INTERVIU Siegfried Muresan: Guvernul are o abordare ultranationalista a presedintiei UE pe care Romania o detine in 2019, spera sa-si rezolve o serie de probleme cu aceasta ocazie, printre care ridicarea MCV. Executivul nu trebuie sa vada presedintia UE ca pe o povara de care sa scape rapid si ieftin, ci ca pe o oportunitate de a promova intreaga tara

Romania va detine presedintia Uniunii Europene in prima parte a anului 2019, cand va trebui sa gestioneze o serie de teme de maxima importanta europeana: Brexitul, intreg dosarul legat de viitorul Uniunii, precum si viitorul buget al UE dupa 2020, atrage atentia europarlamentul roman Siegfried Muresan, acuzand Executivul de la Bucuresti ca a avut pana acum o „abordare ultranationalista” a acestei presedintii.

„Guvernul spera sa-si rezolve o serie de probleme cu ocazia acestei presedintii, printre altele ridicarea MCV pe Justitie. Acest mecanism trebuie ridicat la momentul in care ne-am indeplinit toate angajamentele. Vedem ca majoritatea parlamentara este adesea un risc pentru functionarea justitiei, vedem parlamentari care nu voteaza ridicarea imunitatii si un ministru al justitiei care incearca de dimineata pana seara in relatia cu toate institutiile statului sa slabeasca justitia”, afirma Siegfried Muresan intr-un interviu pentru HotNews.ro, acordat in timpul sesiunii plenare a Parlamentului European, saptamana aceasta, la Strasbourg.

In cadrul acestei sesiuni a PE, eurodeputatii au adoptat o rezolutie prin care au constatat lipsa unor progrese „suficiente” in negocierile cu Londra pentru Brexit.

Principalele declaratii, pe scurt:

• Cetatenii romani care locuiesc in prezent in Marea Britanie trebuie sa aiba si dupa Brexit aceleasi drepturi ca in orice alt stat comunitar. Iar daca Marea Britanie va dori sa ramana membra a Pietei Unice, va avea obligatia sa permita libera circulatie a cetatenilor europeni, fara discriminare.
• Romania va detine presedintia UE intr-un moment cheie, cand va trebui sa gestioneze o serie de teme de maxima importanta europeana. Brexitul este programat a se intampla in timpul presedintiei romane.
• In bugetul UE pentru anul viitor sunt prevazuti mai multi bani pentru fondurile structurale si de coeziun, in asa fel incat sa putem deconta facturile imediat ce vin la decontare, si nu peste sase luni. Pe exercitiul financiar multianual 2014-2020, Romania nu a absorbit aproape deloc fonduri europene, va trebui sa absorbim accelerat fonduri incepand cu anul urmator.
• Bugetul UE prevede pentru aunul viitor 1,1 milioane euro alocate pentru combaterea propagandei Rusiei si a stirilor false

Ce semnal transmite Marii Britanii si mediului economic european votul din Parlamentul European in privinta Brexit?

Noi am spus inca de la inceputul procedurii de parasire a Uniunii Europene de catre Marea Britanie ca intai va trebui sa discutam despre procedura in baza careia se va face acest exit si abia dupa aceea vom putea discuta despre relatia viitoare dintre Marea Britanie si UE. Intai trebuie sa ne asiguram ca cetatenii europeni care traiesc in momentul de fata in Marea Britanie vor avea aceleasi drepturi in Marea Britanie si dupa Brexit deoarece acestia, cei 230.000 de cetateni romani, dar si ceilati 2,5 milioane de cetateni din alte state membre ale Uniunii Europene, au ales sa traiasca in alt stat membru UE si s-au trezit peste noapte, dupa referendum, impotriva vointei lor, fara a fi consultati, in afara UE. Si drepturile lor trebuie prezervate, pentru ei si pentru urmasii lor, in contextul in care ei au ales sa traiasca in alt stat membru al UE si nu in afara.

Cea de-a doua prioritate a UE sunt obligatiile financiare ale Marii Britanii fata de bugetul UE. Avem un cadru financiar multianual 2014-2020 agreat de 28 de state membre, semnat de Marea Britanie, de aceea Marea Britanie trebuie sa isi indeplineasca toate obligatiile in cadrul acestui cadru multianual, daca nu, investitiile din fonduri structurale si de coeziune, platile pentru fermieri, in toate cele 28 de state membre vor fi in pericol.

Si cea de-a treia prioritate pentru UE in negocierile pe Brexit este Irlanda si Irlanda de Nord apartinand Marii Britanii. Si chiar daca din Romania ni se pare ca Irlanda e departe si nu ne priveste, realitatea este ca procesul de pace intre Irlanda si Irlanda de Nord a fost posibil doar in contextul eliminarii frontierei dintre Irlanda si Marea Britanie. Iar o eventuala frontiera dura, cu politie de frontiera acolo, pune in pericol echilibrul fragil, deci este o chestiune de razboi si pace acolo, de aceea trebuie sa ne priveasca pe noi toti.

Si doar dupa ce s-a inregistrat suficient progres pe aceste trei teme esentiale pentru iesirea Marii Britanii, doar dupa vom putea discuta despre relatia viitoare. Marea Britanie doreste sa discute rapid despre relatia viitoare tocmai pentru ca in momentul de fata exista o incertitudine masiva la nivelul economiei. Si anume: vor mai fi in viitor parte a Pietei Unice? Asta inseamna – vor mai putea exporta usor spre UE si importa usor dinspre UE? Nu se stie. Vor fi parte a zonei de liber schimb? Adica vor avea sau nu taxe vamale pe produse europene la importul in Marea Britanie si pe produse britanice la exportul spre UE? Nu se stie nici asta.

Avand in vedere acest stadiu, poate recupera, sau cat de repede credeti ca poate recupera Marea Britanie aceste intarzieri in negocieri?

Marea Britanie a depus pe 30 martie 2017 cererea de parasire a Uniunii Europene. Asta inseamna ca pe 29 martie 2019, dupa doi ani de zile, trebuie sa paraseasca Uniunea Europeana. Cu exceptia cazului in care statele membre decid in unanimitate prelungirea negocierilor cu un an de zile. Aceasta unanimitate este teoretic posbilia, dar in practica extrem de greu de realizat. Orice stat membru care din lipsa satisfacerii unei doleante din partea Marii Britanii, orice stat membru care se opune prelungirii negocierilor poate genera printr-un vot negatv o parasire abrupta, dezordonata, fara un acord a Uniunii Europene cu Marea Britanie, cu consecinte negative semnificative, atat pentru Uniunea Europeana, cat si pentru Marea Britanie, dar sunt mult mai grave pentru Marea Britanie.

Este esential ca britanicii sa vina cu pozitii rezonabile, sa facem progres pentru a incheia negocierile si pentru a ractifica in acest termen de doi ani de zile. Prelungirea, desi este teoretic posibila, este practic foarte riscanta in primul rand pentru ei. De aceea, trebuie negociata acum.

Exista riscul ca Marea Britanie sa reintroduca vizele pentru o parte din cetatenii UE? Si ma refer aici in special la romani, polonezi, bulgari. Va exista o pozitie unitara pentru toti cetatenii Uniunii?

Tuturor cetatenilor europeni aflati in momentul de fata in Marea Britanie, Marea Britanie trebuie sa le garanteze drepturile, dupa Brexit, exact cum drepturile le sunt garantate in orice alt stat membru pentru ca oamenii au ales sa mearga altundeva in Uniunea Europeana, nu este vina lor ca Marea Britanie a parasit Uniunea. Celor care nu sunt acum in Marea Britanie, dar vor dori in viitor sa mearga in aceasta tara, trebuie sa le spunem urmatorul lucru si trebuie sa fim corecti cu ei: drepturile lor in Marea Britanie vor depinde de relatia viitoare dintre Marea Britanie si Uniunea Europeana. Daca Marea Britanie doreste sa ramana parte a Pietei Unice Europene, sa-si poata exporta in voie produsele in Europa, atunci trebuie sa accepte cele patru libertati care vin la schimb cu statutul de membru al Pietei Unice – liberatea de circulatie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor si a capitalului. Adica, daca Marea Britanie doreste sa ramana membra a pietei unice, atunci cetatenii romani trebuie sa poata calatori in aceasta tara, sa se poata stabili fara vize, fara permise de munca, exact asa cum au putut face pana acum si exact asa cum o pot face in orice alt stat membr al Uniunii.

Daca Marea Britanie nu doreste sa ramana membru al Pietei Unice si relatia va fi una mai slaba intre Marea Britanie si Uniunea Europeana, atunci s-ar putea sa nu existe o baza legala prin care sa va garantam dreptul la resedinta in Marea Britanie. In acest caz, trebuie macar sa insistam pe inexistenta vizelor. Dar, asa cum spune si rezolutia Parlamentului, daca Marea Britanie va decide sa introduca vize pentru cetatenii oricarui stat membru, in conditie in care vor avea o relatie mai laxa, trebuie si noi sa aplicam principiul reciprocitatii si sa aplicam vize pentru ei.

Ati mentionat ca Romania are sansa sa joace un rol important in procesul de reformare al Uniunii Europene, dupa Brexit, in special in anul 2019 cand tara noastra va detine presedintia rotativa a Uniunii si posibil un summit UE la Sibiu. Este Romania pregatita sa joace acest rol, in actualul context politic si economic?

Romania va detine presedintia Uniunii Europene in prima parte a anului 2019, cand va trebui sa gestionam o serie de teme de maxima importanta europeana. Brexitul este programat a se intampla in timpul presedintiei romane. A iesit Marea Britanie? Vom prelungi negocierile? In ce conditii va iesi? Vor exista acorduri tranzitorii? Acestea sunt intrebarile la care presedintia romana va trebui sa ofere un raspuns. Tot dosarul legat de viitorul Uniunii Europene, viitorii pasi de integrare care sunt programati a fi discutati la summitul de la Sibiu si care vor fi, astfel, legati de numele municipiului Sibiu pentru totdeauna – iarasi este o tema importanta. Viitorul buget al Uniunii Europene dupa anul 2020, dupa Brexit, este iarasi o tema unde trebuie sa jucam un rol esential. Vad, din pacate, pana acum, o abordare ultranationalista a presedintiei UE, Guvernul spera sa-si rezolve o serie de probleme cu ocazia acestei presedintii, printre altele ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare in Justitie pentru ca, vezi Doamne, nu am putea detine presedintia cu acest mecanism. Raspunsul meu este foarte clar. Acest mecanism trebuie ridicat la momentul in care ne-am indeplinit toate angajamentele, acest lucru neintamplandu-se inca. Vedem ca majoritatea parlamentara este adesea un risc pentru functionarea justitiei, vedem parlamentari care nu voteaza ridicarea imunitatii si vedem un ministru al justitiei care incearca de dimineata pana seara in relatia cu toate institutiile statului sa slabeasca justitia. Deci, daca veti incerca sa va rezolvati propiile probleme in contextul presedintiei, va spun urmatorul lucru: 1. veti esua. 2. veti pierde increderea partenerilor europeni foarte rapid.

• „Guvernul trebuie sa vada aceasta presedintie nu ca pe o povara de care sa incerce sa scape rapid si ieftin, ci ca pe o oportunitate de a promova intreaga tara”

Ceea ce Romania trebuie sa faca este sa fie pregatita sa joace un rol de moderator pe marile teme europene, sa puna si teme proprii pe agenda europene, cum ar fi Republica Moldova, vecinatatea estica, situatia din Balcani. Trebuie sa folosim aceasta oportunitate pentru o dezbatere mai larga despre Europa in Romania, pentru a educa si informa cetatenii cu privire la ce inseamna Europa, pentru ca informarea si educarea sunt cele mai bune arme impotriva populismului. Si ce propun eu sa facem: propun ca toate reuniunile ministeriale pe care Romania trebuie sa le organizeze in timpul presedintiei romane a Consiliului sa fie organizate in orase din provincie. Guvenul a decis sa organizeze toate aceste reuniuni in Palatul Parlamentului. Eu cred ca Romania este mai mult decat Palatul Parlamentului si eu cred ca are mult mai mult sens sa organizeze o reuniune a ministrilor la Iasi la doi pasi de Republica Moldova, sa discuti despre parcursul european al Republicii Moldova, despre amenintarea dinspre Federatia Rusa, dinspre vecinatatea estica. Cred ca reuniune ministrilor apararii trebuie sa aiba loc la Constanta, la doi pasi de baza militara Kogalniceanu. Acolo discutam cel mai bine despre Romania ca pilon de stabilitate in regiune. Ministrii energiei, de asemenea la Constanta, unde vrem sa construim un terminal de gaz lichefiat, unde vin gazoductele dinspre Asia centrala. Ministrii educatiei intr-un centru universitar din provincie, ministrii telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei evident la Cluj, unde exista un sector IT dinamic. Ministrii agriculturii, evident nu intre betoanele din Bucuresti, ci in provincie. Rezultatul fiind ca aduci Europa mai aproape de oameni, in comunitatile oamenilor, si pui toata Romania pe harta Uniunii Europene, nu doar Palatul Parlamentului. Guvernul trebuie sa vada aceasta presedintie nu ca pe o povara de care sa incerce sa scape rapid si ieftin, ci ca pe o oportunitate de a promova intreaga tara, si trebuie sa investeasca in aceasta presedintie.

Se poate vorbi de intrarea in Schengen pana in 2019?

In ceea ce priveste spatiul Schengen, situatia este clara: noi indeplinim conditiile tehnice pentru aderare, o spune UE, din 2018, a spus-o din nou saptamana trecuta, pe 27 septembrie, insa realitatea este ca unele state membre au in continuare retineri legate de justitie, stat de drept si combaterea coruptiei in Romania. Acestea nu sunt intre conditiile aderarii la spatiul Schengen, este incorect ce fac statele membre care inca se opun aderarii noastre, de aceea ele trebuie sa renunte la aceasta pozitie duplicitara, trebui sa fim foarte hotarati in a spune „meritam sa fim in spatiul Schengen”, nu suntem un risc pentru celelalte state, ci dimpotriva, prin intrarea Romaniei si Bulgariei se largeste spatiul de securitate, e bine si pentru celelalte state membre, dar trebui sa recunosstem ca un minsitru al justitiei, o majoritate parlamentara, un prim ministru care incearca sa slabeasca justitia ofera un pretext perfect unor state membre ale UE pentru a amana aderarea Romaniei la Schengen. Repet, este incorect de fac acele state, dar pana una-alta, nici ministrii nostri nu trebuie sa slabeasca justitia, pentru a oferi acest pretext unor state membre.

Bugetul UE pentru anul viitor este unul orientat spre investitii. Mai exact, ce proiecte de investitii sunt prioritare sau de urgenta si cum poate profita Romania de aceasta tendinta?

In primul rand, prioritatile politice, asa cum le-am stabilit eu de la inceputul acestui an pentru bugetul Uniunii Europene pe anul urmator sunt, in primul rand, cresterea economica si crearea de locuri de munca si, in al doilea rand, siguranta cetateanului. Pentru a obtine mai multa crestere economica si a crea mai multe locuri de munca in Europa spun asa: trebuie sa intarim competitivitatea economiei UE, adica trebuie sa investim in cercetare, dezvoltare, infrastructura feroviara, rutiera, dar si digitala, energetica. Trebuie sa ajutam IMM-urile, trebuie sa ajutam tinerii intreprinzatori, sa ajutam tinerii cu burse Erasmus, pentru ca o bursa Erasmus nu inseamna doar o perioada de studii in alta tara, ci, dupa cum arata cercetarile, angajatorii apreciaza experienta internationala a tinerilor la angajare. Pentru siguranta cetateanului, vom intari agentiile Uniunii care au responsabilitate in justitie si afaceri interne. Vom investi in vecinatate imediata a UE, in primul rand in vecinatatea estica si in vecinatate sudica, pentru a reduce riscurile de securitate de acolo, si vom investi in initiative comune de aparare la nivel european, si anume sa nu mai cheltuim de 28 de ori fondurile in 28 de bugete nationale pentru aparare, ci in acele domenii in care statele UE sunt dispuse sa coopereze in materie de cheltuieli militare, sa cheltuim banii o singura data la nivel european si sa impartim dupa accea beneficiile.

• „Mai multi bani pentru plati pe fonduri structurale si de coeziune”

Si, important pentru Romania, vreau sa avem la anul suficienti bani pentru plati pe fondurile structurale si de coeziune, fiindca: pe exercitiul financiar multianual 2014-2020, noi nu am absorbit aproape deloc fonduri europene. Va trebui sa absorbim accelerat fonduri incepand cu anul urmator. Si de aceea vreau ca UE sa aiba suficienta bani in casa pentru plati pe fonduri structurale si de coeziune, in asa fel incat sa putem deconta facturile imediat ce vin la decontare, si nu peste sase luni de zile, pentru ca daca UE te tine sase luni de zile cu o factura nedecontata, daca esti o intreprindere cu 5000 de angajati, supravietuiesti, dar daca esti un IMM sau poate un mic ONG, asta iti poate afecta activitatea negativ semnificativ. Si am reusit sa obtin, in proiectul de buget propus de UE ca urmare a propunerii mele, un plus de 25% pentru plati pe fonduri structurale si de coeziune.

Din 2018, am putea vedea un buget de 1,1 milioane pentru combaterea propagandei Rusiei si a stirilor false. Cum vor fi alocati exact acesti bani si ce inseamna asta? Cum pot fi eliminate stirile false?

Este o idee a mea, este un proiect pilot, si anume: propaganda rusa este un risc pentru UE prin dezinformarea pe care Federatia Rusa o face, prin incercarea de slabire a credibilitatii UE, a institutiilor Uniunii Europene. Trebuie combatut. UE are in momentul de fata o mica echipa care monitorizeaza propaganda Federatiei Ruse in diverse state membre, insa aceatsa echipa nu are un buget si nu este suficient de mare pentru a incepe sa contracareze aceasta propaganda. Si de aceea eu am propus un proiect pilot la inceputul acestui an, caruia am reusit sa-i aloc in buget de 1,1 milioane euro in negocierile cu celelalte grupuri politice, pentru combaterea propagandei Federatiei Ruse, si anume pentru instruirea de personal specializat in toate reprezentantele Uniunii Europene in state membre si in state din vecinatate cu privire la riscurile, sursee propagandei, si mai ales identificare de puncte de vedere comune. Vreau ca personal din reprezentantele UE sa se afle in contact permanent cu formatori de opinie, cu jurnalisti din acele state, pentru a-i informa care este strategia de dezinformare, strategia de propaganda. Deci o mai buna monitorizare si, mai ales, a incepe sa contracarezi, printr-un contact permanent cu presa libera, cu jurnalistii credibili, cu formatorii de opinie, sa informezi care este modelul de dezinformare si de propaganda care se practica in statele membre. Este un proiect pilot, acordam 1,1 milioane in primul an si sper ca-l vom extinde in anii urmatori.

Si va fi asumat la nivelul UE?

Va fi ancorat la nivelul Comisiei Europene, la nivelul Serviciului de Actiune Externa, deci evident, de catre institutiile UE.

Vom vedea sediul Agentiei Europene a Medicamentului la Bucuresti?

Eu sunt cel mai mare sustinator al relocarii Agentiei Medicamentului la Bucuresti, eu sunt singurul care am spus „propunerea Guvernului e imperfecta, imbunatatiti-o daca vreti sa aducem Agentia la Bucuresti”. N-au luat in seama. A spune ca o propunere evident imperfecta, care nu respecta criteriile stabilite de Consiliu si Comisie, e perfecta, nu inseamna decat a submina de fapt sansele noastre de a obtine acea agentie. In plus, in procesul meu de sustinere a Agentiei prin discutii cu factori de decizie, aflu o serie de lucruri, sfaturi, aflu unde alte aplicatii sunt puternice. As dori sa am un Guvern caruia sa-i pot transmite aceste sfaturi, sa tina cont de ele, sa imbunatateasca aplicatia. Insa ei nu fac acest lucru, au facut o aplicatie si cred ca e suficient sa o faca si sa miorlaie dupa aceea spunand ca a fost o decizie politica impotriva noastra. ori nu este nicio decizie politica, este o decizie clara, bazata pe niste criterii clare, asumate, prezentate anterior.