Zegrean, surprins de motivarea CCR în cazul Kovesi: Suntem într-un regim constituţional, nu într-unul discreţionar. Nu face cine ce vrea în ţara asta

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) Augustin Zegrean a declarat joi pentru Agerpres, că este surprins că în motivarea deciziei CCR în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, se spune că eliberarea din funcţie este la discreţia ministrului Justiţiei.

„Mă surprinde că în motivarea deciziei se spune că eliberarea din funcţie e la discreţia ministrului Justiţiei. Noi suntem într-un regim constituţional, nu într-un regim discreţionar. Nimic nu e la discreţia nimănui, nu face cine ce vrea în ţara asta şi mă mir că CCR a făcut o astfel de precizare sau astfel de motivare, mai mult, articolul 109 din Constituţie, pe care ei îl invocă aici, nu are nicio legătură cu minuta pe care au pronunţat-o”, a spus Zegrean.

El a menţionat că, dacă şeful statului a aprobat numirea, tot el trebuie să aprobe şi retragerea din funcţie a procurorului-şef al DNA.

„Procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi e prevăzută în lege şi pe procedura aceea scrie că propunerea aparţine ministrului Justiţiei, care are nevoie de un aviz consultativ din partea Secţiei de procurori de la CSM, dar în situaţia de faţă procurorii de la CSM au dat în unanimitate aviz negativ referitor la motivele invocate în solicitarea ministrului Justiţiei, arătând că nu sunt de natură a duce la înlăturarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, iar preşedintele este cel care dispune, pentru că el semnează, deci, până când preşedintele nu semnează numirea în funcţie, procurorul nu intră în executarea mandatului. Juriştii ştiu asta despre un principiu care spune că o procedură din aceasta are şi o cale inversă, principiul simetriei juridice (…) dacă preşedintele a aprobat numirea, tot el trebuie să aprobe şi retragerea, deci nu este corect ce spun ei că e la discreţia ministrului Justiţiei”, a adăugat Zegrean.

• Zegrean: „CCR trebuia să meargă mai departe și să dea termen de punere în aplicare a deciziei. Este la latitudinea președintelui când sau dacă face acest lucru; poate să stabilească singur când o face”

Augustin Zegrean mai spune într-o altă declarație, acordată agenției Mediafax, că judecătorii CCR ar fi trebuit să îi dea președintelui un termen de punere în aplicare a deciziei de revocare a procurorului șef al DNA, deoarece știau că acest termen nu există în lege.

„Deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Acum, cu punerea în aplicare, lucrurile sunt puțin mai complicate. În situația legilor, care sunt declarate neconstituționale prin decizia Curții, legea din momentul acela 45 de zile este suspendată și dacă în termenul acesta de 45 de zile Guvernul sau Parlamentul, după caz, nu pun legea în acord cu decizia Curții, legea nu se mai aplică, se scoate din legislația activă. În situația aceasta, de conflict juridic de natură constituțională, nu există un termen prevăzut în Constituție și nici în lege, în care cel care este declarat de Curte în conflict, fiind autorul conflictului, să găsească soluții de ieșire din conflict. Sigur în situația de față, Curtea Constituțională a găsit soluția și a dictat-o prin dispozitivul hotărârii când a spus că președintele emite decizie de revocare din funcție a procurorului general dar, dacă tot a spus asta, puteau să fac un pas mai departe și să spună în cât timp, pentru că știau că nu există un termen în care lucrul acesta trebuie făcut. Deci, este la latitudinea președintelui, la înțelepciunea președintelui când să facă sau dacă face acest lucru. Președintele poate să stabilească singur când o face”, a declarat Zegrean pentru Mediafax.

Totodată, fostul președinte al CCR a mai spus că, în opinia sa, un ministru nu poate să fie în conflict cu președintele României, ci Guvernul.

„Am aceeași părere ca judecătorul Minea (Mircea Minea, judecător CCR care a făcut opinie separată – n.r.). Și eu spun că nu putea să fie ministrul în conflict cu președintele României, ci Guvernul. Eventual dacă se punea problema de conflict, putea să fie între Guvern și președinte, nu între un ministru și președinte. Ministrul face parte din Guvern, dar nu este guvernul însuși”, a mai spus Zegrean.

Argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului Justiţiei, şi nu a preşedintelui României, arată Curtea Constituţională a României în motivarea deciziei prin care s-a stabilit că există un conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat joi motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei.

Citește și:

• Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care îi cere lui Iohannis să semneze decretul de demitere a lui Kovesi: Preşedintele nu are o putere discreţionară cu privire la propunerea de revocare înaintată de ministrul justiţiei

• Opinia separată a lui Daniel Morar la decizia CCR privind revocarea lui Kovesi: „Ori de câte ori apreciază că nu sunt întrunite motivele, Președintele României poate refuza motivat cererea”

• Livia Stanciu, în opinia separată: „Atribuirea unei competențe exclusive ministrului Justiției în procedura de revocare a procurorilor de rang înalt afectează statutul acestora, prin posibilitatea influențării carierei în mod arbitrar”

• Judecătorii CCR Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu, opinie concurentă: „Conflictul de natură constituţională, generat de disfuncţiile dintre CSM şi ministrul Justiţiei”