Sari direct la conținut

Avionul presedintelui Erdogan s-a aflat in vizorul a doua F-16 conduse de rebeli, care insa nu au deschis focul / Un comando a atacat hotelul din care tocmai plecase liderul turc

HotNews.ro
Recep Tayyip Erdogan, Foto: Agerpres/AP
Recep Tayyip Erdogan, Foto: Agerpres/AP

Pilotii rebeli care conduceau doua avioane F-16 au avut in vizor avionul in care se afla presedintele Erdogan dar nu au deschis focul, scrie Reuters.

Presedintele se intorcea la Istanbul din statiunea Marmaris dupa inceputul tentativei de lovitura de stat, vineri noaptea. Atunci, pucistii au reusit sa preia controlul asupra unui pod peste Bosfor si au trimis tancuri la parlamentul din Ankara.

„Cel putin doua F-16 au hartuit avionul lui Erdogan in timp ce se afla in aer si se indrepta spre Istanbul. Au fixat tinta pe avionul sau si pe alte doua F-16 care il protejau”, a declarat un fost ofiter militar la curent cu aceste evenimente.

„Ramane un mister de ce nu au tras”, a adaugat el.

Un oficial turc de rang inalt a confirmat pentru Reuters ca avionul lui Erdogan a fost hartuit de doua aeronave F-16 conduse de pucisti.

Un alt oficial de rang inalt a precizat ca avionul prezidential „a avut probleme in aer” dar nu a dat alte detalii.

Potrivit acestui al doilea oficial, un comando a atacat resortul in care se afla Erdogan la putin timp dupa ce a plecat. „A scapat de moarte la cateva minute”, a spus el.

Circa 25 de soldati au coborat pe franghii din elicoptere la hotelul in care locuise Erdogan in Marmaris, la putin timp dupa acesta plecare, intr-o tentativa de a-l lua prizonier, a relatat si CNN Turk.

Si premierul Binali Yildirim ar fi fost tinta unui atac, la Istanbul, dar a reusit sa scape cu viata, a spus acest oficial.

Tentativa de lovitura de stat a esuat dupa ce fortele loiale lui Erdogan au respins pucistii iar liderul turc a reusit sa apara pe CNN Turk intr-o convorbire video-telefonica in care a cerut oamenilor sa iasa pe strazi pentru a-l sustine.

Peste 290 de oameni au fost ucisi in violente, dintre care 104 pucisti iar restul civili si politisti.

Componenta aeriana a puciului pare sa se fi concentrat la baza aeriana Akinci, la circa 50 km nord-vest de Ankara, unde cel putin 15 piloti s-ar fi raliat unui lider pucist, potrivit fostului ofiter militar citat de Reuters.

Avioane decolate de Akinci au zburat la altitudine joasa deasupra Istanbului si a Ankarei, in mod repetat.

Trei oficiali de rang inalt din Ankara afirma ca Akin Ozturk, seful fortelor armate pana in 2015 si membru al Inaltului Consiliu Militar (YAS), care supervizeaza fortele armate, a fost unul dintre creierele complotului. Acesta se numara printre sutele de ofiteri arestati.

Ozturk ar fi trebuit sa se retraga in august.

Al doilea creier ar fi fost Muharrem Kose, un fost consilier juridic al sefului statului major, potrivit celor trei oficiali citati, care il descriu pe acesta drept un adept al lui Fethullah Gulen, clericul turc acuzat ca se afla in spatele complotului si care traieste in SUA.

De ce a esuat lovitura de stat

Pucistii au reusit sa-l aresteze pe seful statului major, au cucerit un pod najor din Istanbul si cartierul general al armatei din Ankara. Dar principalii adversari – Erdogan si Binali Yldirim – au scapat si au reusit sa-si adune partizanii, scrie The Guardian.

„Prin blocarea unui pod, preluarea comenzii (cartierului general) si cateva avioane, cum naiba s-au gandit ca o sa reuseasca”, se intreaba Sinan Ulgen, analist turc la Carnegie Endowment for International Peace. „Arata aproape a o lovitura de stat kamikaze – au facut-o fara sa se gandeasca la consecinte”.

Unii adepti ai teoriilor conspiratiei sugereaza ca faptul ca Erdogan a reusit sa scape nevatamat arata ca intregul complot pare sa fi fost regizat chiar de el. O explicatie mai logica ar fi ca pucistii s-au grabit din cauza unei amenintari iminente de represiune.

Unii cred ca acest complot a fost descoperit si i-a fortat sa treaca la actiune. Sau ca ar fi fost arestati oricum in august, cand se astepta o lovitura data adeptilor Hizmet din armata, astfel incat s-au decis sa actioneze cand inca se mai putea.

Aceasta pare a fi si versiunea favorita a guvernului. „Pucistii stiau ca isi vor pierde titlurile oficiale in cateva saptamani, a spus o sursa guvernamentala, „astfel incat au trebuit sa actioneze rapid”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro