Bucureștiul pierdut: povestea Spitalului Brâncovenesc, demolat de Ceaușescu

Acum mai bine de 180 de ani, în centrul Bucureștiului se ridica una dintre cele mai frumoase și mai elegante clădiri pe care Capitala le-a avut vreodată.

O clădire extraordinară, construită cu un scop extraordinar. De la bun început, Spitalul Brâncovenesc a fost gândit să fie locul în care sunt îngrijiți oameni fără posibilități.

Ridicarea lui a fost dorința lui Grigore Brâncoveanu (1767-1832),ultimul descendent direct din neamul domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Grigore Brâncoveanu a fost la viața sa mare ban, mai apoi mare spătar, în 1821, iar în 1827 mare vistier.

În testament, a lăsat toată averea soției sale, căreia i-a „încredințat” și ridicarea unui spital în București, spital care avea să fie „pentru a sa vecinică pomenire să facă vreun asezământ spre mângaiere celor în dureri și în nevoi”

În 1834, văduva lui Brâncoveanu cumpără un teren în spatele bisericii Bălașa din centrul Bucureștiului. În august 1835, Safta Brâncoveanu a semnat actul care includea toate etapele construirii spitalului, care au costat în total 416.690 lei, fiind nevoie de 1.890.000 cărămizi, 330.000 ocale de var, 65.000 „hârdae” de nisip dar și 4.500 de țăruși pentru clădirea prevăzută cu etaj, pod și pivniță.

Citește, pe B365.ro, povestea completă a spitalului, de la ridicare și până la demiolare.