Curtea Constitutionala: Atributiile presedintelui ar fi golite de continut daca nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat / Rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete (motivare)

Atributiile presedintelui ar fi golite de continut daca nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, insa eliminarea acestui drept nu ridica probleme de constitutionalitate, se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionala a Romaniei (CCR) cu privire la modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, relateaza Agerpres.

„Cu privire la criticile de neconstitutionalitate privind art. I pct. 44 din lege, prin care se abroga art. 31 alin. (3) si (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea constata ca acestea abroga dispozitiile legale referitoare la competenta Presedintelui Romaniei de a refuza o singura data numirea in functia de judecator/procuror a judecatorilor/procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate. (…) Daca Presedintele Romaniei nu ar avea niciun drept de examinare si de apreciere asupra propunerilor facute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecatorilor si procurorilor sau in anumite functii de conducere ori daca nu ar putea refuza numirea nici motivat si nici macar o singura data, atributiile Presedintelui Romaniei (…) ar fi golite de continut si importanta”, se precizeaza in motivarea publicata marti pe site-ul CCR.

Curtea constata ca eliminarea acestei atributii a presedintelui nu ridica, totusi, probleme de constitutionalitate, ea permitand o consolidare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei, ca entitate care gestioneaza, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, selectia judecatorilor si procurorilor.

„Prin urmare, Curtea constata ca ‘refuzul’ Presedintelui Romaniei nu avea si nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degraba expresia unei consultari intre autoritati, astfel incat eliminarea sa nu aduce atingere atributiilor Presedintelui. (…) De altfel, chiar si in logica normei legale criticate, Presedintele Romaniei tot extra legem poate purta o corespondenta cu Consiliul Superior al Magistraturii, daca identifica anumite probleme in numirea in functie a judecatorilor/procurorilor, dar revine Consiliului Superior al Magistraturii competenta decizionala de a-si retrage eventual propunerea de numire, fara ca Presedintele sa poata respinge propunerea de numire astfel inaintata”, se mai mentioneaza in motivare.

In consecinta, CCR a stabilit ca art. I pct. 44 din legea criticata nu incalca prevederile constitutionale.

Pe de alta parte, Plenul CCR a constatat ca mai multe articole din actul normativ, precum si sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatilor serviciilor de informatii”, „informare conforma”, „precum si procedurile judiciare”, „ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite”, „precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei”, „nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art.5 si art.8” si „functia de ministru al Justitiei”, sunt neconstitutionale.

In comunicat se preciza ca mai multe decizii, printre care si cea privind constitutionalitatea legii in ansamblul sau, au fost luate cu majoritate de voturi, in cazul altor texte fiind inregistrata unanimitate de voturi.

Pe de alta parte, in motivare, judecatorii Curtii arata ca, potrivit art.132 alin.(2) din Constitutie, „procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

„Avand in vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura in cadrul careia Guvernul si Presedintele sa conlucreze. Rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete. Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie. Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei in raport cu procurorii, Presedintelui conferindu-i-se atributia de numire in considerarea solemnitatii actului si a necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente in cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate sustine incalcarea art.94 lit.c) din Constitutie. In consecinta, art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege nu incalca art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie”, arata judecatorii CCR.

CCR a constatat, pe 30 ianuarie, ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este, in ansamblul sau, constitutionala in raport cu criticile formulate.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis atunci, Plenul CCR a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile mai multor articole din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si legea, in ansamblul sau, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Conform aceleiasi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. I pct. 77 (cu referire la art. 52 alin. (3)), pct. 108 (cu referire la art. 62 alin. (12) si (13)) si pct. 112 )(cu referire la art. 623) din acelasi act normativ.