Nicolae Dănilă: În perioada următoare creșterea economică va fi influențată negativ datorită unui posibil spectru de criză bancară globală

​Tot mai multe sunt opiniile care ajung la concluzia că sistemul bancar este solid. Însă în ultima perioada apar semnale care ne invită să ne ajustăm unele opinii în concordanță cu realitatea curentă și de perspectivă. Suntem chemați să punem o întrebare esențială : “Care sunt implicațiile și consecințele stării actuale și ale solidității sistemului bancar, ale solidității sistemului financiar, în cazul funcționarii economiei din fiecare țară și cum se configurează viitorul?”

• Inflatia, care se mentine la cote ridicate, transformarile geopolitice si climatice impun raspunsuri acompaniate de decizii si solutii

• In construirea unui posibil raspuns trebuie sa analizam sursele si cauzele vulnerabilitatilor si incertitudinilor care au aparut si ne provoaca in ultimii ani

• Modelul economiei mondiale a suferit si sufera transformari importante . Conform analizelor Bancii Mondiale economia globala se indreapta catre “un deceniu pierdut” din punct de vedere economic datorita evolutiilor declansate de pandemnia Covid, de razboi si de inflatie. Consider ca urmatorii factori afecteaza in principal progresul economic al multor tari: imbatrinirea fortei de munca, scaderea productivitatii muncii, reducerea volumului investitilor concomitent cu cresterea datoriei publice care a atins nivele record. Se limiteaza astfel potentialul de crestere economica. În acelasi timp fenomenul de contagiune ca urmare a implicatiilor unei posibile crize financiare si bancare globale poate duce la declansarea unei recesiuni la nivel mondial.

• Noua paradigma se caracterizeaza prin cresterea valorii activelor financiare in detrimental veniturilor salariale si a investitiilor. Rezultanta: pierderea competitivitatii firmelor si a economiei nationale, scaderea productivitatii muncii si adincirea inechitatilor sociale.

• Incentivarea economisirii si a investitiilor in ramuri care produc importanta valoare adaugata sunt conditii primordiale pentru viitorul fiecarei economii nationale. Utilizarea eficienta si efectiva a resurselor nationale (naturale, financiare si mai ales umane) reprezinta o prioritate.

• Asistam la un fenomen generalizat si periculos in aproape toate tarile: cresterea indatorarii publice si private care devin din ce in ce mai nesustenabile

• Ne intrebam: ce s-a intimplat cu cresterea economica, cu cresterea productivitatii muncii, cum se manifesta riscurile care duc la instabilitate financiara si care este evolutia prezenta si viitoare a inflatiei?

• Ne complacem in situatia si suntem tentati sa cumparam produse din import (poate raportul calitate/pret? care este realitatea de cele mai multe ori?) in detrimentul celor fabricate sau care ar putea fi fabricate la nivel national. Se pare ca nu ne prea pasa de evolutia contului curent si a fenomenului de indatorare. Si nici de adincirea procesului de dezinstrualizare a tarii. Ce punem in loc? Ce ramuri ne pot da competitivitate, ce domenii devin tot mai atractive si pot pune in valoare pregatirea buna a tineretului in urma investitiilor importante in educatie, facind astfel posibila hotarirea unui numar cit mai mare de absolventi sa ramana in tara.

• Trendul de crestere si de mentinere la nivel ridicat a dobinzilor in contextul majorarii datoriei publice si private diminueaza capacitatea guvernelor, a firmelor si a gospodariilor de a se imprumuta. Apare o presiune pe cerinta de scadere a nivelului dobinzilor. Opinez ca in perioada urmatoare cresterea economica va fi influentata negativ datorita unui posibil spectru de criza bancara globala ce va determina reglementari mai stricte pe pietele financiare urmate de o posibila ingustare a plajei surselor de finantare (sau daca acestea se vor gasi , vor fi “ofertate” la dobinzi mari datorita riscurilor percepute mai mari , dar si datorita trendului dobinzilor de politica monetara menit sa reduca asteptarile inflationiste si sa intareasca stabilitatea financiara).

• Avem de-a face cu probleme structurale la nivel national.

• Situatia o putem descrie destul de simplu, dar realitatea in profunzimea ei este complexa si foarte riscanta : continua indatorarea pentru finantarea deficitelor neacompaniata de o destinatie strategica inovatoare cu privire spre viitor , bine proportionalizata a resurselor bugetare ne duce la disparitia sau lipsa implementarii conditiilor pentru noi activitati care sa genereze venituri pentru o gama larga de beneficiari, inclusiv pentru buget (din care sa se plateasca serviciul datoriei si rambursarea acesteia).

• În ultimii 20 de ani nivelul public de indatorare a depășit cu mult nivelul investitiilor publice . Ar trebui sa ne ingrijoreze aceasta situatie provocatoare: mentinerea la orice moment a sustenabilitatii stocului de datorie si eventual continuarea finantarii prin imprumuturi (la ce costuri si in ce sume ?).

• Este necesar sa identificam si sa implementam parametrii de baza care sa garanteze ca reducereas datoriei devine credibila si va duce la sustenabilitate fiscala, concomitent cu situatia acesteia de a fi compatibila cu cresterea economica si crearea de noi locuri de munca. Se poate afirma faptul ca o crestere a datoriei publice ce se manifesta in prezent nu lasa sa se identifice riscuri immediate cu privire la sustenabilitatea datoriei, totusi vulnerabilitatile pozitiilor fiscale vor creste cu siguranta deoarece refinantarea datoriei se va face .printre altele, la dobinzi din ce in ce mai mari.

• Este nevoie sa tragem semnalul de alarma : niciodata in istoria unei economii nu a existat o crestere economica substantiala si prelungita fara o crestere a investitiilor in ramuri purtatoare de progres.

• Se aduce in discutie planul de redresare “next generation ue” si alte resurse financiare de la UE care pot suplimenta resursele financiare interne, dar numai finantarea nu poate aduce redresarea economiei nationale daca conditiile de pe piata interna pentru investitii si incurajarea antreprenoriatului nu sunt imbunatatite seminificativ.

• Scaderea nivelului dobinzilor trebuie sa se faca gradual , in concordanta cu conditiile concrete din fiecare etapa si cu obiectivele de atingere a stabilitatii financiare si macroeconomice. Dobinzile mici din perioada pandemiei Covid si dupa criza din 2008 au demonstrat faptul ca ele nu incurajeaza investitiile , din contra determina mentinerea banilor in stare de lichiditate sub diferite forme sau intrarea in tranzactii speculative si riscante. Perioada de mentinere a dobinzilor la nivel mic a reprezentat o forma de “impozitare” , de “penalizare” indirecta a gospodariilor si a firmelor . De fapt incurajarea translatarii economisirii catre active lichide si imediat lichide a afectat puternic investitiile pe termen lung.

• Finantarea tranzitiei din economia actuala prin incurajarea si cresterea economisirii si a investitiilor necesita intarirea stabilitatii financiare si un raport risc /return cit mai bine dozat in contextul conditiilor create pe o piata nationala.

• Gapul (diferenta) intre cresterea potentiala (caracterizata prin somaj scazut si inflatie foarte mica) si cresterea economica reala se largeste continuu. Influenta negativa vine din partea ofertei si in mai mica masura din zona cererii.

• Ce observam ? Tarile care se confrunta cu deficiente structurale prefera sa se imprumute (aparent nu tin cont de costurile de finantare in continua crestere) in loc sa lanseze reforme structurale care sa duca,printre altele, la reducerea deficitelor.

• Un fenomen periculos care a generat “ moral hazard” l-a reprezentat transferul multor riscuri de la sectorul privat catre cel public.Sectorul privat a fost incurajat sa preia riscuri excesive si nesustenabile in cautare de cistiguri immediate si substantiale. Constatam ca fenomenul de moral hazard “a inflorit” mai ales in perioada acomodarii excesive din partea politicii monetare aplicata in unele tari.

• Mentinerea unei politici monetare puternice si flexibile reprezinta o cerinta esentiala si imediata in conjunctura actuala cind asistam la mentinerea inflatiei la cote ridicate , ceea ce reprezinta un factor de risc major. O flexibilitate profesionista a dozarii dobinzii de politica monetara acompaniata si de alte masuri in caz de necesitate contribuie la intarirea stabilitatii financiare.

• Sunt de parere ca nu trebuie sa solicitam bancii centrale multe masuri cu implementare imediata a acestora , ci sa cerem decizii si solutii realmente legate de realizarea stabilitatii financiare si a stabilitatii macroeconomice, aceast ultim deziderat fiind atins prin coordonare cu politicile guvernamentale.

• Este , deci, necesara o pondere adecvata a interventiilor si solutiilor din partea politicilor bugetare si fiscale in raportul acestora cu politica monetara in efortul comun de a asigura realizarea la nivel optim a stabilitatii macroeconomice si a sustenabilitatii unui trend pozitiv. Putem astfel evita cresterea riscurilor si nemultumirilor sociale, a instabilitatii angajatului mai ales in cazul afacerilor productive , precum si alte fenomene negative complexe cum ar fi acela al evolutiei cursului de schimb, intarind astfel la nivel national predictibilitatea.

• Este necesara implicarea hotarita a tuturor actorilor decizionali de pe piata , nu numai a Bancii Centrale. Ma refer in principal la activitatea Guvernului care decide si transpune in practica politicile fiscale si bugetare , acompaniate necesar de reformele structurale .Este necesar sa se evite o politica fiscala expansionista (instrument al unei politici prociclice) care poate diminua efectele asteptate prin implementarea unor decizii de politica monetara. Sa aplicam efectiv si efficient acel mix de politici mult asteptat la nivel national pentru asigurarea unui trend sustenabil si cu efecte pozitive pe termen mediu si lung. Gindirea si practica politica la nivel national sunt chemate sa adreseze transparent pe termen mediu si lung laturile prioritare ale economiei nationale si anume investitiile publice productive , aspectele sociale, de mediu, energia, digitalizarea, infrastructura, R&D, inovatia si competentele.

• Este periculos sa ne concentram in deciziile politice numai sau in principal pe reducerea datoriei publice pentru atingerea tintei recomandate de UE. Este necesar sa aplicam un pachet de politici guvernamentale echilibrat si calat pe specificul economiei nationale care sa acopere concomitent trei laturi si anume : reducerea datoriei publice,investitiile in domenii purtatoare de progres si generatoare de inalta valoare adaugata si reforma structurala. Discutam despre o reteta a succesului in contextul national si international actual.

• Aduc in discutie o tema care trebuie sa ne preocupe si care cere din partea noastra o pozitie activa in forurile UE. Tot mai multi specialisti fac referire la faptul ca regula “one-size-fits-all” nu se valideaza favorabil in cazul fiecarei tari. La negocierile cu factorii de decizie ai UE sa aducem argumentele necesare care sa scoata in evidenta specificul economiei romanesti, sutuatia performantelor economice si mai ales situatia finantelor publice unde s-au acumulat probleme ce necesita timp pentru ajustarile necesare care sa aduca sustenabilitate. Este necesara o abordare pe termen lung,mai flexibila si diferentiata de la tara la tara, cu un program de reforme si ajustari sustinut financiar si politic atit la intern, cit si din partea institutiilor UE. Recent Ministrul de Finante al Poloniei mentiona” “The diversity of EU Member States should not be perceived as an obstacle, but as an opportunity“ (Septembrie 2023) Suntem membri ai UE ,dar inca nu am finalizat proiectul de tara , si anume integrarea in Zona Euro, in Uniunea Bancara si Uniunea Pietelor de Capital, Shenghen , care sa ne puna pe picior de egalitate cu ceilalti membri UE. Incerc sa parafrazez un proverb arab: daca doresti sa mergi repede, mergi singur. Daca doresti sa ajungi departe, sa mergem impreuna.

• Unul din obiectivele principale la nivel national il constituie promovarea unei cresteri economice sustenabile reale pe termen lung caracterizata prin facilitarea conditiilor care sa produca cistiguri in nivelul productivitatii muncii si al competitivitatii economiei nationale.

• O amanare a reformelor structurale concomitent cu o politica de crestere a indatorarii fara finalizari benefice in economie pe termen mediu si lung NU POATE FI O OPTIUNE SUSTENABILA. Cresterea preturilor si a dobinzilor vor reduce puterea de cumparare si vor diminua efectele asteptate in urma eventualei aplicari a unor stimuli fiscali sau sociali ( obiectiv necesari).

• Elementele cheie ale cresterii economice sustenabile pe termen lung apartin ofertei capitalului productiv avind componentele de baza capitalul uman si cel fizic.

• Atingerea unei astfel de tinte devine posibila prin politici care sa imbratiseze urmatoarele prioritati: activarea surselor cresterii reale si anume investitiile , cresterea abilitatilor si competentelor profesionale a fortei de munca (atit la nivel executiv cit si la nivel “talent people”), ajustari salariale bine directionate si dozate, incluziune si educatie financiara.

• Este nevoie sa gasim solutiile cele mai bune pentru MODELUL DE CONDUCERE SI ADMINISTRARE A ECONOMIEI NATIONALE prin transformari structurale curajoase. In caz contrar contiunuam sa ne confruntam cu provocari, vulnerabilitati si incertitudini. Imi aduc aminte de cuvintele lui Jacques de Larosiere: “We must get out of a model that privileges illusion over reality” ( 2022).

N.Red: Prof .Univ. Dr. Nicolae Danila este fost președinte BCR, în prezent Presedintele Sectiei de Stiinte Economice, Sociologice si Juridice a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania