Sistemul garanție-returnare a apărut din necesitatea identificării unor soluții de optimizare a gestionării ambalajelor primare nereutilizabile
- Obligații ale producătorilor și ale comercianților
- Tratamentul fiscal al garanției și evidențierea acesteia pe factură
- Informații obligatorii privind etichetarea produselor în ambalaje SGR
- Contribuția la Fondul pentru mediu
Începând cu data de 30 noiembrie 2023, sistemul de garanție-returnare (SGR) devine și în România funcțional, conform prevederilor legale naționale. Este, de fapt, data de la care consumatorii vor plăti o garanție de 0,50 RON la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate urmând ca, după golirea ambalajului, să îl predea într-un punct de returnare organizat de comercianți, pentru a primi valoarea garanției plătite inițial.
SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile a fost creat în ideea de a încuraja reciclarea și gestionarea eficientă a deșeurilor ambalajelor, deopotrivă de către populație și companii. Sistemul este aplicabil pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l inclusiv, utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase, care vor trebui să fie etichetate cu un marcaj specific.
Din punct de vedere legislativ, a fost impusă companiilor producătoare, importatorilor și comercianților de produse ambalate participarea la un sistem de colectare și reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile și au fost stabilite obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR. În România, acest sistem este reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (publicată în MO 955/06.10.2021), care instituie regulile necesare pentru implementarea SGR pentru ambalajele primare nereutilizabile aferente atât produselor fabricate pe teritoriul național, cât și produselor importate sau achiziționate intracomunitar.
„În contextul în care în România, dintre deșeurile abandonate, aproximativ 38% sunt reprezentate de deșeuri de plastic, sticlă și metal și ținând cont că Directiva UE 62/94/ privind ambalajele și deșeurile de ambalaje prevede posibilitatea organizării unor sisteme de returnare de către statele membre, a apărut cadrul legal pentru organizarea acestui sistem garanție-returnare. Scopul acestui sistem este de a colecta din piață și de a introduce ambalajele într-o economie circulară, pe lângă îmbunătățirea calității mediului ajutând România să atingă țintele naționale de colectare și reciclare stabilite la nivel european”, a precizat Daniela Neagoe, Senior Manager, Global Trade, EY România.
Mecanismul SGR și tratamentul fiscal al garanției
Garanția trebuie să fie evidențiată distinct în documentele fiscale, respectiv factura sau bonul fiscal. Legislația românească nu prevede un tratament fiscal specific aplicabil garanției SGR. Există prevederi care dispun că nu fac subiect de TVA ambalajele care circulă între furnizor și client prin schimb, fără facturare. Pe de altă parte, ambalajele care circulă prin facturare fac obiectul taxei pe valoare adăugată.
„Având în vedere faptul că la acest moment nu avem o prevedere specifică în Codul fiscal care să definească dacă garanția aferentă ambalajelor SGR este sau nu cuprinsă în sfera de aplicare a TVA, considerăm că ar fi oportună clarificarea de către autoritățile fiscale a acestui aspect, precum și a tratamentului aplicat pentru garanțiile nerestituite, și anume, dacă se impune sau nu colectarea TVA în cazul garanțiilor nerestituite. Separat, atragem atenția și asupra altor implicații generate de sistemul garanție returnare, în special în ceea ce privește înregistrarea în contabilitate, evidențierea în declarația SAF-T, precum și interacțiunea cu standardul de facturare electronică”, explică Sînziana Radu, Manager, Taxe Indirecte, EY România.
Obligații ale producătorilor
Producătorii vor trebui să respecte o serie de obligații de raportare, ținere de evidențe, marcare, conform prevederilor legislative de mai sus, precum:
- încheierea unui contract cu administratorul SGR, RetuRO;
- raportarea ambalajelor în programul informatic pus la dispoziție de către RetuRO ;
- ținerea de evidențe ale produselor pe tip de material, greutate și volum, precum și evidența garanțiilor și transmiterea acestora, până la data de 10 a lunii imediat următoare, către RetuRO ;
- plata valorii garanției până în data de 25 a lunii următoare introducerii pe piață a produselor către RetuRO;
- marcarea produselor cu simbolul reprezentativ SGR și cu codul EAN care să conțină informații specifice.
Obligațiile comercianților
Potrivit legislației, comercianților le revin de asemenea o serie de obligații dintre care cele mai importante ar fi:
- încheierea unui contract cu administratorul SGR;
- raportarea ambalajelor în programul informatic pus la dispoziție de către administratorul SGR;
- ținerea de evidențe a numărului total de produse în ambalaje SGR comercializate, defalcat pe tip de produse;
- indicarea valorii garanției la raft și pe documentele fiscale;
- plata valorii garanției operatorilor economici de la care achiziționează produse ambalate și restituirea valorii garanției la momentul returnării ambalajelor SGR.
Comercianții vor putea să comercializeze produse numai de la producători înregistrați în SGR sau de la distribuitori ai acestor producători.
„Produsele introduse pe piața națională în ambalaje SGR, așa cum sunt definite în Hotărârea de Guvern nr. 1.074/2021, se vor identifica prin noi structuri numerice unice, destinate plasării, vânzării, colectării și reciclării prin intermediul SGR. Pe lângă acest cod de bare EAN, realizat în conformitate cu specificațiile oferite de administratorul SGR, pe eticheta produselor ambalate în ambalaje SGR se va aplica și simbolul reprezentativ, stabilit prin Ordinul nr. 1802/2023 pentru aprobarea simbolului care indică apartenența la sistemul de garanție-returnare”, a precizat Adriana Nedelescu, Senior Consultant, Comerț Internațional, EY România.
Contribuția la Fondul pentru mediu aferentă ambalajelor SGR
Începând cu data de 01.01.2024, potrivit unui proiect de modificare a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, o contribuție la Fondul pentru mediu va fi datorată de către operatorii economici care introduc pe piața națională ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR.
Pentru diferența dintre cantitățile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65% pentru anul 2024) și cantitățile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate se va plăti o contribuție de 0,5 lei pentru ambalaje din metal și 1 leu (dublul garanției) pentru ambalaje din sticlă și plastic.
Ținând cont de termenul foarte scurt până la intrarea în funcțiune a acestui sistem se recomandă companiilor să demareze cât mai urgent stabilirea procedurilor interne necesare implementării SGR la nivelul companiei, având în vedere și aspecte precum:
- fluxurile privind circuitul garanției și al ambalajelor produselor care fac obiectul SGR;
- gestionarea pierderilor/distrugerilor de ambalaje SGR;
- etichetarea produselor care fac obiectul SGR din prisma noilor cerințe (de ex., pictogramă și cod EAN);
- înregistrările contabile aferente garanției, tarifului de administrare, tarifului de gestionare;
- tratamentul fiscal al garanției, evidențierea acesteia pe factură în diverse situații (de ex., produse acordate gratuit);
- identificarea produselor supuse SGR, aceasta poate fi uneori dificilă mai ales în cazul ambalajelor compozite;
- pregătirea punctelor de colectare a deșeurilor de ambalaje SGR;
- respectarea regimului deșeurilor.
Articol susținut de EY România