Curriculumul pentru gimnaziu: Fundatia pentru o societate deschisa critica Ministerul Educatiei pentru ca stabileste intai cate ore fac elevii si nu ce competente ar trebui sa aiba

„Pe ce baze stabilim cate ore sa alocam fiecarei discipline, daca nu stim contributia disciplinei la competentele urmarite?” Pornind de la aceasta intrebare, Fundatia pentru o societate deschisa ii cere Ministerului Educatiei sa regandeasca procesul de dezbatere publica in jurul curriculumului scolar, astfel incat sa fie centrat pe competente, nu pe discipline. Amintim ca Ministerul a lansat in decembrie in dezbatere planul-cadru pentru clasele V-VIII, adica lista cu numarul de ore pe care il propune pentru fiecare materie studiata de copii, fara a publica anterior cadrul de referinta pentru gimnaziu – documentul din care sa aflam ce cunostinte din fiecare materie trebuie sa aiba la finalul gimnaziului copiii si cum arata profilul elevului de gimnaziu.

Pe scurt: Noutatea care se desprinde din cele 3 planuri-cadru puse in dezbatere pe 23 decembrie 2015 de Ministerul Educatiei se refera la scaderea cu o ora a numarului de ore de Limba si literatura romana la clasa a V-a, la disparitia materiei Limba latina de la clasa a VIII-a, la aparitia unor discipline noi care sa inlocuiasca Cultura civica si la posibilitatea extinderii studiului Fizicii si Chimiei inca din clasa a V-a.
Documentele puse in dezbatere nu spun, insa, nimic despre cadrul de referinta, adica despre finalitatea educationala, despre standardele pe care toti copiii de gimnaziu sa le atinga in noua viziune.
In schimb, Ministerul Educatiei cere opinii despre planurile-cadru, care nu sunt decat unul dintre mijloacele prin care se poate atinge cadrul de referinta

Fundatia pentru o societate deschisa avertizeaza ca propunerile Ministerului Educatiei ar trebui sa arate cum sunt operationalizate competentele pe care le dorim pentru copiii de gimnaziu.

„Prima si cea mai importanta dificultate este ca planul-cadru nu evidentiaza competente, ci discipline scolare sau, cel mult, arii curriculare. Nu exista nici un document care sa arate de ce un numar X sau Y de ore la o anumita disciplina contribuie mai mult sau mai putin la atingerea profilului asteptat de formare a absolventului. Acest document ar putea sa fie programa scolara, dar el vine de-abia in etapa urmatoare. Pe ce baze stabilim cate ore sa alocam fiecarei discipline daca nu stim contributia disciplinei la competentele urmarite?„, intreaba expertii fundatiei.

Acestia explica faptul ca, dupa dezbaterea planurilor-cadru pentru gimnaziu, urmeaza propunerea unor noi programe scolare. „Salutam deschiderea dezbaterii catre publicul larg, dar atragem atentia ca aceasta etapizare are o anume lipsa de coerenta si poate avea ca efect nedorit eludarea din dezbatere a unor teme fundamentale. Solicitam institutiilor responsabile sa regandeasca intr-o anume masura procesul de dezbatere, astfel incat sa fie centrat pe competente, nu pe discipline„, se arata intr-un document trimis de Fundatie catre Ministerul Educatiei si remis presei.

Fundatia face referire la statutul educatiei civice in curriculumul scolar, dar precizeaza ca argumentatia „este valabila si pentru alte teme transversale„. „Pana in prezent, educatiei civice i-a fost alocat cel mai mic numar de ore in programa, continutul a fost de cele mai multe ori influentat de specializarea de baza si de abordarea teoretica, bazata pe manual, a profesorului, iar interesul elevului si impactul pe termen lung este foarte scazut„.

„In 2010, cand Fundatia pentru o societate deschisa a realizat studiul ‘Implicarea civica si politica a tinerilor’, 53% dintre elevii claselor a VIII-a – a XII-a chestionati considerau ca un bun cetatean respecta legile, 27% ar participa la un protest pasnic impotriva unei legi despre care crede ca nu e corecta, 17% se informeaza despre politica. In 2015, Raportul-sinteza al audierii publice ‘Cum incurajam societatea civila la firul ierbii?’ a subliniat ca participarea civica scazuta este cauzata de nivelul educatiei civice predate la scoala, care nu include educatia pentru participare cetateneasca la luarea deciziilor de politica publica la nivel central sau local„, atrag acestia atentia.

Fundatia precizeaza, intr-un document pe care l-a trimis Ministerului Educatiei, care sunt asteptarile expertilor sai de la un absolvent de gimnaziu in domeniul competentelor civice:

Operarea cu valori si norme de conduita relevante pentru viata personala si pentru interactiunea cu ceilalti;
Relationarea pozitiva cu ceilalti in contexte scolare si extrascolare, prin exercitarea unor drepturi si asumarea de responsabilitati;
Manifestarea disponibilitatii pentru participare civica in conditiile respectarii regulilor grupului si valorizarii diversitatii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.).

„In ceea ce priveste abordarea explicita, educatiei civice i se aloca in gimnaziu o ora pe saptamana, timp de trei ani (clasele a V-a – a VII-a), sub numele generic de ‘discipline socio-umane’, reprezentand:

la clasa a V-a: Educatie pentru drepturile copilului
la clasa a VI-a: Educatie interculturala
la clasa a VII-a: Educatie pentru cetatenie democratica”

„La clasa a VIII-a acestui domeniu ii este alocata disciplina Educatie economica, care probabil contribuie mai degraba la competentele antreprenoriale. Din experienta de pana acum, putem spune ca nu este suficient pentru a depasi esecul sistematic al scolii romanesti de a genera absolventi cu spirit civic„, sustine fundatia.

„Ne asteptam, desigur, ca educatia civica sa aiba si o abordare implicita, prin intermediul celorlalte discipline din aria Om si societate, in principal Istorie si Geografie, dar si prin intermediul ariei Limba si comunicare. Insa, in absenta unor programe actualizate sau a unui document de sinteza care sa sustina ferm acest lucru, este imposibil de evaluat in ce masura se indeplineste aceasta asteptare„, precizeaza fundatia.

Concluzia acesteia este ca propunerile de plan-cadru ofera o viziune „mai degraba pesimista” asupra statutului educatiei civice in gimnaziu:

„se aloca explicit doar o ora pe saptamana timp de trei ani;
in mod surprinzator, nu este alocata explicit nicio ora pentru clasa a VIII-a, un punct critic de formare a viitorului cetatean;
nu avem nici un fel de informatii despre cum abordarea implicita, prin intermediul altor discipline, va contribui la consolidarea competentelor sociale si civice.”

Propunerile inaintate de Fundatia pentru o societate deschisa catre Ministerul Educatiei:

Prelungirea dezbaterii asupra planurilor-cadru si suprapunerea acesteia cu dezbaterea programelor, pentru ca alegerea unui numar de ore pentru o disciplina are sens doar intelegand contributia pe care fiecare disciplina o are la atingerea competentelor cheie;
Propunerea de catre Institutul pentru Stiintele Educatiei a unui un scurt document de sinteza in care sa prezinte schematic legatura dintre documentul-cadru de politici curriculare si planurile-cadru pentru gimnaziu, adica modul si proportia in care fiecare disciplina propusa contribuie la consolidarea profilului absolventului de gimnaziu, asa cum a fost stabilit prin documentul de politici;
Deschiderea de catre Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice si Institutul pentru Stiintele Educatiei, in paralel, a unei dezbateri despre statutul educatiei civice in scoala romaneasca, prin care sa stabilim cat si cum suntem dispusi sa investim pentru a avea viitori cetateni, nu doar absolventi incarcati cu diverse cunostinte.

Descarca de aici pozitia integrala a Fundatiei referitor la dezbaterea lansata de Ministerul Educatiei

Pozitia Fundatiei pentru o societate deschisa privind Planurile-cadru pentru Gimnaziu

Informatii de background

Intr-un interviu acordat HotNews.ro la inceputul lunii decembrie, ministrul Adrian Curaj a declarat ca mentine echipa care a lucrat la curriculum in mandatul fostului ministru al Educatiei, Sorin Cimpeanu. Curaj a anuntat ca dupa punerea in dezbatere a planurilor-cadru si a integrarii feed-back-ului, in luna februarie, „se va incepe dezvoltarea cadrului curricular„.

„La sfarsitul lunii iunie vom fi intr-o situatie suficient de matura pentru a discuta cu un numar de profesori, eu zic un summer camp, cu profesori din domeniu, 2-3, sa discute daca curriculumul respectiv este potrivit. Deci sa dea un feed-back asupra lui. De asemenea, va fi scos in consultare publica si in toamna, in septembrie, vom integra aceasta experienta, iar la nivelul lunii octombrie vom anunta licitatia, astfel incat editurile sa poata pregati continutul si la timp in 2017 manualele sa fie acolo„, a declarat atunci, pentru HotNews.ro, ministrul Educatiei, Adrian Curaj.

Ulterior, pe 23 decembrie, in ziua in care a scos in dezbatere publica planul-cadru pentru gimnaziu, Adrian Curaj a anuntat pe pagina sa de Facebook ca a „constituit un grup de lucru, format din specialisti in educatie, persoane cu experienta, recunoscute si respectate pentru munca si rezultatele lor, grup care va asigura coordonarea eforturilor si proiectelor privind elaborarea arhitecturii curriculare in invatamantul preuniversitar si va veni cu recomandari in ceea ce priveste cariera didactica„.

Grupul care coordoneaza „elaborarea arhitecturii curriculare” anuntat de Adrian Curaj este format din Solomon Marcus, Tincuta Apateanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Stas, Manuela Prajea si Stefan Vlaston.

Citeste si:

DOCUMENT Ce schimbari vrea Ministerul Educatiei la gimnaziu: Limba romana pierde o ora la clasa a V-a, dispare materia Limba latina si apar discipline noi, precum Educatie economica la clasa a VIII-a

Cine stabileste ce materii vor face elevii in gimnaziu si liceu si numarul de ore pentru fiecare disciplina: ministrul Educatiei, in capul listei celor care valideaza planurile-cadru

DOCUMENT Calendarul schimbarilor curriculare de la gimnaziu si liceu: in septembrie 2017, elevii de clasele a V-a si a IX-a vor avea programe scolare noi

Planul cadru pentru invatamantul primar si programele scolare pentru clasa pregatitoare, clasa I si clasa a II-a

Programele scolare pentru clasele a III-a si a IV-a

EXCLUSIV Comparatie intre Anglia si Romania la Matematica pentru clasa a IV-a. Ce invata elevii britanici, in comparatie cu noua programa scolara din Romania

Rezultate PISA: Aproape 40% dintre elevii romani au dificultati sa citeasca si sa inteleaga un text si pot rezolva doar exercitii de baza la Matematica

Ungaria vrea sa introduca in toate scolile economia si finantele ca materii obligatorii

Ce invata copiii de clasa a III-a la Educatie financiara? Povestea unei materii care a fost introdusa in invatamantul primar si programa scolara integrala

Curriculumul pentru gimnaziu: Fundatia pentru o societate deschisa critica Ministerul Educatiei pentru ca stabileste intai cate ore fac elevii si nu ce competente ar trebui sa aiba

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”