Sari direct la conținut

Ultimul incident cu dronă din România. Nici acum nu s-a văzut nimic pe radare. De ce nu au detectat radarele Armatei dronele rusești?

HotNews.ro
Zona unde a cazut a treia drona ruseasca, Foto: Hotnews
Zona unde a cazut a treia drona ruseasca, Foto: Hotnews

Fragmente care ar putea proveni de la o nouă dronă au fost descoperite miercuri între satele Nufăru și Victoria din comuna Nufăru, județul Tulcea, fiind al treilea astfel de incident în ultimele zece zile. Nici de această dată radarele Armatei nu au detectat nimic, deși Ministerul român al Apărării a transmis dimineață că a monitorizat în timp real situația aeriană, pe parcursul nopții. De ce nu au detectat radarele nimic?

Un elicopter al Armatei române a descoperit miercuri noi fragmente ce par să fie de la drone militare, în zona unor localități aflate la peste 15 kilometri de granița cu Ucraina, potrivit MApN.

Anunțul vine după ce, dimineață, ISU Tulcea a transmis că a primit apeluri la 112 cu privire la posibile cazuri de impact de dronă în zona mai multor localităţi, iar echipele MApN s-au deplasat în zonă. Fragmentele au fost descoperite în jurul orei 11.30, în zona localităților Nufăru și Victoria, dispersate pe o suprafață de câteva zeci de metri, conform Ministerului Apărării.

Localitatea Nufăru se află la 14-15 km de cele mai apropiate puncte de granița cu Ucraina, iar Victoria la 17-18 km de frontieră. Nufăru este la 10 km de centrul municipiului Tulcea.

Primele două cazuri de resturi de dronă găsite pe teritoriul românesc au fost lângă localitatea Plauru, aflată practic pe graniță, însă Nufăru și Victoria sunt mult mai departe de frontieră.

În niciunul din cele trei cazuri de până acum, radarele României nu au detectat nimic.

De ce nu au detectat radarele Armatei nimic?

  • „Nu aș vrea să interpretăm asta ca pe o vulnerabilitate a României. Niciun radar, de oriunde din lume, nu are posibilități nelimitate. Sunt legile fizicii. De aceea, paleta de măsuri pentru diminuarea riscurilor trebuie să includă și măsuri de protecție civilă”, a spus, la Digi 24, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, precizând că urmează ca zona să fie securizată, iar fragmentele găsite să fie ridicate de către armată.

El a explicat și cum funcționează radarele, vorbind despre „limitări tehnice” atunci când astfel de drone atacă de la înălțimi mici:

  • „Atunci când mijloacele de acest tip, dronele de atac folosite de Federația Rusă, atacă de la înălțimi mici și foarte mici, de până în 100 de metri, este un principiu de radiolocație, de fizică – mijloacele radar la aceste înălțimi mici și foarte mici obțin imagini foarte greu pentru că la această înălțime există elemente de relief, există vegetație, chiar păsări, iar dronele au dimensiuni foarte asemenătoare cu ale păsărilor.
  • Deci există foarte multe limitări tehnice pentru orice tip de radiolocator din lume, oricât de performant ar fi. Noi dispunem de aparate de radiolocație de ultimă generație”.
  • „Facem toate eforturile ca să asiguărm un grad de siguranță. Cu un război la graniță, nimeni nu poate oferi certitudini, dar facem toate eforturile”, adăugat el.

Potrivit surselor HotNews.ro, niciuna din cele trei drone confirmate că s-ar fi prăbușit până acum în România nu a fost depistată și urmărită de către radarele Armatei când au intrat în spațiul aerian românesc.

În cazul primelor două drone găsite, militarii nu au găsit elemente care să indice prezența de explozibil sau care să indice că acestea au explodat pe teritoriul românesc.

Aceleași surse spun că dronele de tip Shahed – 136 / Geran – 2 sunt foarte greu de depistat pe radare pentru că zboară la altitudini foarte joase, sub 150 de metri, uneori chiar și sub 100 de metri, au o viteză mică pentru o aeronavă (150-160km/h) și au o suprafață mică de reflecție pentru undele radar. În plus, materialele din care e făcută drona sunt de tip să nu reflecte prea bine undele radar.

Dronele lansate de Rusia sunt detectate din timp când sunt deasupra Mării Negre și se îndreaptă să Ucraina, dar ele ulterior nu pot fi urmărite eficient când se apropie de zona țărmului, coboară în altitudine și schimbă adesea traiectoria.

(Foto: Dreamstime.com)

CITEȘTE ȘI:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro