Alegerile parlamentare din Germania. Pericolul intrarii nationalistilor, care urca in sondaje, in Bundestag
Marea problema a alegerilor parlamentare de duminica, din Germania, nu este cine va fi, sau cine va ramane cancelar. Dupa toate probabililtatile, Angela Merkel va obtine al patrulea mandat de sefa a guvernului german. Problema este ca partidul nationalist, Alternativa pentru Germania (AfD), va reusi intrarea in Parlament, pe care a ratat-o la alegerile din 2013. Acest partid, ale carui parole amintesc de nazism, a urcat semnificativ in sondaje, catarandu-se pe o singura tema: refugiatii din Germania si teama unei parti a populatiei de „invazia“ lor.
Potrivit unui sondaj recent cu privire la alegerile din Bundestag de duminica, 24 septembrie, coalitia de guvernamant a cancelarului german Angela Merkel este amenintată de pierderi considerabile.
Dupa cum a comunicat Institutul Emnid, pentru publicatia Bild am Sonntag, Uniunea CDU/CSU a scazut cu un punct procentual, la 35% din votul electoratului, fata de saptamana trecuta. La ultimele alegeri pentru Bundestag, dîn 2013, Uniunea a ajuns la 41,5%.. Intentia de vot pentru SPD ramane neschimbată, la 22%, comparativ cu saptamana precedentă. In 2013, voturile pentru SPD s-au ridicat la 25,7%.
In ceea ce privește posibilele coalitii de guvernare, sondajul ofera o imagine clara: ar fi posibila doar o Mare Coalitie (CDU/CSU-SPD) sau o asa-numita coalitie Jamaica (negru-galben-verde, cum sunt culorile partidelor CDU/CSU, FDP si Verzi). Multi cetateni intervievati in timpul campaniei electorale si-ar dori insa in alt guvern, iar doar 63% dintre alegatori sunt deja siguri cu ce partid vor sa voteze, sau ca vor vota in fapt.
Martin Schulz, contracandidatul social-democrat al Angelei Merkel (CDU) a anuntat o lupta dura si pana in ultimul moment, la alegerile de duminica. Problema este ca aceasta atitudine razboinica nu i-a caracterizat campania electorala si nici confruntarea televizata cu Merkel, din 3 septembrie. Intre cei doi a fost mai degraba armonie, decat confruntare de pareri, ceea de nu i-a adus puncte in plus lui Schulz.
Insa nici Merkel n-a punctat la nivel de partid, caci bune procente din electorat vor o schimbare si „se rotesc” dinspre centru-dreapta, inspre dreapta extrema, reprezentata de AfD. Merkel mai reproseaza social-democratilor ca nu isi exclud, in planurile lor de guvernare, o coalitie cu Stanga, partid de sorginte comunista, in principiu nefrecventabil la varful politicii federale, insa care a ajuns in coalitii de guvernare la nivel regional.
Angela Merkel a avertizat impotriva oricarui experiment de acest fel. Ea a criticat recent si reinnoit SPD-ul, pentru faptul ca social-democratii isi mentin optiunea deschisa pentru o guvernare ros-rosu-verde, adica in tandem cu Verzii si Partidul Stangii. Potrivit sondajelor de opinie actuale, aceasta varianta de coalitie nu ar intruni majoritatea necesara in Parlament.
In ce priveste varianta de coalitie cu Uniunea CDU/CSU, din aceasta sunt excluse si Stanga, si AfD. Se spera intr-un reviriment al Liberalilor, poate si al Verzilor, lucru putin probabil.
Pe scurt, Stanga extrema nu este o optiune pentru realizarea unei coalitii de guvernamant, cum nu este nici AfD-ul, partid bland denumit populist, in esenta sa bantuit de nationalisti si devianti din Partidul National-Democrat al Germaniei (NDP) – impotriva caruia, din martie anul acesta, s-a intentat proces la Curtea Constitutionala.
Batalia se va duce pe voturile „indecisilor“, care pot inclina balanta mai tare in stanga sau mai tare in dreapta, de fiecare data inspre asa-zisii „indezirabili“ la guvernare. Din aceasta batalie, comparativ cu precedentele alegeri, din 2013, se pare ca marile partide traditionale deja au pierdut.
Prin urmare, sansele cele mai mari la alegerile de duninica le are „stabilitatea“, cu Merkel in frunte, cu inca o coalitie de guvernare GroKo (Marea Coalitie CDU/CSU-SPD) si cu un AfD care le va sta in coaste, sub forma celui de al treilea mare partid din Parlament.