Act de gratiere mascata, va creste criminalitatea – Sorin Dumitrascu despre propunerea ministrului Raluca Pruna de a acorda detinutilor 3 zile castig la 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare

Masura propusa de ministerul justitiei este un act de gratiere mascata, care va genera mii de procese intre detinuti si statul roman care vor dori sa se eliberze mai repede din inchisori si in plus va genera pe termen lung o crestere a infractionalitatii, sustine intr-un interviu pentru HotNews.ro Sorin Dumitrascu, fost director al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in prezent expert in penitenciare in programe europene. Ministerul Justitiei a lansat recent in dezbatere publica un proiect de lege care prevede acordarea de trei zile castig la 30 de zile executate in conditii improprii. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a explicat, luni, ca Romania trebuie sa adopte masuri pentru a evita o decizie-pilot si a declarat ca spera ca societatea sa fie mai toleranta.

Dan Tapalaga: Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica, intre altele, o masura prin care spera sa descongestioneze penitenciarele: la 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare, 3 zile castig. Vi se pare corecta?

Sorin Dumitrascu: Trebuie să fim realiști. Această măsură poate fi utilă pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare doar pe termen scurt și este, de fapt, un act de gratiere mascată. Din punct de vedere tehnic, propunerea nu este corectă nefiind absolut deloc fundamentată. Nu există nicio justitificare pentru alegerea arbitrară a nivelului de la care condițiile de detenție sunt considerate improprii (mai puțin de 3 mp) și nici a numărului de zile câștig (3 pentru fiecare perioadă de 30 de zile), sau a perioadei de aplicare. În plus, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor nu au niciun fel de estimare a impactului acestui act normativ asupra criminalității sau îmbunătățirii condițiilor de detenție.

DT: Ministrul Raluca Pruna a explicat ca masura este necesara pentru a evita o eventuala decizie pilot a Curtii Europene pentru Drepturile Omului si o eventuala amenda. Cum comentati?

SD: Afirmația ministrului Raluca Prună este una inexactă. CEDO a cerut îmbunătățirea condițiilor de detenție, iar statul român s-a angajat să facă asta în următorii 8 ani și alocând un buget de aproximativ 800 de milioane de Euro pentru acest program național. Au fost chiar identificate obiective de investiții, numărul de locuri de detenție care trebuie modernizate și cate penitenciare ar urma să fie construite. Niciodată însă CEDO nu a solicitat acordarea unei forme de compensare în zile câștig sau bani tuturor deținuților pentru condițiile de detenție. În realitate CEDO nu aplică amenzi statelor, ci stabilește despăgubiri pentru justițiabili, iar explicația ministrului este una care nu are o justificare normativă sau instituțională.

Singurul efect concret al unei hotărâri pilot este acela că toate cauzele similare referitoare la conditiile de detenție nu se mai judeca la CEDO pana cand statul român nu remediază problema condițiilor din penitenciare. Un exemplu relativ recent fiind hotărârea pilot pronunțată împotriva României în cazul retrocedărilor. CEDO nu a mai judecat astfel de cauze până când statul român nu a pus la punct sistemul de despăgubire și retrocedare însă nu a aplicat vreo amendă. Așadar, ministrul justiției va trebui probabil să-și revizuiască motivele pentru care susține că acest act de clemență este obligatoriu. Este nevoie de investiții în penitenciare, dar nu pentru că riscăm o așazisă amendă din partea CEDO, ci pentru că așa este normal și firesc.

DT: Ce efecte estimati ca ar putea avea masura propusa pe termen scurt si pe termen lung?

SD: Așa cum s-a întâmplat la precedentele acte de clemența numărul de deținuți va crește în medie cu aprox. 4000 în următorii 5 ani. S-a întâmplat în 1991, s-a întâmplat în 1997. Statisticile dovedesc eșecul măsurilor de grațiere de masă, indiferent de forma sub care acestea sunt mascate. Pentru penitenciare calculul acestor zile câștig va fi un efort administrativ imens având în vedere că va trebui identificat exact numărul de zile câștig pentru deținuții care au fost în diverse camere și diverse penitenciare, fiecare cu suprafețe diferite. Estimez, în plus, că ne așteptăm la mii de procese referitoare la calculul acestor zile, potențialii beneficiari încercând să obțină cât mai multe zile câștig. De asemenea, este de așteptat ca deținuții, sub diverse pretexte desigur, să ceară să fie cazați în camere care presupun câștigul de 3 zile la 30 de zile executate.

Așadar, dacă pe termen scurt putem discuta de un număr greu de estimat de deținuți care vor fi liberați mai devreme, este evident că pe termen mediu și lung această propunere creează mai multe probleme decât rezolvă. Pentru acest motiv consider că prioritatea acestui ministru și a celor ce-i vor urma este îmbunătățirea condițiilor de detenție și întărirea cadrului instituțional care să permită punerea în practică a măsurilor alternative unei pedepse privative de libertate care sunt identificate legal ca posibilitate însă extrem de rar aplicate în realitate.

DT: Cati detinuti ar putea beneficia de aceasta masura, se poate estima numarul lor?

SD: Administrația Națională a Penitenciarelor nu poate estima un număr al potențialilor beneficiari. Nici Ministerul Justiției, după cum se vede din nota de fundamentare, nu poate estima un număr al potențialilor beneficiari ai acestei grațieri mascate. Motivul este unul simplu: fiecare deținut trebuie evaluat individual, și pentru fiecare trebuie făcut un astfel de calcul pentru fiecare loc de deținere în care acesta a fost încarcerat începând cu periaoda petrecută în arest. Acest proces poate dura până la 6 luni dat fiind deficitul de personal și nevoia de a coresponda cu diverse alte autorități pentru a efectua acest calcul în mod corect.

Aceste zile câștig, în anumite cazuri, (de regulă deținuți pedepse mici) vor duce la propunerea de liberare condiționată imediată sau la devansarea termenului de propunere pentru liberarea condiționată însă numărul deținuților care beneficiază rămâne necunoscut, deși aceste situații vor fi în mod evident de natură a bloca pe termen lung activitatea penitenciarelor și a instanțelor care se pronunță pentru aprobarea liberării condiționate. Mii de cereri de liberare condiționată se vor adăuga miilor de cereri de recalculare a zilelor câștig.

DT: “Sper că în acest an în care am tot vorbit despre condiţii precare şi despre sistemul penitenciar din România, sper ca societatea să devină mai tolerantă şi să înţeleagă că aceştia sunt semenii noştri şi statul român are faţă de ei o obligaţie. Plus de asta, statul român mai are obligaţia, care este cuprinsă într-o strategie care premerge mandatului meu, de reintegrare socială a acestor persoane. Sper ca societatea să îi primească bine şi fără prejudecăţi pe aceşti oameni”, a declarat doamna ministru Pruna citata de Mediafax. Care credeti ca va fi reactia societatii fata de o astfel de masura care va scoate din penitenciare un numar de infractori.

SD: Reacția societății va fi cea naturală. Când statul decide liberarea, ca experiment în acest caz, a posibil mii de infractori din penitenciare înainte de a-și fi ispășit pedeapsa, crește nivelul de nesiguranță. Pe măsură ce statul adopta măsuri de clemență nejustificată, criminalitatea va fi încurajată. Este nevoie așadar de înțelepciune și de o abordare pe termen lung a politicii execuțional penale. Ministrul justiției nu are dreptul să ceară societății înțelegere pentru incapacitatea guvernaților. Guvernații trebuie să ceară înțelegere societății pentru a aplica măsuri bine fundamentate și care să aibă drept efect reducerea criminalității.