Unde și cât se dă șpagă în spitalele din România: De la 300 de lei pentru "a fi băgat în seamă" la Baia Mare la 10.000 de lei pentru o operație la inimă la Iași

​În spitalele din România, pacienții oferă bani personalului medical atât din proprie inițiativă, cât și la cererea cadrelor medicale – medici, asistente, infirmiere și chiar liftieri. „Șpăgile” merg de la câteva zeci sau sute de lei pentru consultație sau pur și simplu pentru „a fi băgat în seamă” până la mii de euro în cazul unor operații complicate. Piatadespaga.ro, o platformă creată din inițiativa organizației non-guvernamentale Funky Citizens, își propune să ofere o hartă a șpăgii practicate în spitalele publice din România: unde „se dă”, cât, dar și care sunt spitalele și medicii care nu condiționează actul medical de șpagă. Vezi în articol cazuri concrete semnalate de pacienți: suma oferită, numele spitalului și, în unele cazuri, al medicilor care cer bani în schimbul actului medical.

Câteva dintre cazurile semnalate de pacienți pe site-ul piatadespaga.ro:

4.000 RON pentru naștere la Spital Municipal din Roman

Data: 14.05.2018.

Bani dați medicului pentru naștere.

2.000 RON pentru operație de ligamente încrucișate la Spitalul Militar din Brașov

Data: 14.05.2018.

Bani dați unui medic chirurg pentru operație de ligamente încrucișate.

300 RON „pentru a fi băgat în seamă” la Spitalul de Boli Infecțioase din Baia Mare

Data: 14.05.2018

Bani dați unei doctorițe pentru „a fi băgat în seamă”, potrivit pacientului.

300 RON la Spitalul de Arși din București

Data: 14.05.2018.

Bani dați unui medic pentru incizie lipom.

200 RON pentru anestezist la Spitalul Judetean de Urgenta din Craiova

Data: 11.05.2018.

Bani dați unui medic anestezist, pentru operație.

400 RON la Spitalul Grigore Alexandrescu din București

Data: 03.05.2018.

Bani dați unui medic.

4.300 RON pentru o naștere la Spitalul Filantropia din București

Data: 17.03.2018 și pe perioada șederii în spital.

Bani dați la ginecolog, neonatolog, neurolog pediatru, anestezist, asistente și liftier pentru o naștere cu complicatii (copil resuscitat la nastere).

100 RON pentru asistente și infirmiere la Institutul Oncologic Bucuresti

Data: 07.03.2018.

Bani dați asistentelor și infirmierelor.

200 RON pentru consultație la ortoped la Spitalul Universitar din București

Data: 28.02.2018.

Bani dați unui medic de la Ortopedie pentru consultație.

1.700 RON pentru operație la Spitalul Oncologic I.C. din Cluj

Data: 16.02.2018.

Bani pentru operație: 300 lei pentru anestezist, 800 lei pentru medic chirurg ginecolog, 300 lei pentru medicul nr. 2, 300 lei pentru asistente, femei de serviciu, medicul de concedii.

150 RON pentru medic ORL la Spitalul de Copii Sf. Ioan din Galați

Data: 10.02.2018.

Bani dați unui medic ORL pentru tratamentul unui copil internat.

1.400 RON pentru operație la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca

Data: 07.02.2018.

Bani dați la chirurg & anestezist, pentru operație.

250 EUR pentru o operație de bazin la Spitalul Sfantul Spiridon din Iași

Data: 31.01.2018

Bani dați profesorului Alexa Ovidiu, pentru operație de bazin.

400 RON pentru internare și spitalizare la Spitalul Județean din Deva

Data: 26.01.2018.

Bani dați unui doctor specialist, la internare și pe parcursul spitalizării.

200 RON pentru internare și tratament la Institutul de Pneumoftiziologie din București

Data: 18.01.2018.

Bani dați doctorului Irina Strambu, pentru internare si tratament.

10.000 RON pentru operație la inimă la Spitalul Clinic Doctor C.I. Parhon din Iași

Data: 15.12.2017.

Bani dați unui chirurg pentru o operație de eliminare a unui cheag de sange la inima.

2.000 RON pentru operatie la șold la Spitalul Județean Târgu Mureș

Data: 13.06.2017.

Bani dați unui chirurg pentru operație la șold.

450 EURO pentru operație de cezariană la Spitalul din Reșița

Data: 20.06.2017.

Bani dați medicului ginecolog Borțun pentru operație de cezariană.

1.000 RON pentru operație la Cluj Napoca

Data: 01.09.2017.

Bani pentru operație – 800 RON pentru chirurg și 200 RON pentru anestezist.

2.000 RON pentru operație la Spitalul Judetean de Urgenta din Craiova

Data: 05.10.2016.

Bani dați unui medic, secunzilor, anestezistului, etc pentru operație la Ortopedie.

500 EURO pentru operație la șold la Spitalul Foișor din București (la cererea doctorului)

Data: 10.06.2013

Bani pentru doctor, pentru operație la șold.

500 RON pentru luare în evidență la diabetolog, Oradea

Data: 14.06.2006

Bani dați la un spital din Oradea pentru luare în evidență la diabetolog.

De asemenea, unii pacienți care au ținut să semnaleze pe site-ul piatadespaga.ro locurile unde nu au dat bani personalului medical:

Fără bani – spital din sectorul 2 din București

Data: 18.04.2018

Fără bani – Spitalul Giulești din București

Data: 20.10.2017

Fără bani- Spitalul Clinic Municipal din Cluj-Napoca, sectia Primiri Urgente

Data: 10.10.2017

Elena Calistru, Funky Citizens: „Nu toată lumea este deschisă să raporteze că a dat șpagă”

Elena Calistru, președintele și co-fondatorul asociației Funky Citizens, a explicat, pentru HotNews.ro, că strategia platformei piatadespaga.ro este una „foarte cinică”: „Folosim fix mecanismele economiei de piață. Adică, în momentul în care un om observă că un loc a fost raportat că acolo nu i s-a cerut șpagă, în momentul respectiv o să tinzi, cumva, să te duci acolo. Asta în cazul în care ești în București sau într-un alt oraș mare, unde ai opțiuni. În orașele mici, unde ai un singur spital sau la țară, din păcate e mult mai greu să faci chestia asta. Cam asta a fost ideea, să încerci să pui o presiune de tip cerere și ofertă, astfel încât, dacă la un spital de stat se cere șpagă cât ar costa la privat, dar nu trebuie să mă căciulesc și să mă duc cu plicul, să știu ce să aleg.”

Elena Calistru

Elena Calistru atrage însă atenția că nu toată lumea este deschisă să raporteze că a dat șpagă: „Cauzele țin și de teamă, dar și de acceptare culturală a faptului că „săracii medici”. Oamenii mai degrabă semnalează când li se cere să aducă de acasă lucruri care ar trebui să li se ofere din spital – medicamente și alte lucruri. Mă gândeam că am putea adăuga acolo pentru ca ei să trimită liste cu ce au fost nevoiți să aducă de acasă la spital.”

Site-ul piatadespaga.ro a fost lansat în anul 2012, fiind o inițiativă a organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens.

Laura Codruţa Kovesi: „Corupţia din sănătate este plătită de pacienţi”

Procurorul şef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, săptămâna trecută, un studiu privind corupţia din sistemul public de sănătate, realizat în baza dosarelor DNA soluţionate de instanţă prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017, care relevă cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul public de sănătate din România: achiziţii publice, servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

Un aspect important, potrivit studiului DNA, se referă la existenţa unor cutume în oferirea şi primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal şi moral – dreptul la sănătate.

Laura Codruta Kovesi

„Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicaţi (medici, pacienţi, firme etc.) sunt cunoscute de aceştia de dinainte de a interacţiona cu sistemul, fiind acceptate, dar şi transmise mai departe, informal, din dorinţa de a-i ajuta pe cei aflaţi în situaţii asemănătoare. Acceptarea şi aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiţionare ce se manifestă în: servicii medicale, relaţii comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităţilor spitaliceşti ori autorizarea pe piaţa farmaciilor. Darea de mită devine, astfel, o condiţie asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale. Ritmicitatea şi continuitatea temporală a actelor de corupţie practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unităţii spitaliceşti, precum şi existenţa cutumelor privind plăţi informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficienţa mecanismelor de verificare şi control. Această vulnerabilitate internă este susţinută şi de beneficiarii serviciilor medicale care, condiţionat sau din proprie iniţiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranţa prestării serviciului public de sănătate”, arată studiul Direcției Naționale Anticorupție.

„Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, în mod direct pentru că suportă din buzunarul lor, sau în mod indirect pentru că este afectat sistemul asigurărilor sociale”, este concluzia procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.