Parlamentul European analizează crearea unor comisii „ad hoc” cu puteri de legiferare

Parlamentul European (PE) ia în considerare crearea unor comisii „ad hoc” cu puteri de legiferare pentru „propuneri legislative ce intră în competenţa a mai mult de trei comisii” specializate, indică marţi un document consultat de Euractiv și citat de Agerpres.

Documentul face parte din procedura internă a PE de a-şi reforma structura comisiilor, care ar modifica radical modul de legiferare al acestei instituţii. Principala idee a acestei reforme este de a elimina problema suprapunerii de competenţe ale actualelor comisii permanente şi de a face mai eficient procesul de legiferare al UE.

Deşi Parlamentul are deja comisii „speciale temporare” pentru subiecte specifice, acestea doar elaborează rapoarte şi rezoluţii şi efectuează alte proceduri iniţiate de membrii PE, dar nu proceduri legislative.

Totuşi, reforma se confruntă cu provocări multiple, precum modul de împărţire a atribuţiilor între eurodeputaţii implicaţi în legislaţie, alături de modul de a gestiona discuţiile privind reforma până la alegerile europene de anul viitor, întrucât numeroşi eurodeputaţi îşi vor muta atenţia pe campania lor pentru a fi realeşi.

Prin această propunere, comisiile „ad hoc” şi-ar asuma aceleaşi puteri precum comisiile permanente. Comisiile se află în centrul puterii Parlamentului European în procesul legislativ, eurodeputaţii care sunt preşedinţi de comisii sau raportori pe dosare specifice jucând un rol esenţial în elaborarea şi negocierea legilor.

Cum funcționează îndelungatul proces de luare a deciziilor la nivelul UE

Atunci când Comisia Europeană – singura instituţie UE care poate iniţia un proces legislativ – publică o propunere nouă, Parlamentul European şi Consiliul UE acţionează în calitate de co-legislatori pe dosarul respectiv.

La nivelul Parlamentului European, Conferinţa preşedinţilor de comisii (CCC), un organism intern, decide ce comisie sau comisii preiau rolul principal în dosarul în cauză. După ce PE şi Consiliul UE şi-au prezentat poziţiile, cele trei instituţii (Comisia Europeană, PE şi Consiliul) încearcă să îşi concilieze diferenţele prin negocieri interinstituţionale – aşa-numitele „triloguri” – în vederea ajungerii la un compromis.

De îndată ce se ajunge la un acord, acest este confirmat prin vot de co-legislatori (PE şi Consiliul UE). În interiorul actualului cadru, comisiile temporare fără puteri legislative sunt de obicei create doar în reacţie la situaţii excepţionale, cum este cazul unui scandal sau al unei crize majore.

De exemplu, Comisia de anchetă pentru examinarea utilizării Pegasus şi a altor programe de spionaj echivalente (PEGA) a fost creată după valul de relatări de presă referitoare la spionarea unor jurnalişti, opozanţi politici şi altor personalităţi de către guverne din Uniunea Europeană, precum cele din Spania şi Grecia, iar Comisia specială privind interferenţa străină (ING2) a devenit mai importantă în timpul mandatului legislativ actual în urma începerii invaziei ruse în Ucraina.

Potrivit proiectului citat, Conferinţa preşedinţilor, formată din preşedintele PE şi liderii grupurilor politice, va fi însărcinată cu luarea unei decizii privind crearea sau nu a unei comisii ‘ad hoc’, pe baza recomandării CCC.