„Nu vrem să acceptăm că planeta va lua foc”. Cum a arătat Marșul Împotriva Combustibililor Fosili în România?

„Inspir. Expir. Inspir. Expir”, repetă Ștefania la un megafon. Unii oameni au ochii închiși și fac ceea ce indică tânăra cu părul vopsit în albastru. „Uneori e greu să ne facem timp să respirăm, să ne dăm seama că suntem în natură, că noi suntem natură”, continuă fata.

La acel moment erau în jur de vreo 60 de oameni, în fața Guvernului, care s-au oprit pentru un moment să respire. Au pancarte pe care scrie „Noi suportăm CO2nsecințele”, „Țara arde, Romgaz profită”, „Viețile noastre < Profitul vostru” și un banner sub forma unui gazoduct pe care scria „Stop Neptun Deep”.

S-au adunat pentru că vor ca Guvernul să pună stop combustibililor fosili. Mai exact, vorbim despre cărbune, petrol și gaze. Așa că au ales să facă asta într-un marș împotriva combustibililor, de la Piața Victoriei și până în Piața Revoluției. Marșul Combustibililor Fosili are loc între 15 și 17 septembrie în întreaga lume.

Ștefania este una dintre organizatori. Are o traistă pe care este desenat un cap de cățel, iar dedesubt scrie cu litere mari „Greenpeace”. „Nu vrem să acceptăm că planeta va lua foc”, spune ea în discursul ei.

„Le-am cerut oamenilor să inspire și să expire pentru că eu cred că asta e o metodă foarte bună ca oamenii să se conecteze cu natura și să înțeleagă că suntem natură. Deci nu este doar în jurul nostru, e în interiorul nostru și trăim constant cu ea”, explică Ștefania la ce s-a gândit când a pus la cale momentul de început.

Printre claxoane de mașini, sirenele ambulanțelor, dar și ritmurile lui Bob Marley care se aude la o boxă pusă fix în centrul cercului format de oameni, cei prezenți strigă „Nu este verde gazul fosil!”.

Apoi continuă cu „Lăsați cărbunele-n pământ! Lăsați cărbunele-n pământ”, în timp ce bat din palme.

Își doresc justiție climatică, strigă la unison. De asta s-au adunat în fața Guvernului.

Comunitățile energetice, o posibilă soluție la combustibilii fosili

Vara a venit cu cele mai mari temperaturi de până acum. Pentru Mihnea, specialist în comunicare la Green Peace, acesta a devenit un motiv de îngrijorare.

„Suntem aici ca să protestăm împotriva combustibililor fosili”, spune Mihnea. „În momentul de față, la nivel global, 86% din necesarul energetic al planetei este organizat prin intermediul combustibililor fosili și este nevoie de o tranziție cât mai rapidă spre energie regenerabilă”.

În cadrul protestului, oamenii au criticat și proiectul Neptun Deep, prin care se așteaptă să se extragă aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an. Multă lume își pune speranța în acest proiect acum, că le-ar oferi independență față de gazul rusesc.

„Este de fapt un mit că proiectul Neptun Deep ne face mai puțin dependenți. Proiectul Neptun Deep nu este atât de mare”, explică reprezentantul Greenpeace. „Dacă ne gândim la scară europeană, OMV, Petrom și Romgaz vor să extragă undeva între 5 și 10 miliarde metri cubi pe an din zăcământul acela. Ei bine, în anul 2022, consumul la nivel european a fost undeva în jur de 350 de miliarde”.

Alternativele ar trebui să fie energia regenerabilă, însă nu orice fel de energie regenerabilă. „Energia regenerabilă produsă în comunitate, de către oameni individuali. Independența energetică nu e atunci când avem o centrală mare, avem energie centralizată și depindem tot mai mulți de ea, iar în caz de o nenorocire toți suntem victime”, continuă Mihnea.

Adevărata independență energetică este în strânsă legătură cu anumite tehnologii, panouri fotovoltaice, izolație sau dispune de energie eoliană.

„Comunitățile de energie, un concept care în România abia acum începe să dobândească popularitate, în Europa Occidentală există de 20-30 de ani. Adică grupuri de oameni, cartiere, orășele, sate, care formează o comunitate împreună și produc și gestionează energia împreună”, explică bărbatul.

De exemplu, dacă cineva dintr-o parte a Bucureștiului nu mai produce energie pentru că e înnorat, cel situat la polul opus poate să-i dea energie. Această comunitate de energie ar putea să genereze capital și să fie investit în comunitate, adaugă specialistul în comunicare Greenpeace.

Pe pancartele oamenilor scrie că vor să renunțe cu totul la gazele de orice fel, nu doar la gazul rusesc.

De la mic la mare, la protest

Rodica are 70 de ani și merge la proteste pentru a genera schimbări climatice. Acum două săptămâni era în fața Primăriei, la un protest legat de starea parcului IOR.

„E neapărat nevoie să facem ceva și să facem repede, pentru că oamenii de știință ne-au zis foarte clar: dacă în patru ani nu izbutim să inversăm tendințele de acum de încălzire și de tulburări climatice, nu vom mai putea face nimic”, spune femeia. „Orice am face, va fi degeaba”.

Investiții rapide și masive în toate sursele de energie verde, asta își dorește de la Guvern. „Toată lumea speră că mai poate să tragă un pic de timp, să facă lucrurile exact cum le-au făcut până acum”, continuă Rodica. „Doar că nu mai avem timp”.

La protest au fost și copii de patru ani sau mai mici, împreună cu părinții lor. „Investim în încălzire globală?”, scrie pe foaia pe care o ține o fetiță în mână.

Ștefania spune la megafon că vor porni în marș către Piața Revoluției, până în fața Ministerului Energiei. „Ce ne dorim? Justiție Climatică!”, strigă la unison.

„În România nu vorbim deloc despre suficiență”

Marian este activist de mediu și a venit la protest pentru că „se întâmplă această manifestație la nivel global și simțeam nevoia să se întâmple și în România”.

Crede că discursul Guvernului de acum se limitează doar la „cum schimbăm o energie cu alta?”. „În România nu vorbim despre suficiență, adică să ne uităm care sunt industriile sau lucrurile care consumă energie și de care nu avem nevoie și să le reducem complet, nu doar să le eficientizăm”, explică tânărul.

Problema, spune el, este că chiar dacă crește energia regenerabilă, crește și cea fosilă, în loc să ne gândim cum să scadă totalul energiei pe care o consumăm.

„Ar trebui să investim în energia curată autohtonă: solară sau cea de vânt. În loc să scoatem gazele din Marea Neagră, care o să distrugă marea, care este oricum un ecosistem vulnerabil și avem și Rusia lângă noi, care pune și mai multă presiune pe spațiul acela, am putea să explorăm vântul off shore”, continuă Marian.

În drum spre Piața Revoluției, s-au alăturat mai mulți oameni. Până la sfârșitul protestului erau în jur de vreo 70. Se aude tobele și oamenii care cer în continuare justiție climatică.

Au cerut-o și în fața Ministerului Energiei. Linia melodică de la „Tânăr vreau mereu să fiu” a trupei Voltaj le-a fost prilej pentru a scanda, la final, un mesaj anti poluare. Apoi, la final, au ținut un moment de liniște.

Jandarmii au intervenit la sfârșit, pentru că li s-au părut ofensatoare unele bannere legate de Neptun Deep, așa că le-au cerut să nu le mai arate. Tinerii au început să desumfle „gazoductul” improvizat. Lumea a luat-o ușor în altă direcție.

Era aproape ora 19, jumătatea lui septembrie, cu temperaturi caniculare, când a început să plouă.