Cum vede România Emanuel, fiul unor imigranți din Italia, ajuns pe lista celor 100 de lideri ai viitorului: „România trebuie optimizată”

​Au plecat din țară și au făcut performanță în străinătate. Se gândesc la România, chiar dacă viața lor este acum în altă parte. 10 dintre românii valoroși pentru comunitate au fost premiați în Italia. „Cred că România poate fi „optimizată”. Momentan, ştim că nu este locul perfect, şi de asta mulţi pleacă în afară. Totuşi, rămâne casa noastră, fie că ne place sau nu, trebuie să contribuim cum putem ca lucrurile să se schimbe”, spune Emanuel Chirilă, de 19 ani, inclus pe lista Forbes Italia ”100 lideri ai viitorului under 30”.

Atmosferă festivă la Accademia di Romania din Roma, unde s-a desfăşurat vineri seară, pe 22 iunie, Gala „100 pentru Centenar”, organizată pentru a premia 10 români valoroşi din comunitate. Astfel, personalităţi din diferite domenii au primit medalii din cupru aurit cu inscripţia „100 România”, o diplomă precum şi un album despre frumuseţile ţării.

După ceremonia de premiere am stat de vorbă cu cinci dintre premianţi. I-am întrebat dacă ar dori să revină înapoi în ţară, cum se vede România din afara graniţelor şi ce ar dori să se schimbe acasă. Apoi, am cules câteva mesaje adresate României de azi, în anul Centenarului.

Iată răspunsurile lor pentru Hotnews.ro.

România are nevoie de „educaţie şi de o scară de valori”

Cătălina Curceanu, originară din Braşov, este prim-cercetător în domeniul fizicii nucleare şi al particulelor elementare la ,,Laboratori Nazionali di Frascati dell’INFN’’, cel mai mare institut de cercetare în domeniul fizicii fundamentale din Italia. În 2017, cercetătoarea româncă a primit premiul Emmy Noether acordat de Societatea Europeană de Fizică, cel mai important premiu din lume acordat unei femei fizician.

Stabilită de peste 20 de ani în Italia, nu se gândește să revină în țară: “La ora actuală nu mă gândesc să mă întorc în România, însă colaborez intens cu specialişti din ţară, în special cu cei de la Institutul de la Măgurele, IFIN-HH. Deci, România e cu mine la fiecare pas: am colegi din Romania chiar în grupul pe care-l conduc la institutul LNF-INFN de la Frascati”, a declarat ea, pentru Hotnews.ro.

Cătălina Curceanu nu a fost prezentă la festivitatea de premiere, aflându-se cu un proiect de cercetare în Marea Britanie. Însă, de acolo, ne-a transmis mesajul ei pentru pentru România de azi, un apel la o reîntoarcere la valori: „La 100 de ani de la Unire, România şi românii au un potenţial foarte ridicat, însă este necesară cultivarea acestuia prin educatie, printr-o scară a valorilor care ţine cont de conţinut şi nu de aparenţe, şi prin promovarea acestora. Mai puţine vorbe şi mai multe fapte! La multi ani românilor, la mulţi ani României!”.â

“Păstraţi în suflet memoria şi cinste celor care au făurit România Mare”

Un alt premiu a fost acordat Violetei Pătrunjel Popescu, de asemenea din Braşov, editor şi eseist, cea care a fondat „Centrul Cultural Italo Român” şi Editura Rediviva. Violeta Popescu a coordonat, printre altele, un volum în limba italiană dedicat memoriilor din închisorile comuniste „Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste 1945-1964”.

Pespectiva de a se întoarce definitiv în ţară este una îndepărtată şi pentru Violeta Popescu: „În viitorul apropiat nu pot vorbi de întoarcerea acasă, în România, e un lucru de care depind mai mulți factori. Însă, într-o perspectivă mai îndepărtată ma văd doar „Acasă”, cu „A” majusculă, în România. O spun cu bucuria unei reîntoarceri nu doar ca loc, ci şi ca spirit a ceea ce mă definește şi mă împlinește în același timp”, a declarat ea, pentru Hotnews.ro.

La 100 de ani de la Marea Unire, „nu pot decat să urez tuturor sa păstreze în sufletul lor memoria şi cinstea celor care au făurit România Mare. Cinstea dată lor este actul nostru de demnitate şi respect pentru ceea ce suntem şi purtam cu noi oriunde ne-am duce: o istorie si un spirit de care sa fim mândri si responsabili!”

„Faceţi tot ce puteţi cu încredere, iubire şi credinţă!”

Dana Brânzei este, de 10 ani, cercetătoare în domeniul biologiei moleculare la „Institutul de Oncologie Moleculară” din Milano, unde a obținut un grant oferit de Uniunea Europeană prin Programul ”Orizont 2020” pentru a studia mecanismele de replicare a ADN-ului cromozomial.

Originară din Iaşi, cercetătoarea româncă ne spune că a fost surprinsă de primirea premiului: „Nu ştiam de existenţa acestui premiu, cineva m-a înscris pe lista candidaţilor şi am fost votată. Premiul este pentru activitatea mea ştiinţifică din Italia şi Japonia, pentru pasiunea mea pentru ştiinţă”.

De la vârsta de 18 ani, Dana Brânzei studiază şi lucrează în institute de cercetare de top la nivel mondial. S-a stabilit la Milano pentru a-şi putea continua cercetarea în biologie moleculară într-unul din cele mai bune Institute de profil din lume.

O întrebăm cum se vede România din lumea românilor care au făcut performanţă în străinătate.

„Am trăit şi studiat în Japonia după terminarea liceului, cu o bursă oferită de Ministerul Educaţiei de la Tokyo. Acolo nu există prejudecăţi împotriva românilor, se ştie că suntem o ţară mică, din Europa de Est, se ştie cine a fost Nadia Comăneci. În Italia însă, uneori mi-e greu să spun să sunt româncă: mulţi au prejudecăţi din cauza unor conaţionali ai noştri care fac fapte urâte şi nu ne reprezintă”.

Mesajul cercetătoarei către românii din ţară este: „Să facă tot ceea ce pot cu dragoste, încredere şi credinţă, pentru că lucrurile care nu merg bine se vor rezolva!”

„Departe de ţară, identitatea nu se şterge: se cristalizează”

Luminiţa Ţăranu este o artistă modernă care s-a impus în panorama culturală a Romei: una din operele ei, „Columna mutãtio – La Spirale”este expusă la Muzeul „Mercati di Traiano” şi constituie obiectul atelierelor artistice dedicate vizitatorilor expoziţiei.

Ne spune că ea nu „a fugit” în Italia, ci aici a ales să trăiască şi să-şi continue studiile şi cariera artistică după ce l-a cuoscut pe soţul ei, Pietro.Eu nu am “fugit” in Italia, ci mi-am continuat viata, deoarece aici l-amcunoscut pe Pietro, sotul meu și am creat o familie, al cărui rod este fiul nostru, Lorenzo. Arta de cercetare pe care o făceam la București, acum 30 de ani, nu a suferit o întrerupere, ci a continuat, devenind matură și complexă. Depărtarea geografică devine un filtru excepţional, care ajută comprehensiunea valorilor şi asensurilor celor mai profunde, umane, filozofice şi, prin urmare, artistice. Trăind departe de ţara de naştere, identitatea nu se şterge, ci se cristalizează. Cu cât sentimentul internaţional este mai puternic, cu atât mai mult propria identitate ramâne intactă”.

Artista percepe că România de azi “e din ce în ce mai conştientă şi matură, cu spiritul dreptăţii şi al deschiderii către lume”, care, speră, “va reuşi să recupereze valorile morale şi spirituale sănătoase ale strămoşilor noştri, proiectată spre modernitate şi cu spirit de deschidere internaţională”.

„Fie că ne place sau nu, România e casa noastră şi trebuie să contribuim ca să fie „optimizată”

Emanuel Chirilă, de 19 ani, este cel mai tânăr premiant din cei zece, iar povestea lui este una diferită de a celorlalţi. A ajuns în Italia la 9 ani, pentru a sta împreună cu familia lui, care a emigrat din Iaşi într-un mic orăşel din Toscana, San Giovanni Valdarno. La liceu, a câştigat o competiţie naţională cu o invenţie proprie: o cască pentru motociclişti, care contactează în mod automat serviciul de salvare în caz de accident, transmițând poziția persoanei. În urma participării la concursul naţional, Emanuel Chirilă a fost inclus în lista Forbes Italia ”100 lideri ai viitorului under 30”, categoria ”Consumer technology”.

Nu i-a fost şi nu îi este uşor: la început, nici părinţii nu aveau mare încredere în spiritul de inventator al său, însă acum sunt fericiţi de performanţa fiului lor. Emanuel a lucrat în pizzerie să facă economii, a muncit din greu să se întreţină şi să îşi breveteze invenţia.

„A fost o onoare să primesc acest premiu, mai ales pentru că vine de la un Minister, mă face să mă gândesc că cineva îşi mai aduce aminte de noi, românii din diaspora”, spune pentru Hotnews.ro.

Cum se vede România în ochii unui tânăr, fiu de emigranţi? „Cred că România poate fi „optimizată”. Momentan, ştim că nu este locul perfect, şi de asta mulţi pleacă în afară. Totuşi, rămâne casa noastră, fie că ne place sau nu, trebuie să contribuim cum putem ca lucrurile să se schimbe”.

Ce s-ar putea face pentru o schimbare în bine? „Aş schimba infrastructura, în toată ţara e nevoie de autostrăzi. Aş investi în sănătate, în spitale ar trebui să fie condiţii optimale, nu să existe nevoia sau obligaţia de a da „ciubuc”, m-aş axa pe educaţie şi sistemul de învăţământ, pentru că tinerii de azi sunt oamenii de mâine. Restul vine de la sine”.

Ceilalţi premianţi au fost:

PS Siluan, Episcop al Italiei, născut în judeţul Sibiu, doctor al Institutului de Teologie Ortodoxă „Saint-Serge” din Paris. Din 2008, în calitatea de Episcop eparhiot, ܈şi până în prezent, a susținut înființarea a 115 parohii, 3 mănăstiri, 2 schituri ܈i peste 75 de filii în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. PS Siluan nu a putut fi prezent la ceremonia de premiere, însă a dedicat premiul româncelor care lurează în casele italienilor, muncitorilor de pe şantiere, copiilor care au rămas în ţară cu părinţii peste hotare, deţinuţilor din închisorile din Peninsulă.

Gheorghe Cerin, medic, în prezent conduce secția de Cardiologie la Clinica San Gaudenzio din Novara (Italia) ܈şi este preşedintele Asociației Medicilor Români din Italia. Este membru al Societății Europene de Cardiologie din 2008 şi este autorul mai multor lucrări de specialitate.

Doina Botez, artistă, s-a nascut la Bucureşti si este absolventă a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti, promoţia 1975, cu bursa de merit Ion Andreescu din 1974. A realizat lucrări în domeniul picturii, graficii, ilustrației de carte pentru copii ܈şi a participat la majoritatea expozițiilor colective organizate de Uniunea Artiştilor Plastici din România. Din 1989 trăieşte şi îşi desfăşoară cariera artistică la Roma.

Mihaela Gavrilă, de 45 de ani, din Focşani, profesor universitar la Universitatea “La Sapienza” din Roma, fostă membră în conducerea Asociației italiene de sociologie şi autoarea mai multor volume de comunicare.

Dan Octavian Cepraga, originar din Bucureşti, expert în filologie romanică şi profesor la Universitatea din Padova, a studiat poezia populară română şi formarea limbii poetice române.

Gala ”100 pentru Centenar”, organizată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), în parteneriat cu Ambasada României la Roma, a avut loc la sediul Accademia di Romania din Roma. Premiile au fost înmânate de către ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero şi de către ambasadorul României în Italia, George Bologan.

După Belgia, Portugalia și Italia, proiectul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni ”100 pentru Centenar” continuă în Marea Britanie, Grecia, Spania, Germania, Franța, Israel și SUA.