Studiu de caz. Cum au reusit Hamburg, Copenhaga, Oslo sau Londra ce nu reuseste Bucurestiul: sa aiba grija de cetateni prin reducerea poluarii si descongestionarea traficului
In ultimii ani, marile capitale europene au luat masuri drastice pentru reducerea poluarii si diminuarea traficului rutier in special in zona centrala. Au facut benzi pentru biciclete, benzi unice pentru transportul public, au investit masiv in transportul public, au introdus taxa de congestie si au in vedere chiar interzicerea masinilor in centrul anumitor orase. In ultimii 10 ani, Bucurestiul nu a facut nimic in acest sens, iar nivelul de poluare e atat de mare, incat Comisia Europeana a ajuns sa penalizeze Romania pentru ca nu-si protejeaza propriii cetateni.
Bucurestiul nu are benzi pentru biciclete, benzi unice pentru RATB, nu s-a investit in tranportul public, trotuarele sunt ocupate de masini, iar sa fii pieton e o adevarat provocare. Consecintele: avem procedura de penalizare (infringement) de la Comisia Europeana pe poluare cu praf (PM10). Un indicator indirect pentru gradul de poluare al unui oras este congestia traficului; Bucurestiului este pe locul 5 in topul celor mai aglomerate orase din lume, potrivit unui studiu publicat de producatorul olandez de sisteme de navigatie prin GPS TomTom.
Iata cateva exemple de orase europene in care s-a investit pentru reducerea poluarii.
- Hamburg
Hamburg are 1,8 milioane de locuitori (comparabil cu Bucurestiul). Circa 5 milioane de oameni locuiesc in zona metropolitana.
In 2006, Hamburgul avea 1.700 km de piste pentru biciclete, insa acestea se aflau intr-o stare foarte proasta. Dupa adoptarea strategiei privind transportul pe bicicleta in 2008, orasul a investit foarte multi bani in modernizarea acestor piste, extinderea lor si integrarea cu alte mijloace de transport.
Hamburgul intentioneaza sa creasca numarul calatoriilor cu bicicleta la 25% pana in 2020.
Documentul prevede ca pana in 2025 sa se amenajeze 12.000 de noi locuri de parcare pentru biciclete in statiile de tren, unde se face transferul calatorilor, pentru a combina cele doua mijloace de transport.
Un sistem de bike sharing – StadtRAD Hamburg a fost lansat in 2009. Pana in 2016 sistemul avea 200 de statii de inchiriere cu 2450 de biciclete si 333.000 de utilizatori inregistrati. In 2015 s-au inregistrat 2,5 milioane de inchirieri.
In ceea ce priveste transportul in comun, orasul a investit masiv in dezvoltarea retelei de autobuz si tren.
Companiile de transport local din Hamburg testeaza autobuze cu zero emisii pentru a ajunge in 2020 la zero emisii pentru autobuze.
Verkehrsbetriebe Hamburg Holstein (VHH – compania locala de transport) a anuntat ca incepand din 2016 va folosi numai autobuze electrice pe una dintre liniile principale.
In plus, se investeste in extinderea metroului, urmand ca pana in 2018 sa fie gata o noua linie.
Primaria din Hamburg vrea sa uneasca prin piste de biciclete si alei pietonale inverzite toate spatiile verzi din Hamburg, astfel incat cei care doresc sa ajunga in orice parte a orasului sa o poata face fara a folosi autovehicolul, potrivit The Guardian. Propunerea face parte din strategia pe mediu a orasului – „Green Network Plan”- iar daca se va aplica, spatiul verde va acoperi 40% din suprafata orasului.
„Aceasta retea va conecta parcurile, terenurile de joaca, gardinile si cimitirele si prin culoare verzi. Alte orase, precum Londra, au centuri verzi, dar reteau noastra de spatii verzi va fi unica acoperind tot orasul de la periferie pana in centru. In 15-20 de ani va fi posibil sa parcurgi orasul doar cu bicicleta sau pe jos”, a declarat Angelika Fritsch, purtatorul de cuvant al departamentului de urbanism si mediu din Primaria Hamburg pentru The Guardian .
Aceste culoare verzi vor conecta si habitatele animalelor, permitand acestora sa traverseze dintr-un loc in altul fara sa fie calcate de masini. Si mai important este ca aceste artere verzi vor absorbi emisiile de CO2 si vor ajuta la prevenirea inundatiilor si efectelor incalzirii globale. Aceasta retea verde va acoperi 7.000 de hectare de teren.
Hamburg are 1.8 milioane de locuitori, iar in prezent circa 19% din suprafata orasului este spatiu verde. In 2011, Hamburg a castigat premiul European Green Capital.
- Oslo
Oslo intentioneaza sa interzica accesul masinilor private in centrul orasului pana in 2019 pentru a reduce poluarea, scrie Reuters.
„Nu vrem masini in centrul orasului. Vrem sa facem orasul mai bun pentru pietoni, biciclisti. Va fi mai bine pentru magazinele din zona centrala si pentru toata lumea”, a declarat, in 2015,Lan Marie Nguyen Berg, lead negotiator for the Green Party in Oslo, potrivit sursei citate.
In zona centrala va fi permis doar accesul mijloacelor de transport in comun si se vor gasi solutii pentru masinile care transporta persoane cu dizabilitati si alimenteaza magazinele si restaurantele din zona centrala.
Pentru a facilita accesul in zona centala se vor construi inca 60 de kilometri de piste pentru biciclete si se vor face investitii noi in transportul public.
In ianuarie 2017 accesul masinilor disel in oras a fost interzis cateva zile pentru reducerea poluarii, infuriindu-i unii automobilistii care au fost indemnati sa cumpere masini diesel in urma cu cativa ani, potrivit The Guardian. Posesorii de automobile care au incalcat interdictia au fost sanctionati cu 1.500 de coroane ( 174 lire).
Consiliul local a aprobat inca din 2016 aceasta interdictie in caz de necesitate.
Oslo are circa 600.000 locuitori si 350.000 de masini.
- Copenhaga
In anii 50-60, Copenhaga arata cum este acum Bucurestiul, un oras sufocat de masini. Recent, s-a anuntat ca numarul de biciclete care intra in centrul orasului a depasint numarul de masini. Cum s-a ajuns aici?
Incepand din anii 70 orasul a luat masuri pentru a schimba situatia,a investit in imbunatatirea spatiului public, in transportul public si a creat o retea viabila de piste pentru biciclete.
In 2015, Copenhaga avea circa 400 km de piste pentru biciclete la circa 1 milion de locuitori.
Circa 45% mergeau la munca cu bicicleta, 27% cu trasportul in comun si 23% cu masina personala si restul de 5% pe jos, a declarat pentru HotNews.ro, in 2015, Birgitte SVARRE, partener in cadrul Gehl Institute, divizia biroului de arhitectura Gehl Architects.
In 2015 Copenhaga s-a clasat pe primul loc in topul Copenhagenize Index care face un clasament al oraselor bike-friendly.
In 2016, 56% dintre calatoriile zilnice se fac cu bicicleta, iar din 2005 s-au investit 140 milioane de euro in infrastructura pentru biciclete. Acum orasul are 460 km de piste pentru biciclete, potrivit Cycling Embassy of Denmark.
In 2016, 252.000 de masini si 265.700 de biciclete au intrat in centrul orasului.
Pe langa investitiile in piste pentru biciclete, in Copenhaga se lucreaza la o noua linie de metrou, care va avea 17 statii si va inconjura centrul orasului. Lucrarile au inceput in 2015 si se estimeaza ca vor fi gata in 2018.
- Londra
Londra a introdus taxa de congestie in februarie 2003, pentru masinile care intra in centrul orasului. Initial, aceasta era de 5 lire pe zi, in 2005 a ajuns la 8 lire, in 2011 la 10 lire, iar in prezent este 11,5 lire/zi. Taxa a fost implementata pentru a reduce poluarea si pentru a straange fonduri pentru investitii in transportul public.
La intrarea in zona centrala sunt indicatoare rutiere care arata ca te afli intr-o zona unde taxa de congestie trebuie platita.
Taxa de congestie se plateste in intervalul orar 07.00-18.00, in zile lucratoare. Plata se poate face online sau prin SMS, in ziua respectiva, sau in ziua urmatoare, dar creste la 14 lire. Exista si un sistem automat care, daca te inregistrezi, identifica automat cand ai fost in zona unde se plateste taxa, si se plateste la finalul lunii.
In weekend, de sarbatorile legale, intre Craciun si Anul Nou, aceasta taxa nu se plateste.
Autoritatile verfica daca soferii au platit taxa prin intermediul camerelor de luat vederi, apoi trimit amenda. Aceasta este de 130 de lire, iar daca platesti in 14 zile se reduce la jumatate. Daca nu ai platit, dupa 28 de zile amenda ajunge la 195 lire, apoi se trece la executare.
In primii 10 ani de la implementare s-au colectat din taxa de congestie 2.6 miliarde de lire, dintre care 1,2 miliarde s-au investit in dezvoltarea transportului public, potrivit Wikipedia.
Pe langa taxa de congestie, din luna aprilie a acestui an, in zona Westminster din centrul Londrei, autoritatile au decis ca parcarea sa fie mai scumpa cu 50% pentru masinile diesel, potrivit The Telegraph . Astfel, parcarea in zona va costa cu 2,45 lire/ora mai mult decat tariful standard de 4,90 lire. Primarul Londrei a declarat ca anual mor 10.000 de oameni din cauza poluarii in capitala, iar dieselul are si el o vina importanta.
Foarte multi dintre posesorii de masini diesel sunt suparati de noile masuri, dupa ce mai bine de un deceniu au fost incurajati sa cumpere masini pe motorina, spunandu-li-se ca sunt mai nepoluante decat cele pe benzina.
Intr-o alta zona a Londrei, Hackney, consiliul local a intarzis pe cateva strazi parcarea tuturor masinilor, cu exceptia celor electrice, urmand sa se aloce un milion de lire pentru a instala pe strazi statii de incarcare.
Transportul public
Londra are 8,6 milioane de locuitori si se asteapta ca populatia sa ajunga la 10 milioane pana in 2030.
Potrivit unui raport publicat pe site-ul Agentiei de Transport a Londrei (Transport for London) pentru perioada aprilie 2015- martie 2016 anual se investesc peste 3 miliarde de lire pentru imbunatatirea infrastructurii de transport.
Printre masurile luate de oras pentru reducerea poluarii si imbunatatirea transportului public se numara:
– introducerea a 3.000 de autobuze cu emisii extrem de scazute pana in 2019 si 250 de autobuze cu zero emisii pana in 2020. Acestea vor circula in centrul Londrei. Implementarea acestui proiect deja a inceput. In prezent, autobuze electrice circula pe liniile 507 si 521.
– modernizarea a 5000 de autobuze pentru a se incadra in standardele Euro VI.
– circa 2.000 de autobuze hibrid circula deja in Londra, reprezentand 20% din flota.
– din 2018 toate autobuzele double deck vor fi hibrid.
– s-a inceput un program prin care se experimenteaza incarcarea wireless a autobuzelor de pe linia 69, parte din proiectul ZeEus.
– exista un program in care se incearca folosirea unei comgbinatii intre disel si bio-fuel rezultat din ulei de gatit ramas de la industria de Catering.
– 2.500 de statii de calatori sunt prevazute cu panouri care afiseaza orarul autobuzelor. Aceste informatii sunt disponibile si pe mobil, cu ajutorul unei aplicatii. Astfel, calatorii pot vedea inainte de a pleca de acasa in cat timp ajunge autobuzul.
– metroul functioneaza si in timpul noptii vineri si sambata pe liniile Victoria, Jubilee, Central, Northern si Piccadilly.
– se lucreaza la o noua linie de tren – Elizabeth line. Aceasta va avea 40 de statii – 10 nou construite si 30 modernizate. Linia urmeaza sa fie gata pana in 2020. Pe aceasta linie vor circula 66 de trenuri noi, lungi de 200 metri, fiecare avand capacitatea sa transporte pana la 1.500 de persoane. Lucrarile sunt in desfasurare.
– metroul din Londra este unul dintre cele mai performante din lume: 11 linii de metro – 270 de statii.
Londra are mai multe piste pentru biciclete:
– Cycle Superhighway 1
– Cycle Superhighway 2: Stratford to Aldgate, 6,8 km;
– Cycle Superhighway 3: Barking to Tower Gateway – 12,3 km;
– Cycle Superhighway 5: Oval to Pimlico – 1,4 km;
– Cycle Superhighway 7: Merton to the City – 13, 7 km;
– Cycle Superhighway 8: Wandsworth to Westminster – 8,2 km;
Primaria din Londra vrea sa construiasca inca doua”autostrazi” pentru biciclisti ce ar urma sa traverseze orasul de la est la vest si de la nord la sud. Benzile pentru biciclete vor fi construite separat de fluxul de trafic auto, iar municipalitatea va investi in acest proiect circa un miliard de euro:
– East-West Cycle Superhighway – intreTower Hill si Lancaster Gate – se estimeaza ca va fi gata in noiembrie 2017. Citeste aici mai mult.
– North-South Cycle Superhighway – intre centrul Londrei – Elephant and Castle and King’s Cross.
- Viena
Cum a reusit Primaria din Viena sa reduca numarul persoanelor care calatoresc cu masina personala cu aproape 15% in ultimii 35 de ani, desi numarul de masini a crescut, iar orasul s-a extins?
„In orasul Viena am efectuat un sondaj, asta cu multi ani in urma, in 1979, si i-am intrebat pe locuitorii orasului daca isi doresc sa extindem reteaua de transport in comun. In acel moment, peste 40% din populatia mobila calatorea cu masina personala si doar 27% calatoreau cu mijloacele de transport in comun. Rezultatul acelui sondaj a fost ca 70% dintre locuitorii Vienei s-au pronuntat in favoarea extinderii retelei de transport in comun. Principiul nostru de baza, pe care incercam sa il comunicam oamenilor, este ca, da, puteti folosi orice mijloc de transport numai ca trebuie sa o faceti in mod inteligent. Este mai bine sa folosesti mojloacele de transport in comun atunci cand te deplasezi la locul de munca, la scoala sau la cumparaturi. Pentru petrecerea timpului liber sau atunci cand trebuie sa transporti lucruri mai voluminoase se recomanda masina personala. Si, desigur, nu avem voie sa uitam ca se poate calatori foarte bine atat cu bicicleta cat si pe jos”, a declarat Rudolf Schicker, deputat in Consiliul Landului Viena si consilier municipal, intr-un interviu acordat HotNews.ro in mai 2015.
„Pe baza acestei idei am extins foarte mult reteaua de transport in comun. Am construit 5 magistrale de metrou, am construit si alte retele de tramvai, am introdus trasee de autobuz noi, iar pe timp de noapte mijloacele de transport in comun functioaneaza. Deci avem mijloace de transport care functioneaza 24 de ore din 24, sapte zile din sapte, deci acoperim toate cele 365 de zile din an. De asemenea, am oferit preturi accesibile pentru cetateni. Un abonament anual costa 365 de euro, adica 1 euro pe zi, iar pentru cei tineri, elevi, studenti si adolescenti, acest abonament costa doar 60 de euro/an. Pentru intreaga regiune Viena, abonamentul costa doar 60 de euro. Consecinta acestei strategii a fost ca in 2013 raportul se inversase: 40% dintre cetatenii mobili se deplasau cu mijloacele de transport in comun, iar 27% foloseau autoturismele personale. Astfel, anul trecut am avut 930 milioane de utilizatori ai mijloacelor de transport in comun. Cu alte cuvinte, noi avem o oferta foarte buna si nu le spunem oamenilor „nu mergeti cu masina personala”, ci le spunem ca este mai incomod sa se deplaseze cu propriul autoturism. Daca vrei sa mergi cu masina personala in centrul orasului parcarea te costa foarte mult – 2 euro pe 30 minute, evident mai mult decat ai plati pentru un bilet de tramvai. Cu toate ca orasul creste, putem spune ca am reusit sa scadem numarul de masini aflate in trafic si sa crestem numarul de calatori cu mijloacele de transport in comun. orim ca ponderea celor care folosesc masina personala sa scada in urmatorii ani sub 25%. Pentru atingerea acestui scop mai construim o magistrala de metrou, pe cea de-a sasea. In Austria un km de magistrala de metrou costa cam un miliard de euro”, a explicat acesta.
Despre pistele pentru biciclete
„Avem in total 1.370 km de elemente de circulatie pentru biciclisti, le spunem noi. Si asta include fie pistele pentru biciclete, fie trotuare mixte pentru biciclete si pietoni, fie o banda specifica peste carosabil, fie un marcaj care permite biciclistilor sa mearga pe strazile cu sens unic, in sens opus. Cu toate astea, ponderea biciclistilor in trafic este de doar 7%. Cu 15 ani in urma ponderea lor era de doar 3% si atunci aveam doar 250 km de piste pentru biciclete. Cu zece ani in urma am introdus conceptul de „city bike” ceea ce inseamna ca doritorii pot inchiria gratuit o bicicleta, prima ora este gratuit, apoi se plateste 2 euro pe ora. Sistemul acesta functioneaza foarte bine fiindca se combina mersul cu bicicleta cu mijloacele de transport in comun. Desigur, Munchen sau Amsterdam sau Copenhaga au mai buclti biciclisti ca Viena, dar ne straduim sa crestem ponderea biciclistilor in traficul rutier. Ne-am propus ca pana in 2015 sa ajungem la o pondere de 10%, ceea ce nu am reusit. In orice caz, ne dorim sa ajungem candva la 15%.”, a explicat acesta.
Investitii
„In 2014, pentru strazi si pasarele si piste pentru biciclisti am cheltuit 130 milioane de euro, iar pentru dezvoltarea transportului in comun – 700 milioane de euro. In aceasta suma intra atat constructia de magistrale de metrou, noile linii de tramvai si autobuz si intretinerea parcului auto. Aceasta suma reprezinta cam 7% din bugetul nostru”, a declarat Rudolf Schicker.
.
INTERVIURILE HotNews.ro