Sari direct la conținut

Seful SIE german, declaratii ingrijoratoare / Despre Rusia – "uimitoare" modernizare a echipamentului militar / Despre presiunile migratorii – un miliard de oameni ar putea porni la drum

HotNews.ro
Vladimir Putin, Foto: kremlin.ru
Vladimir Putin, Foto: kremlin.ru

Presedintele Serviciului Federal de Informatii (BND), Bruno Kahl, rar da interviuri sau apare in public. Cu atat mai credibile si de mai mare ecou sunt recentele sale declaratii, facute lintr-un discurs tinut la Munchen, in cadrul unui eveniment organizat de fundatia Hanns Seidel. Kahl se indoieste de capacitatile de aparare si armament ale Europei Occidentale. El avertizeaza in legatura cu Rusia si ambitiile sale militare, privitor la cresterea presiunii migratorii si instabilitatea din China. In opinia sefului BND, Europa nu poate sa constituie o contrapondere credibila fata de Rusia, decat impreuna cu SUA. Prin urmare, el considera cooperarea cu serviciile de informatii americane ca fiind de o importanta vitala.

Publicatiile germane Sueddeutsche Zeitung si Handelsblatt se refera in detaliu la discursul de luni seara al sefului BND. Acesta face parte dintr-un demers „de transparenta” initiat in ultimele luni de serviciile secrete germane. Pentru prima data in istoria Germaniei, cei trei sefi (al Serviciilor de Informatii externe, al Oficiului pentru Protectia Constitutiei si al Serviciului de Contraspionaj al Armatei) au dat impreuna, in octombrie, raportul despre activitatile lor unei Comisii de Control a Bundestagului, desi, din anul 2013, ca urmare a dezvaluirilor lui Edward Snowden, a scandalului legat de interceptarea convorbirilor guvernantilor unor tari aliate etc., serviciile secrete germane au intrat sub tirul criticii publice si de presa.

  • Rusia

Presedintele BND, Bruno Kahl, a emis avertismente de securitate, in public, mai clar ca niciodata in timpul mandatului sau, inceput in vara anului 2016. In discursul din 13 noiembrie din Munchen, el a descris in cuvintele drastice ambitiile politice si de putere ale Rusiei, punand totodata la indoiala capabilitatile de aparare si inzestrare cu armament ale Europei occidentale, dat fiind contextul noilor provocari. Kahl a prezis, de asemenea, o presiune in crestere a migratiei, cu „peste un miliard de oameni”, care ar avea „un motiv rational” de a pleca la drum.

Kahl a declarat publicului Fundatiei Hanns Seidel ca nu exista dovezi ca relatiile cu Rusia, sub Putin, s-ar putea ameliora. Concentrarea de putere in Rusia indica mai degraba o continuare a dificultatilor. Mot-a mot, seful autoritatii din Pullach (BND) a spus ca „referitor la Crimeea nu putem sa ne mai facem sperante”, adaugand: „Ambitiile de putere politica ale Rusiei vor creste”. Dupa marile manevre de vara din Rusia si Belarus, serviciul de informatii german a putut constata o „uimitoare” modernizare a echipamentului militar si a capacitatilor de comanda. Kahl a numit aceasta modernizare si distributie de trupe ca fiind „deranjante”. „In intreaga regiune militara de Vest, dar si la sud si la nord, fortele armate au atins noi dimensiuni”.

Rusia incearca sa-si recastige rolul de lider pe continentul european, considera Kahl. „Aceasta implica slabirea UE si impingerea inapoi a SUA si, in special, crearea unui clivaj intre acestea”. El a mai a avertizat: „In loc sa avem un partener pentru securitatea europeana, avem un pericol potential, in Rusia – jucatorul politic mondial Rusia a revenit pe scena si va ramane un vecin incomod”. Tara si-a extins raza de actiune in politica de securitate: amenintarea cu rachete cu raza scurta de actiune, care sunt stationate in vecinatatea orasului Kaliningrad, este reala, considera Kahl.

Referitor la actorii politici, Kahl a avertizat ca este necesar sa se ia in considerare daca NATO si Occidentul sunt in favoarea „contrabalansarii si descurajarii acestor potentiale amenintari”. Politicienii trebuie sa decida „daca propriile abilitati militare si de armament sunt suficiente”. Cu toate acestea, el a cerut „legaturi stranse” cu Rusia, spunand ca trebuie tinute deschise canalele de comunicare, in sensul asigurarii ca aceasta „nu se usuca complet”. El a facut o comparatie cu politica de apropiere la sfarsitul Razboiului Rece. Rusia are un mare interes in Germania si nu ar trebui respinsa in totalitate.

  • Presiunile migratorii

Seful BND a legat viitorul scenariu de migratie de previziunile cresterii natalitatii, in special pentru Africa, unde populatia creste anual cu aproximativ 30 de milioane de oameni. Din 1990, populatia din Africa aproape ca s-a dublat. Este discutabil, potrivit lui Kahl, daca lupta impotriva afluxului de refugiati poate tine aceasta tendinta sub control. Chiar daca ar fi posibila imbunatatirea semnificativa a situatiei economice a fiecarei tari africane, acest lucru nu ar conduce la o migratie mai mica, deoarece tot mai multi oameni ar putea, astfel, sa-si finanteze calatoria in Europa.

Kahl a vorbit despre „peste un miliard de oameni” care au avut un „motiv rational” de a porni la drum: persoanele stramutate cu forta, refugiatii din zone de catastrofa ecologica, victimele malnutritiei. Numarul migrantilor ecologici va creste „dramatic” pana la o marime de sute de milioane. „Presiunea migrationista asupra Europei va creste si este discutabil, daca guvernele europene vor reusi sa mentina sau sa reconstituie parghiile de control, pentru a influenta aceasta dezvoltare”.

  • China

Seful serviciiului federal de informatii al Germaniei a rostit, de asemenea, cuvinte clare despre ambitiile politicii externe a Chinei. Tara a intors pagini „cu totul noi” de exemplu in Marea Chinei de Sud sau in proiectul Silk Road, In legatura cu influenta politica si economica a Beijingului, Kahl a afirmat: „Vremea modestiei este in mod evident incheiata, inclusiv cea a reticentelor”. China tinteste rangul de superputere a politicii externe, cu un orizont de timp 2050. ” Ambitiile ei nu s-au incheiat in Cornul Africii, unde China mentine o baza de aparare”. Referitor la aspectul militar, Kahl a evocat o manevra maritima organizata in vara de China impreuna cu Rusia, in Marea Baltica.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro