La Berlin ar putea fi construit un campus pentru 8.500 de refugiati

Pe terenul fostului aeroport Tempelhof din Berlin ar putea fi construit „un imens sat pentru refugiati”, care sa poata adaposti pana la 8.500 de persoane, relateaza Berliner Zeitung. Proiectul apartine administratiei senatului pentru dezvoltare urbana din capitala Germaniei si este dezbatut vineri, 8 ianuarie, de catre senatorul Andreas Geisel, impreuna cu reprezentantii factiunilor politice, ai societatii civile si simpli cetateni. Capacitatile Berlinului de a caza refugiati ar fi saturate, de aceea s-ar fi gasit solutia valorificarii fostului aeroport.

Aeroportul Tempelhof din Berlin a fost inchis definitiv la 30 octombrie 2008, dupa 85 de ani de activitate. Senatul berlinez a decis inchiderea aeroportului, din cauza deficitului inregistrat si numarului de pasageri in scadere. Berlin-Tempelhof e un crampei din istoria Berlinului si a prieteniei germano-americane. Aeroportul a fost punctul-cheie in constituirea podului aerian prin care a fost asigurata supravietuirea populatiei din Berlinul de Vest, in timpul blocadei sovietice din 1948-1949.

Proiectul satului pentru refugiati contine, pe langa capacitatile de cazare, o scoala, sali de sport, un teren de fotbal, ateliere de munca si o imensa cantina. El poate fi partial pus in practica relativ repede, caci arealul de dezvoltare este situat in afara orasului, prin urmare nu e nevoie de vreo modificare legislativa in acest sens. Cu toate acestea, in plan sunt prevazute cinci hale de adapost provizorii, pentru care este necesara modificarea legii. Acestea vor adaposti fiecare 700 de persoane, 3.500 de refugiati in total.

Potrivit cifrelor oficiale ale Oficiului pentru Migratie si Refugiati, 476.649 de cereri de azil politic au fost inregistrate in anul 2015 in Germania. E o cifra record, depasind-o pe cea din 1992, cand 438.191 de oameni au cerut azil in Germania. Diferenta de 28.000 nu este totusi atat de mare, incat Germania sa nu o poata gestiona. Si o va gestiona. Incet, sigur, nemteste, conform legii si statului de drept, cu refuzuri de azil si expulzari ale celor „nejustificati”.

In 1992, tot razboaiele au provocat afluxul mare de refugiati din Germania. E vorba de razboaiele din fosta Republica Iugoslavia, care s-a spart ducand la conflicte teritoriale si interetnice (uneori pe fond religios). Pana in ziua de azi, solicitantii de azil din tarile fostei Iugoslavii si din Albania vin in Germania cu sutele de mii. Doar in anul 2015, dupa Siria (35,9%) se situeaza Albania (12,2%) si Kosovo (7,6%). Peste 9.000 de refugiati au venit din Macedonia si 16.700 din Serbia, o tara care azi-maine este in UE.

24 de ani mai tarziu, adica in anul de gratie 2016, UE se trezeste in fata unei probleme pe care aparent n-o poate gestiona. Germania si-a deschis portile mai larg, primind refugiati in virtutea conventiilor internationale pentru drepturile omului.

In noaptea de Revelion, de la Koln, Hamburg si Stuttgart au fost relatate agresiuni asupra catorva zeci de femei, aparent comise de „barbati negri si musulmani”. Azi politia a comunicat ca sunt anchetati 31 de suspecti, dintre care 18 solicitanti de azil. Acestia din urma nu sunt insa suspecti de vreun delict sexual, consemneaza Zeit.de.