Primăriile din București au cheltuit 1,3 miliarde lei pentru servicii de pază între 2010 și 2016, deși aveau la dispoziție Poliția locală / Ce nereguli a descoperit Curtea de Conturi

Primaria Capitalei și cele șase primării de sector din București au plătit în perioada 2010-2016 pentru servicii de pază circa 1,3 miliarde de lei, arată un audit al Curții de Conturi. Dacă în 2010 cele 7 instituții plăteau pentru aceste servicii 135 milioane lei, în 2016 s-a ajuns la 196 milioane lei. Cei mai mulți bani i-a plătit în cei 6 ani Primăria Capitalei – circa 363 milioane lei, urmată de Sectorul 1 – circa 250 milioane lei și Sectorul 2 – 240 milioane lei, ajungându-se ca plata pentru aceste servicii să ocupe până la 28% din bugetul de plăți.

Citește aici auditul Curții de Conturi.

După verificarea contractelor, Curtea de Conturi a descoperit că primăriile au externalizat aceste servicii deși aveau la dispoziție Poliția locală, prețurile diferă de la sector la sector, unele fiind de până la 8,5 ori mai mari față de altele, contractele au fost atribuite prin proceduri simplificate de selecție de oferte sau prin atribuire directă, proceduri care nu asigură transparență și o concurență reală, nu s-au urmărit indicatori de performanță și lipsa unor clauze contractuale clare care să oblige firmele de pază la plata despăgubirilor în cazul unor furturi, distrugeri sau deteriorări ale obiectivelor păzite.

Mai nou, Primăriile de Sector au început să renunțe la aceste contracte, instituțiile înființându-și propriile firme de pază. Primăria Sectorului 3 și Primăria Capitalei sunt două exemple în acest sens. Primarii spun că numărul polițiștilor locali este prea mic pentru a asigura și paza, și numărul acestora nu poate fi mărit deoarece legea prevede un număr clar de polițiști locali, raportat la populația unității administrativ teritoriale.

HotNews.ro a scris de mai multe ori despre felul cum au fost atribuite contractele de pază și a atars atenția asupra neregulilor.

”Volumul cel mai mare al plăților cu paza – 363.417 mii lei reprezentând 28,11% din total de plăți, o deține Municipiul București, urmat de Sectoarele 1 și 2 cu 19,32 % și 18,61% (249.773 mii lei și 240.615 mii lei), Sectorul 4 cu 11,73% (151.729 mii lei), Sectoarele 6 și 3 cu procente apropiate de 7,86% și 7,66% (101.601 mii lei, respectiv 98.990 mii lei) și Sectorul 5 cu 6,71% (86.832 mii lei)”, se arată în audit.

Misiunea de audit a vizat 10 subordonate din cele 7 instituții: Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 1, Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 2, Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană (ADPDU) Sector 6, Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice (AUIPUSP) Sector 1, Direcția Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar (DGAPI) Sector 2, Direcția Învățământ și Tineret (DIT) Sector 4, Administrația Școlilor (AS) Sector 6, Sectorul 3 al Municipiului București și Sectorul 5 al Municipiului București.

Cele 10 instituții au plătit în perioada 2010-2016 au plătit pentru servicii de pază circa 824 milione lei, 90% din acești bani ajungând pentru plata externalizării serviciilor de pază, la diverse firme.

Auditul arată că primăriile nu au folosit Poliția Locală pentru paza unităților de învățământ.

”Cu o singură excepție (Sectorul 5), niciunul din sectoarele municipiului București nu a luat decizia utilizării poliției locale pentru paza unităților de învățământ preuniversitar. (…) Se menționează că poliția locală nu a fost implicată și nu are atribuții nici în elaborarea planurilor de pază pentru unitățile de învățământ preuniversitar. Chiar dacă unitățile de învățământ preuniversitar mai au încă angajat și personal propriu de pază, în toate cazurile au fost contractate și servicii cu firme de pază care să asigure paza, de regulă 24 ore/zi, personalul propriu fiind folosit în completare pentru acoperirea unuia din schimburile de 8 ore. La toate entitățile cuprinse în audit, în notele de fundamentare care au stat la baza achiziției serviciului de pază cu firme specializate, argumentele invocate au fost lipsa personalului de pază propriu și obligativitatea asigurării pazei. În toate cazurile nu au fost identificate și avute în vedere anumite standarde sau criterii de performanță”, se arată în audit.

În ceea ce privește paza în parcuri și pe domeniul public, auditul a constatat că s-a apelat la aceste firme deși nu respectă în totalitate criteriile de legalitate, această activitate fiind de competența organelor de specialitate ale poliției, poliției locale sau cea realizată cu efective de jandarmi.

”Se face precizarea că firmele de pază sunt societăți comerciale, agenții angajați fiind personal civil care nu are atribuții de constatare sancționare sau reținere a persoanelor care comit contravenții sau infracțiuni pe domeniul public, aceste atribuții fiind în sarcina exclusivă a Poliției, Jandarmeriei sau Poliției Locale. În consecință, angajarea unor firme de pază pentru asigurarea pazei unor bunuri amplasate pe domeniul public este foarte discutabilă, agenții de pază putând avea cel mult un rol de descurajare a distrugerii sau furturilor unor bunuri amplasate în parcuri. Totodată, firmele de pază nu au nicio atribuție și competență în asigurarea protecției persoanelor aflate pe domeniul public, această atribuție revenind exclusiv organelor de ordine ale statului. Din această perspectivă rezultă că fundamentarea cheltuielilor efectuate cu paza contractată cu firme specializate pentru bunurile amplasate pe domeniul public (în parcuri) nu respectă în totalitate criteriile de legalitate, această activitate fiind de competența organelor de specialitate ale poliției, poliției locale sau cea realizată cu efective de jandarmi”, se arată în audit.

Totodată, auditul menționează că fundamentarea cheltuielilor privind paza s-a făcut doar pe baza planurilor de pază întocmite de societățile contractante sau alte firme, neexistând o cuantificare a pagubelor înregistrate pe an, raportat la valoarea serviciilor contractate pentru pază, care ”reprezenta singurul element economic de natură să susțină contractarea acestor servicii”.

Auditul mai constată că atribuirea contractelor de pază în perioada auditată s-a făcut prin proceduri simplificate de selecție de oferte sau prin atribuire directă, proceduri care nu asigură transparență și o concurență reală în procesul de atribuire și creează premizele unei utilizări neeconomicoase și ineficiente a fondurilor publice.

În plus, se constată că urmare unei nefundamentări judicioase a cheltuielilor instituțiilor auditate, au fost contractate și decontate servicii fără argumente legale și economice care să susțină necesitatea efectuării acestor cheltuieli.

”În municipiul București, pentru servicii similare costurile pentru serviciul de pază per metru pătrat diferă foarte mult de la un ordonator de credite la altul, diferențele se situându-se într-o plajă foarte mare de valori, în același an, de la o entitate, la alta, dar și la același ordonator de credite, de la un an la altul. Aceste variații (cel mai mare raport, de 8,5 ori – în cazul costului mediu/mp – între cea mai eficientă entitate – ALPAB, cu 3,72 lei și cea mai puțin eficientă – ADP Sector 5, cu 31,39 lei /mp) nu se datorează modificării în perioada auditată a suprafețelor aflate în administrare, acestea fiind relativ constante, evoluția acestui indicator rezultă din creșterile sau descreșterile bugetelor aprobate cu această destinație de ordonatorii principali de credite. O altă cauză a acestor variații este legislația în domeniul achizițiilor publice care a permis încredințarea unor contracte cu valori mari, fără organizarea unei competiții reale. Și în cazul costului mediu per post pază în domeniul administrațiilor domeniului public se observă aceeași evoluție sinusoidală explicată în primul rând prin lipsa de strategii în omeniul auditat la nivelul Capitalei și a unei fundamentări temeinice a necesarului de posturi. Raportul în cazul costului mediu/post pază este 1 (ALPAB – 82.963 lei/post) la 1,5 (ADP Sector 1 – 128.800 lei/post). Totodată, conducerea instituțiilor publice care administrează spațiile verzi nu au arătat preocupare pentru găsirea unor alternative prestațiilor de pază care să ducă la reducerea costurilor”, mai concluzionează auditul.

Angajați Poliția locală 2016-2017

Potrivit datelor furnizate de Primăriile din București la solicitarea HotNews.ro, Poliția locală avea la finalul anului 2016-începutul anului 2017 următorii angajați:

– Poliția Locală a Municipiului București – 477 de angajați din care 430 polițiști locali.
– Poliția Locală Sector 1 – 277 angajați, dintre care 226 polițiști locali.
– Poliția Locală Sector 2 – 337 angajați din care 266 polițiști locali.
– Poliția Locală Sector 3 – 396 angajați din care 293 polițiști locali.
– Poliția Locală Sector 4 – 328 angajaţi, din care 256 poliţiști locali.
– Poliția locală Sector 5 nu a furnizat date.
– Poliţia Locală Sector 6 – 399 de angajați, dintre care 353 poliţişti locali.

Primăriile din București au cheltuit 1,3 miliarde lei pentru servicii de pază între 2010 și 2016, deși aveau la dispoziție Poliția locală / Ce nereguli a descoperit Curtea de Conturi

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”