Toți cei 120.000 de armeni vor pleca din Nagorno-Karabah: „Cei vinovați pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în fața lui Dumnezeu” / Primii refugiați au început să sosească în Armenia

Toți cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia, deoarece nu vor să trăiască în cadrul Azerbaidjanului și se tem de o epurare etnică, a declarat duminică conducerea regiunii separatiste pentru Reuters. Anunțul vine după ce separatișii din Nagrono-Karabah au pierdut războiul-fulger declanșat de Azerbaidjan săptămâna aceasta, în ceea ce pare finalul unui conflict care datează de la căderea Uniunii Sovietice. Premierul Armeniei a declarat, de asemenea, că armenii din Karabah vor părăsi probabil regiunea și că țara sa este pregătită să îi primească.

• UPDATE 15:31 Primul grup de refugiați care au fugit din Nagorno-Karabah a intrat duminică în Armenia, potrivit unei echipe AFP aflată la frontiera cu această regiune. Câteva zeci de locuitori ai acestui teritoriu, în principal femei, copii și bătrâni, au sosit la centrul de primire înființat de guvernul armean la Kornidzor. Unii refugiați au declarat pentru AFP că au venit din satul de frontieră Eghtsahogh, în timp ce alții au spus că au parcurs distanțe mai mari în această zonă muntoasă din Caucaz.

Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior scăpase de sub controlul autorităților de la Baku, au fost forțați să declare încetarea focului la 20 septembrie, după o operațiune militară fulger de 24 de ore a armatei azere, mult mai numeroasă.

Azerbaidjanul susține că le va garanta drepturile și va integra regiunea, dar armenii spun că se tem de represiune.

• Citește și Tot ce trebuie să știi despre războiul de o zi din Nagorno Karabah. Interesele Rusiei, Turciei si ale Iranului în Caucazul de Sud. Interviu cu analistul Armand Goșu

„Cei vinovați pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în fața lui Dumnezeu”

„Poporul nostru nu vrea să trăiască ca parte a Azerbaidjanului. Nouăzeci și nouă virgulă nouă la sută preferă să părăsească pământurile noastre istorice”, a declarat pentru Reuters David Babayan, consilier al lui Samvel Shahramanyan, președintele autointitulatei Republici Artsakh.

„Soarta bieților noștri oameni va rămâne în istorie ca o dezonoare și o rușine pentru poporul armean și pentru întreaga lume civilizată”, a mai spus Babayan.

„Cei vinovați pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în fața lui Dumnezeu pentru păcatele lor”, a adăugat el.

Luptătorii de etnie armeană au început să-și predea armele, a declarat Babayan. El a spus că nu este clar când va pleca populația prin coridorul Lachin, care leagă teritoriul de Armenia, unde premierului Nikol Pashinyan i s-a cerut demisia pentru că nu a reușit să salveze Karabahul.

Într-un discurs adresat națiunii, Pashinyan a declarat că a sosit o parte din ajutorul umanitar, dar că armenii din Karabakh se confruntă în continuare cu „pericolul unei epurări etnice”.

„Dacă nu sunt create condiții reale de viață pentru armenii din Nagorno-Karabah în casele lor și mecanisme eficiente de protecție împotriva epurării etnice, atunci crește probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să considere evacuarea din țara lor ca fiind singura cale de ieșire”, a spus el.

Armenia „îi va primi cu dragoste pe frații și surorile noastre din Nagorno-Karabah”, a declarat Pashinyan, potrivit agenției ruse de știri TASS.

Se pune capăt unuia dintre „conflictele înghețate” de după căderea URSS

Un exod în masă ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de etnii străbătut de conducte de petrol și gaze, unde Rusia, Statele Unite, Turcia și Iranul se luptă pentru influență.

Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt în mod decisiv unuia dintre „conflictele înghețate” vechi de zeci de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice.

Președintele Ilham Aliyev a declarat că mâna sa de fier a anulat ideea unui Karabah independent de etnie armeană în istorie și că regiunea va fi transformată într-un „paradis” ca parte a Azerbaidjanului.

Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise și 400 rănite în operațiunea militară azeră. Soarta populației de etnie armeană a stârnit îngrijorare la Moscova, Washington și Bruxelles.

O istorie complicată

Nagorno-Karabah, cunoscut sub numele de Artsakh de către armeni, se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stăpânirea perșilor, turcilor, rușilor, otomanilor și sovieticilor.

A fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât și de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.

Pe măsură ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo au scăpat de controlul azerilor și au preluat teritoriul în ceea ce este cunoscut acum ca Primul Război din Karabah.

În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise și peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutați.

În 2020, după zeci de ani de încăierări, Azerbaidjanul, susținut de Turcia, a câștigat în mod decisiv cel de-al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile, recucerind teritoriu din Karabah și din împrejurimi.

„Garanțiile” Rusiei nu au valorat nimic

Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, acuzată de armeni că nu a pus în aplicare garanțiile pe care le oferise, deși are în regiune 2.000 de membri ai forțelor de menținere a păcii.

Rusia a precizat că, în conformitate cu termenii încetării focului, până sâmbătă au fost predate șase vehicule blindate, peste 800 de arme de calibru mic, arme antitanc și sisteme portabile de apărare antiaeriană, precum și 22.000 de cartușe.

Pashinyan, care a acuzat în mod public Rusia că nu sprijină Armenia, a declarat vineri că în Armenia a fost pregătit spațiu pentru 40.000 de persoane din Karabah.

Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a spus că armenii, care sunt creștini, pot pleca dacă doresc.

Aproximativ 20 de ambulanțe urmează să evacueze o parte dintre răniții din Nagorno-Karabah în Armenia, a declarat pentru Reuters o sursă umanitară care a vorbit sub protecția anonimatului.

Armenia a cerut sâmbătă, de la tribuna Adunării Generale trimiterea „imediată” în Nagorno Karabah a unei misiuni ONU pentru a monitoriza situaţia pe teren, în timp ce Azerbaidjanul a promis că armenii din regiunea secesionistă vor fi trataţi ca „cetăţeni egali”