Traseu 4 – Bucureștiul între cultura de mall și culoarea dată de micile afaceri locale

​Așa cum am povestit și în celelalte trei trasee prin București, inspirate de campania Fuzetea & Tripadvisor și de Itinerarele Made of Fusion, care propun să mixezi experiențe cât mai variate, orașul acesta este unul care merită explorat la pas și care oferă surprize deosebite cu fiecare contrast descoperit. Așa că mi-am mai propus încă o dată să fac asta, doar că acum prin prisma culturii de mall vs. micile afaceri locale. Iată ce am descoperit.

Bucureștiul are o ofertă impresionantă de mall-uri, fiecare având propria sa personalitate și fiecare venind în întâmpinarea clienților cu atracții unice. Am vizitat mai multe mall-uri din oraș iar concluzia mea este următoarea: de la arhitecturi complexe, cu designuri futuriste, la terase mari situate deasupra orașului și cinematografe de interior cu săli, ecrane și tehnologii speciale, de la marile food court-uri până la cea mai largă gamă de mărci (la prețuri accesibile și de lux), ai putea spune că mall-urile din București au de toate.

Cu toate că mall-urile bucureștene sunt o parte integrantă a vieții noastre, am simțit nevoia să ies din această cultură de mall pentru o zi și să descopăr ceea ce orașul meu are de oferit în afara zidurilor centrelor comerciale strălucitoare. Am ales să fac asta căutând alternative la mai tot ce oferă un mall. Poți să o faci și tu și să (re)descoperi frumusețea micilor afaceri locale – fie ca este micul atelier cu rochii unice de designer pe care le-ai visat toată vara sau cafeneaua cool de la parterul unei cochete clădiri interbelice, magazinul vintage cu obiecte de colecție de unde poți cumpăra un cadou cu adevărat original pentru aniversarea prietenilor tăi sau cizmarul care poate da o nouă viață perechii tale preferate de adidași.

Pentru traseul meu, de exemplu, prima oprire a fost la una dintre cele mai mari piețe din oraș, un loc emblematic al Bucureștiului. E un adevărat paradis gastronomic aici, pentru toate gusturile și toate buzunarele. Tarabele-s pline de roșii roșii zemoase, vinete dolofane, ardei de felurite culori și tot soiul de legume de sezon care așteaptă să se transforme-n zacuscă și alte preparate pentru iarnă. Miroase ca-n grădina bunicii și de cele mai multe ori, vânzătoarea cu basma din spatele tarabei îți strecoară-n plus și o legătură de verdeață. Iar dacă ești în căutare de măsline murate-n sfeclă, alge sau condimente colorate, din toate colțurile lumii, avocado sau ciuperci asiatice, le găsești doar câțiva pași mai încolo. Am descoperit că o piață poate să te surprindă, aidoma unui mall, printr-o mare varietate de produse, iar oferta nu se oprește doar la de-ale gurii. Am văzut străchini și oale, preșuri tradiționale sau covoare moderne, undițe de pescuit, ba chiar și oferta vestimentară e destul de bogată.

Am intrat și la terasa plină de viață din mijlocul pieței și-am găsit un loc vibrant, frecventat nu doar de localnici, ci și de backpackeri în căutarea autenticului. Terasa în sine este un micro-univers al contrastelor. Muzica lăutărească alternează cu jazz clasic, iar la mesele din lemn stau la povești turiști care mânuiesc stângaci scobitorile pentru micii din care gustă pentru prima oară și oameni de-ai locului, în port popular. Pentru că e aglomerat, ajungi să mănânci la aceeași masă cu oameni pe care nu îi cunoști, dar care sunt dornici să împărtășească povești și frânturi din experiențele lor. Am aflat, la această primă oprire, că piața este un loc surprinzător, care adăpostește o varietate fascinantă. Iar pentru mine “mersul la piață” va însemna de acum nu doar legume proaspete, ci și conexiune umană, căldură și autenticitate.

Nou vs. vechi, vintage, antic

Dacă în mall mergi de obicei să te înnoiești, la ieșirea din piață poți să-ți cumperi lucruri vechi, vândute-n bazar, talcioc improvizat sau magazine second-hand. Pe o distanță de câteva sute de metri până la metrou, mi-aș fi putut achiziționa bibelouri, jucării vechi sau haine de designer, pre-iubite și pre-purtate.

Însă mi-am dorit mai mult decât un obiect vechi, am vrut să știu ce istorie ascunde, așa că m-am îndreptat către un vintage shop din apropierea Parcului Cișmigiu, de la parterul superbului bloc Florentin, care te duce cu gândul la clădirile vechi din Sevilla sau din Barcelona. În acest loc cool am descoperit jachete din brocart cu nasturi-bijuterie, așezate chiar lângă rochii cu guler dantelat, sacouri din catifea, broderii din anii ’70 și accesorii vintage. Proprietara mi-a și spus câteva dintre poveștile unor articole puse la vânzare și am înțeles că moda nu trebuie să fie doar despre tendințe, ci și despre poveștile pe care le purtăm.

Mi-am continuat acest periplu în timp cu o vizită la un magazin de antichități și curiozități, în zona Bd. 1 mai. Proprietarul acestui mic muzeu colecționează și vinde artă de când se știe. Prăvălia sa adăpostește statuete, pendule, tăvi de argint, mașini de scris, sfeșnice, sticlărie, lămpi, brizbrizuri, insigne, sculpturi, tablouri de Băncilă, Ion Pacea sau ale unor pictori mai puțin cunoscuți. Iar pisica portocalie care se plimbă printre exponate face deliciul vizitatorilor. Am cumpărat o ceașcă de cafea, care părea să ascundă o istorie îndelungată. A fost ca și cum am luat un mic fragment din trecutul orașului meu. Am părăsit și acest loc gândindu-mă cum o ușă desparte două lumi atât de diferite, agitația bulevardului și buticul cu aer de epocă, unde pare că timpul a încremenit.

Modernul și nostalgicul se completează, nu se exclud

Dorința mea de a vedea un film în afara cinematografelor de mall m-a condus la cinematograful unui centru cultural european. Am văzut un film european, adus în România de un distribuitor independent de filme și am descoperit că lumea cinematografiei din Bucureștiul vechi este încă vie și că în spatele ușilor demodate sunt săli renovate și condiții tehnice cât se poate de moderne, comparabile marile cinematografe din mall-uri. Însa cinematografele în sistem „theater“ oferă o experiență cu totul diferită. În primul rând, cinematografele de bulevard sunt mai intime, mai primitoare. Apoi, ele coagulează sub un aer nostalgic cinefilii pasionați, care își împărtășesc impresii și dezbat la finalul proiecției. Mi-am propus să repet experiența, iar data viitoare să particip și la discuțiile despre filmul pe care tocmai l-am vizionat.

Întregul experiement de a redescoperi Bucureștiul cu ochii curioși de turist m-a învățat că a ieși din zona de confort poate duce la conexiuni autentice cu orașul și cu oamenii săi, lăsându-ne să experimentăm viața dincolo de vitrine și să descoperim adevărata inimă și personalitate a Bucureștiului.

Articol susținut de FuzeTea