentru detecția profunzimii și realizarea acestui efect bokeh pe pozele sale.

Și acum HTC pe U12+ se folosește de cele două camere de pe spate într-un mod similar (la fel ca mulți alți producători la zi), însă nu doar că rezultatele ne-au plăcut în general, ci și modul de implementare.

Astfel, HTC permite utilizatorului să facă fotografii în modul Bokeh fie cu setarea automată a blurului din fundal, fie să seteze manual nivelul de ‘defocalizare’. În plus, aceste lucruri pot fi corectate și ulterior captării fotografiei. Mai mult, după fotografiere, utilizatorul poate selecta și ce zone de pe poza deja făcută să fie sau nu în focus.

Mai jos, două GIF-uri(n.r. funcționale în varianta de desktop a articolului) care să ilustreze aceste aspecte, cu mențiunea că pozele au fost reduse la calitate pentru a putea fi încărcate cu ușurință în acest articol:

Deși genul acesta de fotografiere pe dispozitive mobile nu e nou, am găsit că HTC U12+ îl aplică destul de bine și oferă utilizatorului o mai mare libertate în folosire.

Ce nu ne-a plăcut e faptul că pentru a folosi acest mod HTC te obligă să faci fotografii doar în formatul 4:3, nu și în 16:9, format pe care noi îl apreciem mai mult.

Mai jos, o mică galerie cu pozele pe modul Bokeh. O găsiți, de asemenea, și pe Flickr.

–-

VIDEO

Pe partea video HTC U12+ stă destul de bine, cu suficiente opțiuni de filmare care să mulțumească mai mult decât utilizatorii obișnuiți: 4K sau Full HD 1080p la 60 de cadre pe secundă, dar și un mod slow-motion cu filmări 1080p la 240 de cadre pe secundă.

În plus, stabilizarea optică pe filmările 1080p se vede, iar clipurile rezultate sunt foarte bune. Pe 4K nu am mai sesizat același nivel de stabilizare, însă imaginile captate sunt și ele decente, ba chiar bune.

Pe partea de detalii: imaginile video ies destul de bine echilibrate, nici prea arse, nici prea întunecate, iar focusul e destul de fin calibrat și nu intervine brutal și constant pe filmări.

În plus, sunetul captat pe filmări este excepțional. HTC U12+ lasă utilizatorilor trei opțiuni de captare sunet: de înaltă calitate (Hi-Res, fișiere salvate în formatul .mkv), 3D Audio (folosind cele 4 microfoane de pe telefon) sau Sonic Zoom (unde sunetul captat va veni dinspre zona unde utilizatorul face zoom pe filmare).

Video 1080p@60fps

Video 4k@60fps

–-

AUDIO

Continuând discuția despre sunet, HTC U12+ duce mai departe tradiția telefoanelor HTC care strășlucesc din plin la partea audio. Telefonul vine cu două difuzoare externe, unul la bază care are rol de boxă principală și unul în casca de ureche ce are rol de tweeter pentru înalte. Rezultatul e că sunetul niciodată nu poate fi blocat accidental cu mâna, iar calitatea livrată către utilizator este una sporită. Sunetul produs prin cele două difuzoare externe este unul foarte puternic, plin și fără prea multe distorsiuni – cu siguranță unul dintre cele mai bune de telefoane la acest capitol, dacă nu chiar cel mai bun.

Da, portul audio jack 3.5 mm nu mai există pe telefoanele HTC vârf de gamă încă de anul trecut și același lucru e valabil și pe HTC U12+. Dar, în schimb, HTC oferă în cutie o pereche de căști excelente, printre cele mai bune oferite odată cu un telefon mobil.

Căștile se conectează prin mufă USB type C, au funcție de Anulare Activă a Zgomotului și au un microfon în ele prin intermediul căruia HTC scanează urechea utilizatorului și modifică setările de muzică pentru un rezultat cât mai bun.

Am testat acest aspect, iar setările făcute automat pentru un prieten nu-mi sunau mie la fel de bine ca cele pe care telefonul le-a făcut pentru urechile mele.

BATERIE

Cu o baterie de 3.500 mAh și cu rezultate destul de bune pe modelel similare de anul trecut (HTC U11 și U11+), ne-am fi așteptat la rezultate puțin mai bune pe noul vârf de gamă. În mai toate zilele noastre de test telefonul ne-a lăsat impresia că ar fi loc de mai bine.

În multe zile când am avut un program încărcat, am vorbit mult la telefon, am stat pe net sau pe Facebook și am folosit și camera foto/video, la finalul zilei deja eram pe modul de economisire energie și căutam un încărcător. Ca fapt divers, niciodată nu am reușit să trecem de pragul de 4 ore timp de ecran.

În general telefonul duce o zi întreagă cu utilizare medie spre intensă, dar nu mai mult. În zile mai light am reușit să duce telefonul chiar și de pe o zi pe alta.

Trebuie spus că aceste rezultate variază de la utilizator la utilizator, iar multă lume ar putea ajunge să fie chiar mulțumită de ce autonomie oferă HTC U12+. Noi, însă, am fi vrut puțin mai mult…

Chiar și așa, remarcăm totuși modul foarte rapid de încărcare a bateriei. Telefonul permite încărcarea rapidă prin standardul Quick Charge 4.0 de la Qualcomm, dar din cutie vine cu un încărcător QC 3.0. Totuși, în circa 30 de minute telefonul ajunge aproape de 40-45% din baterie dacă pornim de la aproape gol.

Dincolo de aceste aspecte, trebuie precizat că deși telefonul vine cu un spate de sticlă, nu befeiciază de tehnologie de încărcare wireless, chit că aceasta încă nu e suficient de răspândită. E într-un fel dezamăgitor să vezi că HTC, deja la al treilea vârf de gamă cu spate de sticlă, tot nu a reușit să remiedieze acest minus de pe lista de specificații.

–

CONCLUZIE

HTC U12+ e un telefon care face foarte multe lucrui bine și bifează multe dintre cerințele pe care un utilizator le-ar dori de la un vârf de gamă în 2018.

Camera foto/video este fantastică – ușor de recomandat oricui vrea ce e mai bun la acest capitol la zi, design-ul este atrăgător și construcția premium e de top, iar pe partea audio HTC parcă nu are rival (ok, cu excepția LG V30).

Pe partea software HTC U12+ stă foarte bine, sistemul se mișcă incredibil de rapid și de fluent, are coerență în design, nu suferă de aplicații dublate care să deruteze utilizatorii, iar funcțiile Edge Sense chiar pot fi utile. În plus, HTC are o tradiție destul de bună cu actualizările telefoanelor la noile versiuni de Android.

Pe de altă parte, o baterie mai degrabă mediocră, camere frontale care fac multe, dar nu mereu livrează calitate, problemele pe care HTC singură și le-a creat cu butoanele fixe sensibile la presiune sunt câteva neajunsuri care ar putea descuraja unii utilizatori.

Chiar și așa, ecranul mare, detaliat, cu proporții generoase, margini subțiri și fără acel decupaj (notch) în partea de sus precum la alte modele care s-au inspirat după Apple ar putea fi un aspect de luat în seamă pentru mulți utilizatori care nu doresc „bretoane” pe display-ul telefonului lor 🙂

• Ai o întrebare legată de HTC U12+ și la care nu ai găsit răspuns în review-ul nostru? Lasă-ne un comentariu mai jos și vom încerca să-ți răspundem.