Relativism educațional

Într-o lume în care totul e prezentat ca fiind relativ, în care efemerul a fost transformat într-o valoare, nu ar trebui să ne mire faptul că atacurile împotriva sistemului de învățământ sunt din ce în ce mai numeroase. Oportună este diferențierea între o critică constructivă la adresa tarelor „sistemului”, întotdeauna oportună, și o raportare nihilistă la acesta, o obsesie a deconstrucției cu orice preț. Grosso modo, putem distinge între viziunea conform căreia „unele aspecte trebuie modificate, altele păstrate” și aceea care consideră că „tot sistemul trebuie refăcut de la 0”. Sau între rațional și irațional.

Discuțiile referitoare la natura examenelor naționale sunt simptomatice pentru epoca în care trăim, pentru noul „regim al istoricității”, axat pe „prezentism”[1]. Acestui context îi trebuie integrate și deciziile care au făcut ca evoluția elevilor pe parcursul anilor școlari să nu mai conteze ca pondere în media admiterii la liceu, relevant fiind doar momentul Evaluării Naționale. Atunci când „prezentul, în fiecare moment al manifestării sale caută să se prezinte pe sine atât ca istorie, cât și ca viitor”[2], de ce le-am transmite elevilor faptul că fără drum parcurs nu există destinație? Că fără cercetare nu poate exista rezultat al cercetării? Că examenul final ar trebui să reflecte parcursul unui întreg ciclu educațional?

Într-o epocă în care relativismul, în diversele sale manifestări, reprezintă lentilele prin intermediul cărora unii consideră că au descifrat sensul lumii[3], nu este nicio surpriză faptul că importanța, utilitatea anumitor examene este, la rândul lor, relativizată.

În aceste condiții, de la legitimitatea solicitării reformării programelor școlare și a structurii examenului de Bacalaureat s-a ajuns la solicitarea anulării acestuia. Mulți profesori și experți educaționali au intrat în acest joc și au început să argumenteze pro sau contra susținerii examenului de Bacalaureat, iar dezbaterea referitoare la această problematică a devenit națională.

O ultimă propunere legislativă prevede că „absolvenții studiilor liceale care au promovat examenul național de bacalaureat și doresc să-şi mărească nota obținută la cel puțin una dintre probe se pot prezenta, la cerere, la a doua examinare în cadrul unei sesiuni de bacalaureat viitoare”, iar „rezultatul reexaminării […] nu poate conduce la scăderea notei obținute anterior. În urma reexaminării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică doar dacă nota obţinută este mai mare decât cea anterioară”[4].

În spatele acestei abordări se ascunde, de fapt, relativismul specific epocii în care trăim, despre care am amintit anterior. Printre rânduri, putem identifica dileme precum „Ce mi-e 6, ce mi-e 10? De ce o notă de 10 ar trebui să ofere prestigiu, iar una de 6 nu?”. Însă, contextul actual nu permite (încă!) un astfel de discurs. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că modelele culturale au ajuns în spațiul românesc cu întârziere, că egalitatea noastră cu spațiile culturale la care ne raportăm este diacronică[5], peste ani va fi posibil să relativizăm și matematica, iar 6 să nu mai fie egal cu 10, ci mai mare.

Până atunci, însă, de ce să considerăm anumite examene mai importante decât altele? Nu este corect educațional față de testele inițiale ca examenul de Bacalaureat să conteze atât de mult. Atât timp cât, de exemplu, unele teste nu sunt trecute în catalog, când, pe parcursul anului școlar există posibilitatea măririi mediilor, de ce să nu existe și șansa măririi notelor de la Bacalaureat. Pe lângă aceasta, prea e desuetă și specifică altei lumi, expresia, „examen al maturității”! Ce își dorește să indice? Că cei ce au susținut examenul la 40 de ani s-au maturizat cu 21-22 de ani întârziere? Nu e oportun. De fapt, și maturitate sună vetust. Cu ce ne ajută aceasta? Nu ar face altceva decât să ne blocheze în clișee, în rigiditate, să ne taie aripile spre nou, să renege pilonii lumii în care trăim: productivitate, flexibilitate, mobilitate[6].

Unul dintre argumentele principale ale susținătorilor proiectului legislativ amintit, este acela al „accesului (elevilor) în învățământul superior”. De fapt, elevii care au promovat examenul de Bacalaureat au posibilitatea de a se înscrie în învățământul superior, indiferent de media pe care au obținut-o. Într-adevăr, admiterea în sistemul de învățământ superior încă presupune ierarhizarea, iar în cazul facultăților care țin cont rezultatele la examenul de Bacalaureat, o medie la limita promovării nu îi va asigura candidatului un loc la buget, ci unul la taxă.

Citeste intregul artiol si comenteaza pe Contributors.ro

Relativism educațional

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”