Surse: Curtea Constitutionala dezbate miercuri sesizarea de neconstitutionalitate a Presedintei asupra legii care le permite alesilor locali condamnati cu suspendare sa ramana in functii

Curtea Constitutionala dezbate miercuri sesizarea de neconstitutionalitate formulata de Presedintie asupra unei legi adoptate in 14 iunie care le permite alesilor locali condamnati cu suspendare sa-si pastreze functia. Potrivit unor surse HotNews.ro, legea este un „cadou facut alesilor locali” si exista sanse ca sesizarea Presedintiei sa fie respinsa din cauza ca toate partidele care au reprezentanti la Curte au interes ca aceasta lege sa treaca. Este vorba de legea din 14 iunie privind modificarea si completarea legii 393/2004.

Initiativa legislativa propune modificarea articolelor din legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali care specifica conditiile in care un ales local isi pierde mandatul inainte de termen. Parlamentarii vor ca „la alineatul (2) al articolului 9 litera f) sa fie modificat si sa aiba urmatorul cuprins „f) condamnarea, prin hotarare judecatoareasca ramasa definitiv, la o pedeapsa privativa de libertate cu executare”. Practic, parlamentarii urmaresc adaugarea expresiei „cu executare”, dupa sintagma „pedeapsa privativa de libertate”, asa cum prevede in prezent litera f) din articolul 9 al legii.

Proiectul de modificare al legii este semnat de un grup de 16 parlamentari si a fost prezentat pentru prima data in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor in luna iunie a anului trecut. De la PSD au semnat proiectul de lege deputatii Andea Petru, Covaci Dorel, Gheorghe Florin, Iacoban Sorin-Avram, Nica Nicolae-Ciprian si Stragea Sorin Constantin, iar de la PNL Calimente Mihaita si Toader Mircea-Nicu. Alti 6 deputati care se numara printre semnatari sunt Antal Istvan, Bonis Istvan, Erdei Doloczki Istvan, Kerekes Karoly, Moldovan Iosif si Szabo Odon – cu totii facand parte din UDMR. De la minoritati a semnat Mircovici Niculae si de la PC-PLR (actualul ALDE) Cataniciu Steluta-Gustica.

Deputatii si-au motivat propunerea de modificare a legii sustinand ca aplicarea prevederi referitoare la incetarea mandatului in cazul unei condamnari definitive la o pedeapsa privativa de libertate „in corelatie cu prevederile noului Cod penal a condus la o practica neuniforma pentru cazuri similare”.

„Astfel, in unele cazuri interpretarea a fost stricta si orice condamnare, cu sau fara executare, la o pedeapsa privativa de libertatea s-a soldat cu emitarea de catre prefect a ordinului de constatare a incetarii mandatului sau cu adoptarea hotararii de incetare a mandatului de consilier (…) Ca efect, chiar si pentru delicte minore, comise fara intentie si fara legatura cu exercitarea atributiilor ce le revin, alesilor locali condamnati la executarea pedepsei cu suspendare le-a incetat mandatul. In alte cazuri instantele au ales interpretarea in spirit a prevederilor legii si, drept consecinta in urma condamnarii la o pedeapsa cu suspendare, cei vizati si-au putut exercita in continuare atributiile de alesi locali. Aceasta din urma solutie a instantelor de judecata este cea echitabila deoarece pe de o parte nu aduce atingere legitimitatii alesilor locali asigurata prin votul cetatenilor, iar pe de alta parte conduce la armonizarea prevederilor Statutului alesilor locali cu prevederile noului Cod Penal. „, se arata in Expunerea de Motive, atasata proiectului de lege.

La trei luni de la depunerea proiectului de lege, Comisia juridica, de disciplina si imunitati impreuna cu cea pentru administratie publica decid cu unanimitate de voturi sa supuna plenului Camerei Deputatilor adoptarea propunerii.

In aceeasi zi, initiativa este respinsa de deputati in plen, pe motiv ca nu a fost intrunit numarul necesar de voturi pentru a trece si este trimisa catre Senat. Pentru initiativa legislativa au votat in octombrie 158 de deputati, alti 16 s-au abtinut, iar 75 au votat impotriva. Cu patru zile inainte de Craciun, senatorii au votat intr-un numar covarsitor pentru adoptarea proiectului de lege (85 pentru, 4 impotriva si 5 abtineri).

Proiectul de lege nu a devenit insa lege, deoarece presedintele Klaus Iohannis a trimis legea inapoi in Parlament pentru reexaminare. Administratia Prezidentiala si-a motivat gestul atunci spunand ca legea „ar putea afecta lupta impotriva coruptiei, precum si eficienta cadrului legsislativ in materie de integritate”.

Cererea de reexaminare trimisa de Iohannis a fost respinsa de deputatii din Comisia Juridica si cea pentru Administratie Publica iar proiectul de lege a ajuns, din nou, in plenul Camerei, cu recomandarea adoptarii in forma initial adoptata de Parlament.

Pe 10 mai, soseste si punctul de vedere negativ al guvernului fata de proiectul de modificare al legii. La capitolul observatii, executivul ii contrazice pe initiatorii legi si sustine ca cele doua acte normative (codul penal si legea statutului alesilor locali) au fost puse in acord prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

„Semnalam faptul ca la nivelul instantelor de judecata nu exista practica judiciara neunitara, solutiile instantelor fiind in sensul ca textul legal determina incetarea mandatului indiferent daca pedeapsa inchisorii a fost cu executare ori nu, alte solutii avand caracter de exceptie si nefiind relevante in ansamblul practicii judiciare. (…) Precizam ca Ministerul Justitiei a declansat o precedura de consultare a instantelor de judecata, in anul 2012, cu privire la oportunitatea declansarii unui recurs in interesul legii in aceasta materie, iar comunicarile din partea instantelor au reliefat faptul ca nu exista jurisprudenta neunitara si, deci, nu se impune promovarea unui recurs in interesul legii.”, sustine guvernul in punctul de vedere transmis catre Parlament.

In aceeasi zi in care punctul de vedere al Guvernului a ajuns la Camera, deputatii au respins proiectul de lege ca urmare a cererii de reexaminare si l-au inaintat catre Senat.

Pe 8 iunie, plenul Senatului respinge „obiectiunile Presedintelui” si adopta proiectul de lege cu 82 de voturi pentru si 27 impotriva. O saptamana mai tarziu, legea este trimisa catre presedinte pentru promulgare. Presedintele nu a promulgat legea, ci a contestat-o la Curtea Constitutionala. Aceasta este ultima modalitate de atac pe care presedintele o are. In cazul in care Curtea decide ca legea este constitutionala, presedintele este obligat sa o promulge.

„In opinia noastra, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penala si cu privire la care instanta a considerat ca prezinta un pericol social sa continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natura sa asigure exercitarea functiilor si demnitatilor publice in coordonatele statului de drept. Astfel, incetarea mandatului de ales local este dictata, pe de o parte, de ratiuni ce tin de imposibilitatea obiectiva a exercitarii functiei pe perioada executarii unei pedepse private de libertate, iar pe de alta parte de nevoia de a asigura protectia prestigiului functiei exercitate, care nu poate fi rezumata doar la indeplinirea indatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune si pastrarea unei conduite sociale, morale care sa mentina increderea acordata de electorat”, a mentionat presedintele intr-un comunicat de presa emis de Administratia Prezidentiala.