FOTOGALERIE Bucurestiul, sufocat de publicitatea stradala. Situatia a scapat de sub control, nimeni nu stie cine, pe ce bani si in ce conditii de siguranta isi face reclama pe strazile si pietele din Capitala

Bucurestiul este plin de mesh-uri, prisme si panouri publicitare. Nimeni nu stie cu exactitate cate sunt, care sunt amplasate legal si care ilegal. Desi exista inca din 2013 o lege care interzice amplasarea reclamelor pe spatiile verzi, pe cladirile monument, pe pasajele rutiere samd, in Bucuresti sunt sute de astfel de exemple, iar autoritatile nu fac mare lucru. Politia locala spune ca da amenzi si a desfiintat zeci de reclame amplasate ilegal, insa acestea continua sa apara.

Primaria Capitalei trebuia sa faca, dupa aparitia legii, un regulament in care sa detalieze unde se pot pune reclame si unde nu, insa nu a facut nimic. Abia acum a anuntat ca a elaborat acest regulament si il va pune in dezbatere publica.

Dincolo de aspectul haotic pe care il creaza in oras si „poluarea vizuala” a zonelor protejate si a centrului orasului, cea mai importanta problema este cea legata de siguranta publica. In Bucuresti sunt zeci de prisme si cuburi, uneori proptite cu pietre, care la o furtuna mai puternica pot sa cada peste pietoni sau masinile care tranziteaza zona.

In ultimii ani au fost mai multe astfel de exemple, soldate chiar cu morti.

Miza este una foarte mare: piata de publicitate stradala in 2016 s-a ridicat la peste 38 milioane de euro.

Incidente panouri publicitare

Constanta – 10 ianuarie 2017: Un barbat a fost prins sub un panou publicitar imens care a cazut peste el. Barbatul a ramas captiv de la brau in jos. Barbatul a fost scos de pompieri si preluat de Ambulanta.

Arad – 14 martie 2016: Un panou publicitar a fost luat de vant si a cazut peste o femeie de 67 de ani care se pregatea sa traverseze strada pe trecerea de pietoni. Panoul publicitar – cu dimensiunea de aproximativ 2,5 metri – era ancorat in doi suporti de beton, insa acestia au cedat din cauza vantului puternic, iar panoul a cazut peste femeie. Aceasta a fost ranita in zona capului si a picioarelor, femeia alegandu-se cu glezna fracturata.

Prisma stabilizata cu pietre pe Sos. Colentina

Bucuresti – 15 martie 2013 – Un panou publicitar din fata magazinului Unirea a cazut peste doua femei, una de 65 si alta de 58 de ani.

Constanta – 30 octombrie 2009 O batrana si un barbat de 37 de ani au ajuns la spital in stare grava dupa ce le-a cazut un panou publicitar in cap in timp ce asteptau la o trecere de pietoni. Cei doi asteptau culoarea verde a semaforului, cand, la o bataie de vant, un panou publicitar ce apartine supermarketului Kaufland din Focsani , le-a cazut in cap.

Cate mesuri, prisme si panouri publicitare sunt in Bucuresti?

Nimeni nu stie cu exactitate acest lucru, este concluzia la care am ajuns dupa ce am discutat cu autoritatile locale.

HotNews.ro a solicitat Primariei Capitalei, inca din noiembrie 2016, sa ne transmita date referitor la numarul de mesuri, prisme si panouri publicitare sunt in Bucuresti, cate sunt amplasate legal si cate ilegal.

Nu am primit raspuns la aceasta intrebare nici pana astazi, insa am fost indrumati spre Politia Locala.

„Un raspuns competent la aceste intrebari (urmand a va adresa direct), poate fi formulat de catre DIRECTIA GENERALA DE POLITIE LOCALA – DIRECTIA CONTROL – Serviciul Lucrari Edilitare si Afisaj Stradal, intrucat atributiile de inspectie si control pe teritoriul administrativ al Municipiului Bucuresti cad in sfera de competenta a acestora”, se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro

Nici Politia Locala nu detine aceste informatii.

„Referitor la numarul de mash-uri, prisme si panouri publicitare amplasate in Bucuresti, va comunicam faptul ca Directia de Control a D.G.P.L.M.B. nu detine o astfel de statistica avand in vedere ca structurile publicitare de pe domeniul public / privat au fost autorizate / avizate de primariile de sector”, se arata in raspunsul trimis de institutie la solicitarea HotNews.ro.

Reprezentantii Primariei sector 1 spun ca in evidentele Directiei Inspectie din cadrul Politiei Locale Sector 1 se afla un numar de aproximativ 80 de mijloace de publicitate fixe care se afla in verificari in vederea stabilirii legalitatii amplasarii acestora, insa aceasta cifra nu reflecta realitatea.

Reprezentantii Primariei sector 6 spun ca abia acum Serviciul Disciplina in Constructii si Afisaj Stradal desfasoara un control in vederea inventarierii tuturor mijloacelor publicitare amplasate pe raza sectorului.In ceea ce privesc panourile publicitare, acestia sustin ca pe raza Sectorului 6 sunt amplasate un numar de 615 de panouri.

Reclame amplasate pe bd. Lascar Catargiu, monument istoric

Singura organizatie care are o situatie centralizata in acest sens este BRAT-ul, insa cifrele acopera doar clientii auditati, circa 75% din piata, potrivit propriilor estimari.

Potrivit Monitorizarii Investitiilor in Publicitate realizata de BRAT, in Bucuresti sunt circa 5.000 de reclame stradale stradale (aici fiind incluse Backlit-urile, bannerele, prismele, cuburile, panourile, publicitatea de la metrou, din statiile RATB etc).

Cele mai multe reclame stradale sunt in sectorul 1, potrivit Monitorizarii Investitiilor in Publicitate realizata de BRAT:

• Sectorul 1- 1.871
• Sectorul 2- 714
• Sectorul 3- 702
• Sectorul 4- 531
• Sectorul 5- 476
• Sectorul 6- 763

Defalcat pe categorii, situatia la nivelul capitalei este urmatoarea:

• mesh-uri (acele „panze” uriase de pe cladiri) – 175
• prisme – 40
• cub-uri – 27
• bannere – 9
• backlit-uri (panouri publicitare)- 2.520
•  CITY LIGHT – 440
• city light bus shelter – 840
•  BILLBOARD OOH – 380

Valoarea pietei de publicitate stradala in 2016 a fost de circa 38,6 milioane de euro (ratecard), iar cei mai mari jucatori de pe piata sunt:

– EUROMEDIA GROUP

– PHOENIX MEDIA

– GETICA OOH

– DEFI ROMANIA

– UNIVERSAL SOLUTION

Unde nu se pot amplasa reclame stradale in Bucuresti?

Potrivit articolului 15 din Legea 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate, este interzisa amplasarea mijloacelor de publicitate este interzisa in urmatoarele situatii:

a) in ariile naturale protejate de interes national si international, cu exceptia intravilanelor incluse in acestea;

b) in spatii verzi cu caracter ornamental sau cu valoare deosebita;

c) in locurile de joaca sau locurile de odihna situate in zona blocurilor de locuinte colective;

d) pe cladirile reprezentand sedii ale autoritatilor administratiei publice locale si centrale, precum si ale institutiilor publice, cu exceptia afisajelor care anunta activitatea ce se desfasoara in interiorul sediilor;

e) pe arbori;

f) pe zona carosabila a strazilor si a drumurilor, indiferent de categoria acestora;

g) pe obiectele de arta monumentala si monumentele de for public;

h) pe monumentele istorice, cu exceptia firmelor care anunta activitatea ce se desfasoara in interiorul cladirii si a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuarii lucrarilor de consolidare/ restaurare in conditiile prezentei legi;

i) pe cladirile aflate in stare avansata de deteriorare, in situatia in care amplasarea mijlocului de publicitate afecteaza structura de rezistenta si/sau stabilitatea si integritatea elementelor constructive si decorative ale anvelopei cladirii;

j) in incinta si pe elementele de imprejmuire a cimitirelor, lacasurilor de cult, a scuarurilor, parcurilor si gradinilor publice;

k) in zonele in care a fost restrictionata sau interzisa publicitatea prin Regulamentul local privind amplasarea mijloacelor de publicitate;

l) in interiorul intersectiilor si al sensurilor giratorii, in spatiul destinat circulatiei autovehiculelor si semnalizarii rutiere, in zone in care desfasurarea in conditii normale a traficului ar putea fi perturbata;

m) pe parapetele si/sau peretii pasajelor rutiere subterane si supraterane ori sub poduri;

n) pe stalpii de sustinere a elementelor de semnalizare rutiera sau de circulatie;

o) in zona de protectie a autostrazilor;

p) pe lucrarile de arta care traverseaza drumul, pe portale cu semnalizare rutiera sau in solutii independente autoportante in traversarea drumului.

In plus, potrivit aceleiasi legi:

– Se interzice montarea pe trotuare si spatii pietonale cu latimea mai mica de 2,25 m, precum si pe zonele verzi dintre trotuar sau spatiu pietonal si carosabil a panourilor publicitare cu structura proprie si elemente de sustinere care necesita fundatie.

– Se interzice amplasarea si utilizarea mijloacelor de publicitate sonore care pot tulbura linistea publica, cu exceptia vehiculelor publicitare utilizate in conditiile prezentei legi.

– Se interzice amplasarea mijloacelor de publicitate care prin forma, continut, dimensiuni si culori in combinatii specifice pot fi confundate cu mijloacele de semnalizare rutiera sau impiedica vizibilitatea acestora, precum si a indicatoarelor de orientare si informare.

Cu toate acestea orasul este plin de reclame care incalca legea si nimeni nu face nimic.

Reclame amplasate in Parcul Herastrau, monument istoric, in Parcul Bordei si in preajma lor:

Cine autorizeaza reclamele din Bucuresti

„In zonele protejate competenta de autorizare revine Primariei Municipiului Bucuresti iar in afara acestora, competenta de autorizare revine Primariile Sectoarelor 1 – 6, numai pentru limita teritoriala pe care o administreaza si in limita competentelor, conform legislatiei in vigoare”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Cine verifica daca sunt amplasate ilegal?

„Constatarea contraventiilor se face de catre persoanele imputernicite din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii, de catre organele de control ale autoritatilor administratiei publice locale sau, dupa caz, de catre politistii locali”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Potrivit Legii 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate, constituie contraventie amplasarea mijloacelor de publicitate fara aviz pentru publicitatea temporara ori cu nerespectarea prevederilor acestuia si a documentatiei tehnice care a stat la baza eliberarii avizului, precum si montarea panourilor publicitare cu structura proprie si elemente de sustinere care necesita fundatie pe trotuare cu latime mai mica de 2,25m, iar amenzile ajung pana la 50.000 lei.

Reclama amplasata pe paraperii de la intrarea in statia de metrou Piata Victoriei

Primaria Capitalei prin Politia locala, in anul 2016, a efectuat peste 700 de controale privind amplasarea mijloacelor de publicitate, iar in urma lor au fost aplicate peste 50 de sanctiuni contraventionale si au fost dezafectate aproximativ 600 de structuri de publicitate.

Reprezentantii Primariei sectorului 1, intr-un raspuns dat la solicitarea HotNews.ro spun ca in cursul anului 2016, au fost somate, in vederea desfiintarii, un numar de 19 mijloace de publicitate. Dintre acestea, patru au fost desfiintate de catre detinatori, in urma somatiei primite, iar 15 au fost desfiintate pe cale administrativa.

In ceea ce priveste siguranta cetatenilor, „detinatorul este obligat sa ia toate masurile necesare in vederea protejarii atat a mijloacelor de publicitate respective cat si a traficului pietonal”, se arata in raspusnul trimis de Primaria sector 1.

Afise lipite in statie RATTB – Tineretului

Reprezentantii Primariei sector 6 spun ca doar Primaria Capitalei poate da amenzi.

„In situatia in care sunt identificate fara a detine avizele legale, sunt transmise Primariei Municipiului Bucuresti, in vederea dispunerii masurilor legale, conform Legii nr. 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor publicitare. Dispunerea masurii de dezafectare o dispune Primaria Municipiului Bucuresti, pe cale administrativa, conform Legii nr. 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitare. Serviciul Disciplina in Constructii si Afisaj Stradal din cadrul Directiei Generale de Politie Locala Sector 6 nu este imputernicita sa aplice sanctiuni contraventionale pentru nerespectarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitare.Conform art. 51, alin. 6, lit. b din legea sus mentionata, aplicarea sanctiunilor se face de catre primarul localitatii in care s-a savarsit contraventia, in speta de catre Primarul General al Municipiului Bucuresti. Pentru constatarea contraventiilor a fost imputernicita Directia Generala de Politie Locala si Control a Municipiului Bucuresti, institutie aflata in subordinea directa a Primarului General.

In ceea ce priveste siguranta, reprezentantii institutiei spun ca autorizarea mijloacelor publicitare revine tot in competenta Primariei Municipiului Bucuresti, amplasarea prismelor publicitare facandu-se pe baza unui proiect tehnic vizat spre neschimbare, anexa la autorizatiile de construire.

„Pe raza Sectorului 6 a fost identificata o singura prisma publicitara amplasata in zona Lujerului, care a fost transmisa spre competenta solutionare Primariei Municipiului Bucuresti prin adresa nr. A 16678/22.11.2016”, se mai arata in raspunsul trimis de institutie.

HotNews.ro a cerut un raspuns si de la ISC, ce controale a facut si ce sanctiuni a dat, insa nu am primit niciun raspuns.

Cat castiga primariile de pe urma publicitatii stradale?

In 2015, din publicitatea stradala Primaria Capitalei a incasat 1,75 milioane lei, iar in 2016 suma a fost de 1,7 milioane lei. Primarul general, Gabriela Firea, isi doreste infiintarea unei societati comerciale pentru administrarea spatiilor publicitare de pe domeniul public al Capitalei, estimand ca printr-o valorificare eficienta a acestor spatii veniturile bugetului local obtinute din publicitate stradala ar putea creste la 10-30 milioane de euro, de la 1,7 milioane de lei in prezent.

Reclame de pe bd. Magheru din Capitala:

Potrivit informatiilor comunicate de Primaria sector 1, suma incasata la bugetul local din taxa de publicitate in anul 2016 a fost de 2.607.306,47 lei.

In sectorul 6 s-au incasat circa 3 milioane lei.

„Din taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, in anul 2016 a fost incasata suma de 1.587.223,86 lei. Din taxa de utilizare a locurilor publice cu mijloace publicitare s-au mai incasat 1.350.311,15 lei”, se arata in raspunsul trimis de institutie la solicitarea Hotnews.ro.

Cum afecteaza imaginea Bucurestiului reclamele?

Raportul pentru Bucuresti 2016, publicat de Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania, ofera cateva explicatii.

„Autoritatile locale au pierdut orice control asupra publicitatii stradale din Bucuresti.

Desi Legea publicitatii nr. 185/2013 prevedea eliminarea tuturor panourilor pana cel tarziu la data de 1 decembrie 2015, legea nu s-a pus in aplicare. Mai mult, fara ca vreun panou sa fi disparut, apar constant noi structuri de afisaj stradal, amplasate fara autorizatie. Mesh-uri publicitare imense se succed saptamanal pe suporturile existente, acoperind uneori in intregime cladiri de valoare patrimoniala, fara ca fenomenul sa fie monitorizat de autoritati. In februarie 2016, in cadrul grupului de lucru pentru noul regulament de publicitate obligatoriu, s-a constatat faptul ca Primaria Generala a Municipiului Bucuresti nu are in prezent o evidenta exacta a numarului de autorizatii pentru amplasarea mijloacelor de publicitate, a numarului avizelor, a contractelor de inchiriere, concesiune si a titlurilor de proprietate pe majoritatea mijloacelor de publicitate. In paralel, in zona construita protejata a centrului istoric se amplaseaza contoare si aparate de aer conditionat, nereglementate legislativ, cu efecte negative asupra imaginii urbane () Tergiversarea elaborarii regulamentului de publicitate de catre Primaria Generala, precum si incertitudinea aprobarii acestuia de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti perpetueaza practica amplasarii ilegale si invazive a mijloacelor de publicitate in tot centrul istoric”, se arata in Raportul pentru Bucuresti 2016, publicat de Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania.

Piata Muncii

„Publicitatea stradala reprezinta o problema majora a spatiului public bucurestean. Zona istorica si cartierele de locuit deopotriva sunt invadate de panouri publicitare parazitare. Publicitatea stradala a ajuns sa acopere arhitectura, sa o obtureze cu mesh-uri supradimensionate si stridente. Bulevardele reprezentative si arhitectura orasului raman astfel ascunse publicului de ani de zile”, se mai arata in raport.

Ce se intampla cu regulamentul de publicitate din Bucuresti?

Primaria Capitalei trebuia sa faca nou regulament de publicitate imedia dupa publicarea Legii 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate. Acest retgulament nu a fost facut nici pana acum.

La inceputul acestei saptamani, Primaria Capitalei a anuntat ca a finalizat un draft al regulamentului, acesta fiind discutat luni in cadrul unei intalniri cu operatorii economici. Dupa aceasta consultare documentul urmeaza sa fie pus in dezbatere publica.

„Suntem in mare intarziere. Imediat dupa aparitie, Legea 158/2013 trebuia sa fie urmata de un regulament local, asa cum au realizat toate municipiile si orasele. La noi nu s-a intamplat acest lucru, fiind vorba de un vid legislativ”, a declarat primarul Gabriela Firea.

Cum se intampla in alte orase europene

Inca din 2014 Grenoble a decis sa renunte la panourile publicitare de pe strazi si din statiile de autobuze, devenind primul oras din Europa care a recurs la aceasta masura.

Eric Piolle, primarul orasului, a declarat la vremea respectiva ca scopul masurii este de a „elibera spatiul public si de a dezvolta in paralel locuri care sa permita cetatenilor sa se exprime”, dar mai ales pentru a incheia o practica pe care municipalitatea o considera „invechita” si „prea agresiva”.

Alte orase europene au decis sa amendeze firmele care cumpara reclama daca panourile publicitare sunt amplasate ilegal. Astfel, cei care cumpara reclama o fac doar daca actele sunt in regula. Un exemplu in acest sens este Parisul.

Rezolutia Parlamentului European din 8 septembrie 2015 „Spre o abordare integrata a patrimoniului cultural european” subliniaza importanta patrimoniului cultural si atrage atentia asupra amenintarilor ambientale care afecteaza un numar important de situri de patrimoniu din UE si indeamna statele membre sa ia in considerare consecintele schimbarilor climatice si ale presiunii exercitate de om atunci cand isi elaboreaza strategiile de finantare pe termen lung a metodelor de prezervare si restaurare a patrimoniului. In plus, documentul releva faptul ca patrimoniul cultural si turismul isi sunt reciproc avantajoase deoarece, pe de o parte, patrimoniul cultural genereaza castiguri substantiale pentru industria turismului, in timp ce, pe de alta parte, turismul serveste cultura, incurajand expunerea si conservarea bunurilor culturale si generand veniturile necesare pentru prezervarea acestora.

Citeste aici rezolutia.