Primele doze de imunoglobulină aduse prin Mecanismul de protecție civilă au ajuns în România
Imunoglobulina din Austria, adusă în urma activării, de către țara noastră, a Mecanismului de protecție civilă, a ajuns sâmbătă în România și urmează să fie distribuită către spitalele din țară, anunță Compania Unifarm, distribuitorul de medicamente al Ministerului Sănătăţii, într-o postare pe Facebook. Unifarm nu precizează despre ce cantitate de imunoglobulină este vorba, însă ministrul Sănătății, Sorina Pintea, anunțase joi seară, într-o intervenție la Digi 24, că 3.850 de doze de imunoglobulină urmau să ajungă în România în acest weekend.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, declara joi seară că nu sunt probleme legate de livrarea dozelor de imunoglobulină și că întârzierile au fost cauzate de procedurile care trebuie respectate odată cu declanșarea Mecanismului european de protecție civilă.
HotNews.ro scria, pe 29 martie, că 10.000 de doze de imunoglobulină din Austria, așteptate să soseacă în țară prin Mecanismul european de protecție civilă încă din săptămâna 19-25 martie, potrivit declarațiilor oficialilor din Ministerul Sănătății, nu ajunseseră încă în țară până joi.
Reprezentanții Asociației Pacienților cu Imunodeficiențe Primare au explicat, săptămâna aceasta, pentru HotNews.ro, că pacienții sunt nevoiți în continuare să își cumpere imunoglobulină din Ungaria sau din Bulgaria, cei care își permit, chiar dacă, teoretic, tratamentul ar trebui să fie 100% compensat în România.
În această săptămână au mai intrat în România, miercuri, încă 1.000 de doze de imunoglobulină achiziționată prin Unifarm.
Imunoglobulina lipsește din România încă din vara anului trecut. Anul acesta intraseră în țară, până săptămâna aceasta, doar 1.600 de doze, la începutul lunii februarie: 1.000 de doze de IGVena și 600 de flacoane de Intratect.
Sorina Pintea a anunțat pe data de 5 martie că România ca a activat mecanismul de protecție civilă în cazul imunoglobulinei, medicament care lipsește de pe piață din vara anului trecut: „Am considerat că nu mai avem timp. România are nevoie de acest medicament în acest moment”, spunea pe 5 martie Sorina Pintea, adăugând că „din estimarile primite de la Casa de Asigurari de Sănătate, avem nevoie de 5.000 de fiole de 2, 5 mg lunar”.
Ce este imunoglobulina, cât costă și cum a dispărut din România
Imunoglobulinele sunt substanțe obținute din plasmă sanguină umană și sunt medicamente esențiale pentru pacienții cu imunodeficiențe primare și boli autoimune. În lipsa administrării lor, pacienții dependenți de imunoglobulină riscă să nu își mai poată desfașura activitatea, să fie imobilizați la pat și, în cele din urmă, sunt în pericol de moarte. În plus, orice virus, inclusiv o banală răceală, le poate fi fatal. De asemenea, medicii atrag atenția că, în lipsa tratamentului, pacienții cu imunodeficiențe primare riscă să râmână cu sechele ireversibile din punct de vedere fizic.
Potrivit Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiente Primare (ARPID), în România sunt în jur de 500 de bolnavi care fac tratament cu imunoglobulină, o parte dintre ei copii. O a doua categorie – câteva sute – sunt pacienții cu boli autoimune. Dacă pacienții cu imunodeficiențe primare depind de imunoglobulină la fel cum pacienții cu diabet sunt dependenți de insulină, în cazul celor cu boli autoimune, tratamentul cu imunoglobulină este necesar în situații de criză.
Tratamentul cu imunoglobulină este, teoretic, 100% compensat în România. Pentru cei dispuși să îl cumpere, un flacon de 5 grame se vinde, în medie, cu 1.000 de lei (în Germania ajunge la 470 de euro). În functie de înălțime și de greutate, un pacient are nevoie de la 10 grame pe lună (un copil mic) până la 125 de grame (un adult), explică Otilia Stângă, vicepreședintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare și mama unei fetițe de 12 ani care suferă de imunodeficiență primară.
Imunoglobulinele se află pe lista de medicamente esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății (medicamente considerate necesare în fiecare țară din lume) și au ajuns și pe lista medicamentelor esențiale din România în toamna anului 2016 (prin Hotărârea de Guvern nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România). Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, explica, la acea vreme, că scopul acestei masuri era ca medicamentele esențiale din lista OMS să fie prezente pe piața romanescă în cantități suficiente, iar importurile în procedură de nevoi speciale (la prețuri mult mai mari decat cele obișnuite) să poată fi evitate (nota de fundamentare a HG nr. 800/2016 poate fi citită aici).
În cazul imunoglobulinelor, numărul pacienților care au nevoie de acest tratament nu este foarte mare în România (câteva sute), astfel că producătorii care aduc medicamentele în țară nu sunt motivați de profit, daca prețul este unul redus. În 2016, Guvernul a decis majorarea prețurilor lor, pentru a reduce astfel riscul ca ele să dispară din țară. Fostul ministru Vlad Voiculescu a introdus pe lista medicamentelor esențiale medicamentele considerate esentiale de Organizatia Mondială a Sănătății. Pretul acestora a crescut de la cel mai mic preț european la media celor mai mici trei prețuri europene – o creștere mică, dar suficientă pentru a îi motiva pe producători să aducă medicamentele în România.
Pe 22 martie 2017, fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, a abrogat Hotarârea de Guvern nr. 800/2016, astfel că o parte dintre medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății au disparut din nou de pe lista medicamentelor considerate esențiale în România și, ușor-ușor, și de pe piața românească. Odată cu anularea măsurii, producatorii s-au retras treptat de pe piața românească din cauza prețului prea mic, iar medicamentele au dispărut. După abrogarea HG 800/2016, noua metodologie este aprobată prin ordin de ministru.
„Pentru că imunoglobulina este produsă din plasmă sanguină umană, cantitatea este limitată și se produce doar la cerere. Cu 6 luni înainte, e totul contractat. Nici dacă ai bani nu se vând, doar dacă găsești într-un spital care are stoc suplimentar. Trebuiau din iulie (2017 – n.red.) să facă ceva, nu se ajungea în această situatie”, explică Otilia Stângă, vicepreședintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.
Otilia Stângă povestește că producătorii au început încă de acum mai bine de 2 ani să amenințe cu retragerea de pe piața din România, din cauza prețurilor mici. Dupa ce situația s-a calmat în toamna anului 2016, după adoptarea HG 800/2016, promovată de fostul ministru Vlad Voiculescu, problemele au revenit în primăvara lui 2017, dupa ce HG a fost abrogată de ministrul Bodog.
La acest lucru se adaugă cantitatea limitată în care se produc aceste medicamente, dar și faptul că producătorii au obligații față de țările care sunt pe lista donatorilor de plasmă, unde România nu mai este din 1992, din cauză că nu a respectat criteriile de siguranță. „Sunt țări care nici nu plătesc pentru imunoglobulină, primesc contra donârii de plasma. Dar România nu mai are dreptul să doneze plasma”, mai spune Otilia Stângă.
Citeste și:
- Pacienții a căror viață depinde de tratamentul cu imunoglobulină au ramas de 3 luni fără medicamente, după o decizie a ministrului Bodog. Ministerul Sănătății dă vina pe companiile farma și pe taxa clawback – un material amplu pe tema crizei imunoglobulinei publicat de Hotnews.ro în noiembrie 2017
INTERVIURILE HotNews.ro