Situatie dramatica pentru bucuresteni din cauza poluarii. Autoritatile nu fac nimic pentru un oras sufocat de trafic, praf de pe santiere si deseuri
Bucurestiul e un oras sufocat de poluare, dar autoritatile nu au facut nimic vizibil in ultimul an. Nici macar frica unor amenzi uriase de la Comisia Europeana – care se preocupa de sanatatea bucurestenilor mai mult decat autoritatile romane – nu a determinat masuri pentru imbunatatirea situatiei. Reteaua de monitorizare a calitatii aerului inca nu e functionala 100%, Primaria Capitalei nu a realizat Planul Integrat de Calitate a Aerului, nu s-au facut piste pentru biciclete, benzi unice pentru RATB, iar managementul deseurilor este o mare problema.
Noul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat ca poluarea este o problema de care este „foarte preocupata” si a anuntat cateva proiecte, insa parcurgerea pasilor legali pentru implementarea acestora dureaza ani, ceea ce inseamna ca viitorul apropiat nu arata foarte bine.
In ce stadiu se afla reparatiile la reteaua de monitorizare a calitatii aerului
Calitatea aerului in Bucuresti este masurata de 8 statii amplasate in diferite puncte ale orasului: Cercul Militar, Mihai Bravu, Drumul Taberei, Titan, Balotesti, Magurele, Lacul Morii si Berceni. Incepand cu anul 2010, aceste statii au functionat din ce in ce mai prost si nu s-au putut face raportari zilnice. HotNews.ro a scris despre acest subiect inca din 2014.
Ministerul Mediului a demarat in 2015 un program pentru modernizarea retelei, iar in Bucuresti, reteaua va fi functionala in procent de 100% pana la finalul anului.
„Ministerul Mediului deruleaza Programul de dezvoltare si optimizare a Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA) finantat de Administratia Fondului pentru Mediu (AFM), din bugetul Fondului pentru mediu, din care face parte si reteaua locala de monitorizare a calitatii aerului din municipiul Bucuresti. Lucrarile se fac in baza contractului subsecvent de servicii nr. 55/2015, aflat in implementare pana la data de 31.12. 2016”, se arata intr-un raspuns trimis de Ministerul Mediului la solicitarea HotNews.ro.
Ce lucrari s-au facut pana acum?
„Au fost derulate si sunt inca in derulare activitati de revizie generala, reparatii necesare remedierii defectiunilor constatate cu furnizarea pieselor de schimb si aducerea echipamentelor la starea normala de functionare, intretinere preventiva la 3 luni, intretinere preventiva la 12 luni (care includ si consumabile) pentru toate echipamentele din cele 8 statii de monitorizare a calitatii aerului care compun reteaua locala de monitorizare a municipiului Bucuresti. Valoarea acestor activitati pentru perioada 2015-2016 este de 370.000 lei. Au u fost inlocuite echipamentele uzate din punct de vedere fizic si moral cu unele noi. In acest sens, in cele 8 statii de monitorizare a calitatii aerului din Bucuresti au fost inlocuite analizoarele de gaze (6 analizoare de dioxid de sulf, 8 analizoare dioxid de azot, 3 analizoare de monoxid de carbon, 4 analizoare de ozon, 2 analizoare de compusi organici volatili), senzorii meteo – 5 seturi (directia vantului, viteza vantului, temperatura, umiditatea, presiunea atmosferica, radiatia solara si cantitatea de precipitatii), echipamentele de colectare si transfer de date ( 8 computere si 8 modemuri) si un calibrator portabil. Totodata a fost furnizat si instalat un analizor de particule cu determinare simultana a fractiilor (PM10 si PM2.5) si se vor inlocui panourile externe de informare a publicului. Valoarea echipamentelor achizitionate in anul 2016 este de 2.700.000 lei”, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Mediului.
Se urmareste ca reteaua locala de monitorizare a calitatii aerului din municipiul Bucuresti sa fie functionala integral pana la sfarsitul anului, se mai arata in raspunsul trimis de Ministerul Mediului la solicitarea HotNews.ro.
Cat de poluat este aerul in Bucuresti?
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului la solicitarea HotNews.ro, Bucurestiul a inregistrat in 2015 mai multe depasiri pentru indicatorul PM 10 – praf.
„Din datele certificate de monitorizare a calitatii aerului in municipiul Bucuresti pentru indicatorul particule in suspensie (PM10), in anul 2015, valoarea limita medie anuala (40 ￂg/mￂ) nu a fost depasita, dar au fost inregistrate depasiri ale valorii limita zilnice (50 ￂg/mￂ) la doua statii (B-1 Lacul Morii (fond urban) si B-6 Cercul Militar (tip trafic). In primul semestru al anului 2016 valoarea medie semestriala a fost mai mica decat valoarea limita medie anuala (40 ￂg/mￂ).”, se arata in raspunsul institutiei. Totusi, raportarile au fost facute in conditiile in care reteaua de statii de monitorizare a calitatii aerului nu a fost complet functionala.
Aceste depasiri au fost raportate anual, incepand cu 2009, Bucurestiul aflandu-se in procedura de pre-infringement.
„Ca multe alte state europene o problema importanta cu care se confrunta Romania si implicit aglomerarea Bucuresti in domeniul calitatii aerului este nivelul crescut de particule in suspensie in atmosfera unor aglomerari urbane cauza principala fiind traficul, incalzirea rezidentiala si santierele. Aglomerarea Bucuresti face obiectul cauzei 2009/2296 (aplicarea necorespunzatoare de catre Romania a Directivei 1999/30/CE privind valorile-limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile in suspensie si plumbul din aerul inconjurator) pentru depasiri ale valorilor limita pentru indicatorul particule in suspensie, fractiunea PM10, pentru care s-a primit aviz motivat suplimentar. Legislatia in vigoare privind calitatea aerului, acolo unde se inregistreaza depasiri ale valorilor limita (regim I de gestionare a calitatii aerului), impune elaborarea de planuri de calitate a aerului, iar conform prevederilor art. 22 din Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, responsabilitatea pentru elaborarea si implementarea masurilor incluse in plan revine primarilor”, se arata in raspunsul trimis de Ministerul Mediului la solicitarea HotNews.ro.
Ministrul Mediului, Cristiana Pasca-Palmer, a atras atentia ca Primaria Capitalei nu a elaborat Planul Integrat de Calitate a Aerului.
„Cea mai grava problema in clipa de fata este problema calitatii aerului si a faptului ca suntem intr-o situatie de pre-infringement cu Comisia Europeana. Normele de poluare a aerului, in special pentru pulberi in suspensie, PM10, sunt depasite. Comisia Europeana ne-a trimis scrisoarea care ne pune intr-o situatie precontencioasa si Primaria avea obligatia de a elabora un Plan Integrat de Calitate a Aerului, care ne poate scoate din situatia de infringement. Or, eu inteleg ca toate studiile de fezabilitate pentru acest Plan sunt terminate de doi ani, iar planul nu este inca facut. A intra intr-o situatie de infringement costa Romania si practic toti cetatenii, in prima faza aproape 1,7 milioane de euro, ca amenda, iar ulterior pana la 120.000 de euro pe zi, pana se rezolva situatia. Nu cred ca este fair-play ca toti cetatenii Romaniei sa aiba de suportat aceasta consecinta pentru faptul ca Bucurestiul nu si-a facut treaba’, a declarat ministrul Mediului, pe 13 septembrie, pentru Agerpres.
Pasca Palmer a amintit faptul ca a avut o intalnire cu primarul interimar al Capitalei, Razvan Sava, pe care l-a atentionat in legatura cu acest subiect.
‘Am primit atunci toate asigurarile ca se fac pasi inainte si inteleg ca a existat o scrisoare din partea Primariei pentru Comisia Europeana in care s-a inaintat un termen de rezolvare a problemei iulie 2016. Suntem in septembrie si tocmai din acest motiv am insistat sa am aceasta intalnire cu doamna primar general Gabriela Firea”, a spus ministrul Mediului.
Acest plan va contine masurile pe care Primaria Capitalei isi asuma ca le va lua pentru reducerea poluarii si un calendar clar pentru implementarea lor. Planul trebuie trimis Comisiei Europene, iar aceasta va decide daca actioneaza statul roman in instanta sau iesim din procedura de pre-infringement.
In replica, imediat dupa, intr-un comunicat de presa, Primarul Gabriela Firea spunea ca acest plan va fi pus in dezbatere publica pana la finalul lunii septembrie, lucru care nu s-a intamplat, si nu a fost elaborat fiindca anumite legi/norme au fost date cu intarziere.
„Cunoscand situatia calitatii aerului datorita depasirilor inregistrate pentru mai multi poluanti, in anul 2014, Primaria Municipiului Bucuresti prin Directia de Mediu a derulat Studiul privind identificarea si propunerea de masuri de reducere a emisiilor de poluanti in aer, pe baza caruia se intocmesc Planurile de Calitate a Aerului pentru Municipiul Bucuresti. Studiul a fost finalizat inaintea aparitiei metodologiei de elaborare a planurilor. Planurile de Calitate a Aerului nu puteau fi intocmite fara metodologia de elaborare a acestora, metodologie care a fost aprobata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.257/ 15.04.2015 si fara a cunoaste incadrarea Municipiului Bucuresti in tipul regimul de gestionare a poluantilor. Incadrarea pe tip de regim de gestionare a poluantilor pentru Municipiul Bucuresti a fost comunicata de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in data de 23.09.2015, in baza Ordinului Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor nr.1206/2015. Conform prevederilor Metodologiei, la nivelul municipiului Bucuresti a fost constituita Comisia Tehnica pentru elaborarea planurilor de calitate a aerului, in data de 06.10.2015 prin Dispozitia Primarului General. De la aceasta data au avut loc numeroase intalniri ale reprezentantilor Comisiei Tehnice, pe grupuri de lucru in cadrul carora s-au analizat masurile si actiunile propuse prin Studiul privind identificarea si propunerea de masuri de reducere a emisiilor de poluanti in aer pentru Planurile de calitate a aerului. Actiunile propuse prin Planurile de calitate a aerului vor fi publicate pe site-ul PMB, la sectiunea Servicii/Mediu, subsectiunea Planuri de calitate a aerului in municipiul Bucuresti in vederea consultarii opiniei publice pana la finalul lunii septembrie 2016”, se arata in comunicatul Primariei Capitalei emis pe 14 septembrie.
„Deoarece avizarea Planurilor de calitate a aerului se face in baza criteriilor de avizare primite de Primaria Municipiului Bucuresti in luna august 2016 de la Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti, documentul care reprezinta Planul final de calitate a aerului necesita introducerea inclusiv a datelor de modelare matematica privind emisiile de poluanti pentru scenariul de referinta si scenariul de predictie al efectului masurilor cuprinse in plan. Elaborarea acestor modele matematice a presupus clarificari privind continutul notiunilor solicitate prin Metodologia de elaborare a planurilor, clarificari care au fost facute de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului la finalul lunii august. Toate acestea au dus la decalarea termenului prevazut initial de catre Primaria Municipiului Bucuresti”, mai explica Primaria Bucuresti.
Dupa afisarea pe site-ul Primariei in dezbatere publica, Planul integrat de calitate a aerului trebuie supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti apoi Primaria trebuie sa-l implementeze.
Ce masuri trebuie luate pentru reducerea poluarii
Masurile sunt simple si au fost aplicate de toate orasele civilizate din Europa pentru reducerea poluarii. Acestea se afla si intr-un studiu privind calitatea aerului din Bucuresti, aflat pe site-ul municipalitati.
Masuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier
– Fluidizarea traficului: cresterea vitezei medii de deplasare in oras,semaforizare inteligenta, finalizare proiecte infrastructura (pasaje, inel median);
– Imbunatirea parcului auto: eliminarea autoturismelor vechi, stimularea achizitiei de autoturisme noi, in special pe benzina/GPL/hibrid/electrice;
– Incurajarea folosirii transportului in comun si a altor mijloace de transport alternative – bicicleta. Imbunatatirea calitatii transportului in comun: RATB, METROREX;
– Limitarea accesului autoturismelor din alte judete in Bucuresti
– Descurajarea accesului/tranzitului in zona centrala: politica stricta a gestionarii parcarilor, taxe, inchidere/deviere trafic atunci cand sunt atinse nivelurile de alarmare;
– Crearea de zone de emisii reduse (Low emission zones);
– Cresterea eficientei programului de salubrizare a strazilor intens circulate;
– Tehnologii noi de blocare a resuspensiei de particule de pe strazi;
– Crearea de spatii verzi de -a lungul arterelor cu trafic intens.
Masuri pentru reducerea emisiilor din sectorul rezidential
– cresterea eficientei energetice a locuintelor: reabilitare termica;
– incurajarea reconectarii la RADET a celor debransati;
– incurajarea conectarii la RADET a noilor complexe rezidentiale: extinderea retelei;
– introducerea de centrale de cvartal pe gaz natural cu randament crescut in zonele unde este preponderenta incalzirea cu sisteme individuale – stimularea conectarii;
– stimularea conectarii la sistemul de alimentare cu gaz natural pentru locuintele individuale ce folosesc inca lemn: aproximativ 10 000 locuinte;
– Masuri pentru reducerea emisiilor din activitatile de construire/ demolare;
– Planuri de management al calitatii aerului pentru lucrarile de construire/demolare
– Programe stricte de controlare a respectarii planurilor de management, in special pe durata activitatilor cu emisii intense (decopertari/sapaturi/excavari, transfer de
materiale pulverulente, vant intens);
– Programe de monitorizare a impactului asupra calitatii aerului pentru lucrarile de anvergura;
– Salubrizarea crescuta a suprafetelor/strazilor in zonele adiacente santierelor mari.
Despre traficul din Bucuresti
In lipsa unui transport in comun competitiv si a pistelor de biciclete, bucurestenii se orienteaza tot mai mult catre masina personala, iar traficul la orele de varf este infernal. Traficul reprezinta principalul poluator din Capitala.
Potrivit unui studiu care arata indicele anual de trafic in 2015, realizat de TomTom Telematics, in 2015, Bucurestiul s-a aflat pe locul 6 in topul celor mai aglomerate orase din lume (din 174 orase), avand un indice de congestie de 43%. Indicele a cerscut cu 2% fata de 2014. Acest indice arata cu cat timp petrec soferii mai mult in frafic, atunci cand exista blocaje, fata de o calatorie fara blocaje.
Mai aglomerate decat Bucurestiul sunt: Mexico City, Bangkok, Istanbul, Rio de Janeiro si Moscova. Totusi, populatia din aceste orase este mult mai numeroasa, comparat cu Bucurestiul: Rio de Janeiro – 6,5 milioane locuitori, Mexico City – 8,8 milioane locuitori; Bangkok – 9,6 milioane locuitori Istanbul – 14 milioane locuitori, Moscova – circa 12 milioane locuitori. Bucurestiul are potrivit datelor de la ultimul recensamant circa 1,8 milioane locuitori.
In 2011 indicele de congestie era de 39%, iar de atunci a crescut pana la 43%, in 2015.
Dimineata, cea mai aglomerata zi din saptamana este lunea, cand indicele de congestie ajunge la 91% intre ora 8 si 9 dimineata. Seara, cea mai aglomerata zi este vinerea, intre 17.00 si 18.00, cand indicele de congestie ajunge la 94%.
Cum am ajuns aici? In timp ce alte capitale europene au investit masiv in transportul public si transportul alternativ, in ultimii 8 ani, Primaria Capitalei a investit sume minuscule in RATB, autobuzele si tramvaiele sunt din ce in ce mai vechi si vin rar, nu s-au facut benzi unice si Bucurestiul nu are piste pentru biciclete. Singurele investitii au fost in drumuri si pasaje care la randul lor aduc mai mult trafic, daca il citam pe Jan Ghel, unul dintre cei mai mari designeri de orase din lume.
Despre reteaua de piste pentru biciclete
Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale.
In prezent, Bucurestiul are circa 7 km de piste pentru biciclete.Cei 7 km de piste pentru biciclete sunt pe: pe bd. Liviu Rebreanu (1,67 km), str. Buzesti (1,24 km), Bulevardul Aviatorilor (2,11 km ), bd. Prezan (0,5 km) str. Constantin Marinescu (0,45 km), Calea Victoriei si Buzesti.
Ministerul Mediului a dat inca din 2014 suma de 10 milioane de euro pentru realizarea a 100 km de piste de bicicleta. Primaria nu a facut nimic in timpul administratiei Oprescu, apoi in timpul interimatului primarului Razvan Sava.
Gabriela Firea a anuntat recent ca a deblocat proiectul.
” Proiectul privind introducerea unui sistem de transport cu bicicleta cu o lungime de aproximativ 100 km se afla in stadiul de achizitie a studiului de fezabilitate. Prin intermediul acestui studiu se intentioneaza stabilirea traseelor pentru piste si a solutiilor constructive tinand cont de urmatoarele criterii: utilizarea bicicletei trebuie sa devina un mod de transport alternativ folosirii autoturismului propriu; se va tine cont de necesitatile de mobilitate pe directiile cele mai solicitate; Interactiunea cu pietonii si cu autovehiculele parcate sa fie cat mai redusa”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
Prin Planul de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov se propune realizarea unei retele de 250 km piste de biciclete, cu 12 proiecte prioritare de 60km, ce urmeaza a fi implementate pe termen scurt. Valoarea totala estimativa pentru cei 250 km de piste pentru biciclete este de 50 milioane euro.
Traseele prioritare de 60 km sunt:
1. Calea Victoriei: Calea Victoriei – Splaiul Independentei (0.6 km)
2. Ride through Bucharest: Piata Unirii – Piata Victoriei (3.3 km)
3. Ride to Shop: Piata Victoriei – Btneasa (6.5 km)
4. Ride to Leisure: Piata Unirii – Mihai Bravu (3 km)
5. Ride to School: Universitate – Doamna Ghica (6 km)
6. Ride to Office: Doamna Ghica – Pipera (6.3 km)
7. Along the Dtmbovita: Sos. Virtutii – Piata Unirii (5.6 km)
8. Ride East: Piata Unirii – 1 Decembrie (6 km)
9. Ride to Rail: Basarab – Piata Romana (2.4 km)
10. City Center to Smart City I: Piata Unirii – Sos. Alexandriei (5.2 km)
11. City Center to Smart City II: Sos. Alexandriei – Magurele (6.2 km)
12. Bucharest to Ilfov: Ring Road – Voluntari – Doamna Ghica (7 km)
Planul de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov nu a fost inca aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, insa autoritatile promit ca acest lucru se va intampla cat mai rapid.
In mod normal, Primaria Capitalei trebuie sa respecte traseele din aceasta strategie, in cazul in care si-o va asuma.
Totusi, separat, Primaria sectorului 3 s-a apucat sa faca propria retea de piste pentru biciclete, desfintand spatiile verzi aferente blocurilor de pe marile bulevarde. Citeste aici mai mult.
Despre managementul deseurilor
Bucurestiul are mari probleme cu colectarea selectiva a deseurilor, pe scurt, ea nu se face, dar si cu gestionare deseurilor menajere, acestea fiind depozitate la cele trei gropi de gunoi de lana Bucuresti. Trendul in Europa este de a recicla cat mai mult din deseurile colectate si de a le folosi pentru a produce energie. Deocamdata Bucurestiul nu face acest lucru. In plus, in ultimele luni, a fost un imen scandal legat de depozitul de deseuri Iridex (una dintre cele trei gropi de gunoi), locuitorii din zona acuzand ca pute pe o raza de cativa km de la groapa de gunoi. Garda de mediu a identificat mai multe probleme, iar inspectorii au dat un termen de doua luni pentru remedierea lor.
Operatorii depozitului au anuntat joi ca au implementat toate masurile impuse de Garda de Mediu. Ramane ca inspectorii de mediu sa verifice saptama viitoare daca acest lucru s-a intamplat si daca s-au rezolvat toate problemele.
Pentru remedierea situatiei cu deseurile, Primaria Capitalei spune ca vrea sa construiasca un incinerator pentru arderea deseurilor.
„In Strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciului public de salubrizare in Municipiul Bucuresti, care a fost aprobata prin H.C.G.M.B. nr. 82/2015, alaturi de colectarea separata, au fost stabilite masuri privind tratarea si neutralizarea deseurilor, precum si valorificarea acestora. Astfel, la Capitolul Masuri de eficienta energetica, se prevede ca la nivelul Municipiului Bucuresti se va realiza Instalatia de tratare termica si valorificare energetica a deseurilor municipale din Municipiul Bucuresti, nu doar un incinerator. Instalatia va produce energie termica si energie electrica. Aceasta instalatie de ardere va avea o capacitate de 300.000- 350.000 t/an deseuri, perioada de functionare de 8000 ore/an si va produce aproximativ 124.400 MWh/an energie electrica si 335.000 MWh/an de energie termica, obtinandu-se astfel energie termica si electrica (din surse regenerabile, asa cum solicita Directivele Uniunii Europene), contribuind la atingerea tintelor de reducere a deseurilor. Exista 180 milioane euro alocati prin Programul Operational Infrastructura Mare, suma totala necesara fiind de 250 de milioane de euro iar instalatia trebuie finalizata pana in 2022 „, se arata intr-un comunicat al Primariei Capitalei de pe 14 septembrie.
In plus, reprezentantii municipalitatii spun ca Strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciului public de salubrizare prevede realizarea unui sistem de colectare integrata, bazat pe minimum 4 containere si anume: deseuri bio-degradabile, deseuri de hartie-carton, deseuri mase plastice si deseuri de sticla/metal. Colectarea direct la sursa se va face in primul an de la intrarea in vigoare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, pe 2 fractii: umeda si uscata. Dupa 2 ani se va extinde colectarea separata, acolo unde este posibil, la 4 fractii. Dupa 5 ani de la inceperea operarii serviciului de salubrizare, colectarea separata pe cele 4 fractii este obligatorie.
In viziunea ministrului Mediului, Romania trebuie sa se indrepte spre masuri care sa creasca gradul de colectare selectiva, sa incurajeze reciclarea, eco-designul si ‘nu sa stam linistiti ca daca avem deseuri le bagam intr-un incinerator’.
‘Construind un incinerator de o capacitate foarte mare, ca sa justifici o astfel de investitie, trebuie sa-l alimentezi tot timpul cu deseuri. Daca nu ai deseu suficient in Romania, vei fi nevoit sa le importi si din alte tari, iar noi tocmai asta incercam sa evitam ￢ nu vreau ca Romania sa devina o ‘piata de desfacere’ pentru gunoiul din alte tari si nici groapa de gunoi a Europei’, a mentionat Cristiana Pasca Palmer, pentru Agerpres, la jumatatea lunii septembrie.
Despre praful de pe santiere
Dupa trafic, poluarea cu praf din Bucuresti este cauzata de terenurile lasate in paragina (fie ele publice si private), santierele lasate in paragina, nerespectarea termenelor de finalizare ale lucrarilor publice/private, curatarea superficiala a carosabilului.
Paradoxul e ca legislatie exista. Doar ca ea nu e respectata, iar controalele sunt o gluma.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat in perioada 2010-2013 mai multe hotarari care prevad sanctionarea firmelor de curatenie care nu spala carosabilul cu jet de apa, inclusiv la rigola, unde sunt parcate masinile, amendarea masinilor care ies murdare pe roti de pe santier, sanctiuni pentru santierele abandonate si intarzieri la lucrarile edilitare, lasate descoperite saptamani in sir.
In plus, Directia de Mediu din Primaria Capitalei a initiat un proiect pentru amenajarea si intretinerea micilor spatii verzi care marginesc strazile din Bucuresti pana la finalul anului 2014. Aceste zone, lasate neamenajate, constituie o importanta sursa de praf. Primariile din Bucuresti fie nu le-au amenajat, fie le-au amenajat si au fost distruse la scurt timp de soferii care au parcat neregulamentar.
Potrivit unui raspuns adresat la solicitarea HotNews.ro, Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucuresti a efectuat mai multe controale in 2010-2014 in baza Legii 104/2011 privind calitatea aerului si a aplicat urmatoarele sanctiuni:
– 2010 – 24 de controale, 20 sanctiuni contraventionale in valoare de 309.000 lei;
– 2011 – 35 controale, 29 sanctiuni contraventionale, in valoare de 420.000 lei;
– 2012 – 26 controale, 23 sanctiuni contraventionale, in valoare de 448.000 lei;
– 2013 – 48 controale, 31 sanctiuni contraventionale, in valoare de 375.000 lei;
– 2014 – 23 controale, 19 sanctiuni contraventionale, in valoare de 227.000 lei;
Primaria Capitalei a dat de la inceputul anului 2014 pana in octombrie 2015 – 384 sanctiuni contraventionale in cuantum de total de 682.200 lei proprietarilor de retele edilitare care au lasat santierele abandonate, nu au finalizat lucrarile la termen si nu au reparat corespunzator carosabilul, potrivit unui raspuns trimis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.
La randul sau, Politia Rutiera a aplicat in perioada 2008-2015 doar 39 de sanctiuni contraventionale pe aceasta speta.
INTERVIURILE HotNews.ro