Raluca Pruna, ministrul justitiei: Iau in calcul reinvestirea doamnei Kovesi in functie/ Este foarte posibil sa fac asta/ Cum vrea sa opreasca ministrul justitiei valul de scriitori din puscarii

Ministrul justitiei, Raluca Pruna, afirma, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca „este forate posibil” sa o reinvesteasca pe Laura Codruta Kovesi in functia de procuror sef DNA anul viitor, cand ii expira mandatul, dupa ce lasase sa se inteleaga ca ar fi posibil sa nu faca acest lucru pentru a o feri de critici intr-o societate antagonizata. Pruna afirma ca s-a inteles gresit si ca in „pole position” pentru orice numire se afla „persoana care are avantajul competitiv, de a fi fost deja ocupantul unei functii”. Ministrul Justitiei a mai spus despre Kovesi ca „are cele mai bune rezultate din istoria DNA, mai bune chiar decat ale predecesorului domniei sale.”

• Ministrul Justitiei afirma ca are pe masa o propunere de modificare a regulamentului in penitenciare astfel incat calitatea stiintifica a unei carti scrise de condamnati sa fie stabilita de o comisie de specialisti din mediul academic. Raluca Pruna sustine ca nu este de acord cu propunerea si ca ia in calcul inclusiv o ordonanta de urgenta prin care sa modifice legea de executare a pedepselor astfel incat scrierea unei carti sa nu mai poate contribui la reducerea pedepsei.

Cele mai importante declaratii facute de ministrul Justitiei, Raluca Pruna

• Repet, afirmatia pe care am facut-o ieri in nici un caz nu trebuie sa fie citita in cheia aceasta ca m-as gandi sa nu reinvestesc o persoana ca doamna Kovesi, care are cele mai bune rezultate din istoria DNA, mai bune chiar decat ale predecesorului domniei sale, fara indoiala.

• Ar trebui sa propunem pur si simplu modificarea legii de executare a pedepselor. In sensul de a nu mai permite ca scrierea unei carti sa constituie un element care sa conduca la reducerea pedepsei.

• Nu exclud nici ordonanta de urgenta, dar nu pot confirma acum acest lucru. Pentru ca suntem in situatia – eu vorbesc de mine la ministerul justitiei – in care trebuie sa repar o multime de legi prost adoptate, de dispozitii care nu se pot aplica, prin ordonanta de urgenta. Si cred ca politica Guvernului in general nu este sa aiba nenumarate ordonante de urgenta.
• 
  
• Despre sporul de doctorat de 15%: Vom vedea cand isi depun cererile, am spus si magistratilor, spun si acum. Nu iau in calcul sa dau nici un fel de spor. Nicaieri in lumea asta doctoratul nu se plateste printr-un spor. In nici un caz nu faci o teza de doctorat pentru a avea un spor salarial. Deci, sub mandatul meu nimeni nu va primi nici un spor. (…)  Estimarea mea este ca in prima jumatate a anului viitor voi avea hotarari executorii. Deci astept sa fiu executata de catre magistrati, nu eu personal, ci Ministerul Justitiei.
  

• Sa nu-mi spuneti de faptul ca a inchis dosarul care-l privea pe fostul premier (Victor Ponta), pentru ca acolo este o discutie mai ampla, despre care va asigur ca am vorbit cu domnul Lazar. (…) Era cea mai facila cale de a spune ca noul ministru este sclavul…Sau nu sclavul, captiva regimului Ponta. Foarte bine, ramane de vazut daca sunt captiva regimului Ponta, am sustinut propunerea respectiva si nu-mi pare rau pentru asta. Cred ca domnul Lazar are si profesionalismul si viziunea de fi adjunct la serviciul de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General.

• Nu pot sa preiau propunerea de la CSM (referitor la preluarea de la ministrul justitiei a atributului de a propune viitorii sefi in parchete). Am discutat cu toate asociatiile de magistrati din Romania, care spun: nu ne reagasim in acest proiect. Asadar, ca eu sa modific aceste legi si sa dau satisfactie CSM ar trebui sa dau o ordonanta de urgenta. Nu inteleg ca sub mandatul meu sa dau OUG si sa schimb niste legi organice.

• Alta chestiune cu care nu sunt de accord, as vrea sa o pun in dezbatere publica, este numirea in magistratura a avocatilor cu 18 ani vechime. Am rezervele mele cu privire la aceasta modalitate.

• Lupta anticoruptie este o alta prioritate a mea. Putem fi o tara in care jumatate din cetateni sunt la DNA si cealalta jumatate sunt subiecte ale dosarelor, probabil  nu va fi suficient. Este important sa incepem si cu preventia.

Interviul pe larg

Dan Tapalaga: S-a inteles din declaratia dvs, facuta intr-un interviu pentru Romania Libera, ca nu va ganditi la reinvestirea unor procurori chiar daca au performat sau au dovedit ca sunt buni administratori pentru a nu adanci discutiile contradictorii din societate, ca societatea este antagonizata iar pentru a o feri de critici va ganditi in pricipiu sa nu reinvestiti in functie. Din asta s-a inteles ca este vorba despre doamna Kovesi si ca aveti ideea de a nu reinvesti procurorul sef DNA.

Raluca Pruna: Nu. Cred ca s-a inteles gresit. Eu nu sunt aici nici sa multumesc o parte a societatii, nici pe toata lumea. Nu sunt aici ca ministru sa fiu o persoana pe care sa o iubeasca societatea. Am venit aici sa fiu responsabila. Ce am declarat ieri, dar din pacate nu s-a inteles foarte bine – am declarat si Romaniei Libere si la Adevarul Live – am spus ca suntem o societate antagonizata, in care exista suspiciuini. Asta este perceptia pe care o am eu. Si ca in aceste conditii este greu sa aplici procedura care este prevazuta de lege si care permite reinvestirea unei persoane, in cazul de fata procurorul sef al DNA. In mod normal el putea, pe baza rezultatelor acestei institutii care, sigur, fara sa intram in detalii de statistica, sunt de necontestat, intr-o societate normala ai putea reinvesti aceasta persoana fara nici o problema. Am spus ieri ca nu inteleg la acest moment sa intru in detaliile – voi reinvesti, nu voi reinvesti – pentru ca, o data, sunt la inceput de mandat si apoi, strategic vorbind, chiar in situatia in care decizia mea ar fi sa reinvestesc, nu exlud acest lucru, pentru ca este foarte posibil sa fac asta, imi da voie legea, si inteleg sa folosesc tot ce legea imi da voie sa fac, chiar daca as decide acest lucru nu inteleg sa spun la acest moment. Ma voi decide, nu stiu, in aprilie, mandatul expira la jumatatea lunii mai. Si in sensul asta nu vreau sa pun o persoana, doamna Kovesi ati numit-o, in situatia in care de acum, din decembrie pana in aprilie, va fi subiectul unei critici constante a unei parti din societate, care din pacate cu asta se ocupa.

DT: Doamna Kovesi, in calitate de procuror sef DNA, cum bine stiti, este daca nu zilnic, atunci la doua zile subiectul unor critici aspre dintr-o anumita parte a societatii. Aici vorbim in principal de cei anchetati penal, de sustinatorii lor din presa. Deci nu e scutita de critici. Cu sau fara propunerea de reinvestire.

RP: Bun, asta a fost calculul pe care eu mi l-am facut. Nu cred ca este cazul ca, la cinci saptamani de mandat, sa anunt eu pe cine vreau, daca vreau sa reinvestesc. Repet, afirmatia pe care am facut-o ieri in nici un caz nu trebuie sa fie citita in cheia aceasta ca m-as gandi sa nu reinvestesc o persoana ca doamna Kovesi, care are cele mai bune rezultate din istoria DNA, mai bune chiar decat ale predecesorului domniei sale, fara indoiala.

DT: Ele au fost citite asa, poate din cauza unei exprimari imprecise. Se intelegea efectiv din declaratie ca ati prefera sa nu reinvestiti chiar si un procuror performant pentru a nu alimenta aceste antagonisme din societate.

RP: Nu. Cred ca obligatia mea morala si profesionala este sa ma asigur ca propun fie un procuror nou, fie reinvestesc pe cineva care a ocupat functia, care fie face dovada ca este integru si bun profesionist, fie a facut dovada ca este integru si profesionist. Apoi, cred ca, dar si in privinta ocuparii oricarei functii, in pole position se afla persoana care are avantajul competitiv, de a fi fost deja ocupantul unei functii.

DT: Asadar, luati in calul reinvestirea doamnei Kovesi, ca sa nu mai existe ambiguitati?

RP: Da, iau categoric in calcul reinvestirea doamei Kovesi. Da.

• Toata lumea, dintr-o data, a devenit poliscriba

DT: Am vazut ca vorbiti despre o propunere legislativa pentru a reglementa situatia scriitorilor prolifici din inchisori, nu inainte de a modifica un regulament tot in ideea de a rezolva aceasta problema. Aici as vrea sa elaborati putin, nu inteleg exact ce doriti sa faceti.

RP: Situatia este asa: noi avem o lege si regulamentul de executare a pedepselor. Regulamentul trebuia sa fie adoptat din 2013. Din motive care nu imi sunt foarte clare, acest regulament nu a fost adoptat. Exista o propunere care se afla acum pe masa mea si care incearca sa reglementeze cumva situatia aceasta foarte prolifica din penitenciare. Toata lumea, dintr-o data, a devenit poliscriba. Dar regulamentul nu rezolva, dupa opinia mea, o situatie de discriminare. Pentru ca legea, asa cum este ea acum, discrimineaza intre cel care scrie in penitenciar o carte si cel care, de exemplu, canta foarte frumos, sculpteaza foarte frumos, picteaza foarte bine. Deci, oameni care fac alte activitati prin care dovedesc ca s-au indreptat in cursul executarii pedepsei, se face aceasta distinctie. Deci, astazi, pe legea pe care o avem acum, faptul de a scrie o carte…

DT: Orice fel de carte, stiintifica sau nestiintifica, va intreb ca nu stiu.

RP: Orice fel de carte, din ce am vazut eu.

DT: Deci, orice fel de carte scrisa este luata in calul la scaderea pedepsei.

RP: Da, deci la acest moment eu am cerut o lista la ANP (Administratia Nationala a Penitenciarelor), ca sa vad ce anume s-a scris in penitenciare. De exemplu, sunt lucrari care se intituleaza “lucrare cu caracter stiintific” despre care nu stiu care este obiectul, este despre albine, nu conteaza. Nu au titlu, si ele sunt considerate o carte. Stiti foarte bine, ca sa vorbesc despre cazuri cunoscute. Domnul Copos, de exemplu, a scris despre turism o carte considerata o carte care indeplineste conditiile legii…

DT: Cine stabileste asta?

RP: Asta stabileste comisia din penitenciar, careia i se supune atentiei acasta carte. Si cartea despre turism, si cartea despre regimul matrimonial din secolul XV in Tarile Romane, cred, au fost considerate pentru acelasi detinut condamnat, au fost considerate de o comisie din penitenciar ca indeplinind conditiile din lege cu privire la scrierea unei carti.

DT: Bun, cand in unele cazuri presa a dovedit ca sunt pagini intregi furate, carti plagiate de-a dreptul, zeci de pagini luate cu copy paste, aceeasi comisie n-ar trebui sa revina, sa anuleze decizia de a-i scadea din pedeapsa, de a inlatura cartea asta stiintifica?

RP: Cred ca discutia este deja mai complicata. Daca persoana a fost pusa deja in liberate cred ca este mai greu ca o comisie, care cred ca nu mai este invesitata…cred, nu stiu…Dar imi imaginez ca daca persoana a fost deja eliberata este mai greu ca aceeasi comisie din penitenciar sa revina asupra deciziei sale.

DT: Pai de ce?

RP: Pentru acelasi motiv pentru care, de exemplu, lumea scrie teze de doctorat dovedite public ca ele sunt plagiate si n-au auzit sa se fi retras vreunuia… Nu spun ca e bine, eu constat. Nu s-au retras titluri.

DT: Dar daca incalci conditiile de eliberare conditionata te intorci in inchisoare. Cineva constata ca le-ai incalcat.

RP: Aici n-as vrea sa elaborez pentru ca marturisesc ca nu stiu.

DT: Bun, spuneti-mi cum doriti dvs sa schimbati lucrurile.

RP: Deci, ce vreau eu sa fac este un proces in doua etape. Vreau sa ma uit sa vad in ce masura acest proiect de regulament, care instituie o comisie care stabileste caracterul stiintific, poate conduce la reducerea numarului de carti care sunt scrise in penitenciar in conditii care sunt sigur putin credibile.

DT: Reducerea numarului de carti la cat?

RP: Nu stiu asta, nu stiu sa spun un numar. Propunerea este pe biroul meu. Si propunerea spune asa, ca inainte de a ajunge in comisie exista un comitet stiintific, din care fac parte, ma rog, oameni care pot sa ateste, care nu sunt din regimul penitenciar, care sunt din lumea academica sau sunt specialisti in domeniul respectiv si pot atesta caracterul stiintific. Eu ma indoiesc ca aceasta procedura va da rezultate. Ma indoiesc de ce, pentru ca noi traim intr-o tara in care, revin la doctorate, ele nu sunt problema mea, dar sunt problema mea ca cetatean, intr-o tara in care exista coordonatori de doctorate care au putut sa dea doctorate, pe aceeasi teza, unui numar mare de doctoranzi, persoane care sunt considerate in domeniul lor de activitate persoane cu o reputatie profesionala de care nimeni nu se indoieste, deci daca avem asta pe de-o parte refuz sa cred ca n-as putea constitui o comisie oricand, la orice moment, care sa decida, sa ateste un caracter stiintific al unei lucrari. Deci nu cred ca regulamentul asa cum este el pe masa mea rezolva, nu cred ca taie nodul gordian. Probabil ca va mai scadea din numarul de lucrari scrise in penitenciar. Si din acest motiv am spus ca ar trebui sa propunem pur si simplu modificarea legii de executare a pedepselor.

DT: In ce sens?

RP: In sensul de a nu mai permite ca scrierea unei carti sa constituie un element care sa conduca la reducerea pedepsei.

DT: Asta mi se pare foarte corect. Dar cum doriti sa o faceti? Prin proiect de lege sau prin ordonanta de urgenta?

RP: Nu stiu, sigur, cel mai bine ar fi prin proiect de lege. Insa trebuie sa fiu realista, nu cred ca un proiect de lege pe care eu l-as putea pune pe masa Guvernului, odata depus la Parlament, are sanse sa fie adoptat.

DT: Pe de alta parte, o ordonanta de urgenta ar fi de aplicare imediata.

RP: Pe de alta parte, este adevarat, o ordonanta de urgenta ar fi de aplicare imediata si ar rezolva aceasta problema. Nu exclud nici ordonanta de urgenta, dar nu pot confirma acum acest lucru. Pentru ca suntem in situatia – eu vorbesc de mine la ministerul justitiei – in care trebuie sa repar o multime de legi prost adoptate, de dispozitii care nu se pot aplica, prin ordonanta de urgenta. Si cred ca politica Guvernului in general nu este sa aiba nenumarate ordonante de urgenta.

DT: Cand urgenta este justificata, OUG este un instrument prin care rezolvi o anumita problema. Iar asta mi se pare o problema.

RP: Este o problema importanta, sunt de acord. Am declarat asta public in prima mea saptamana de mandat. Mi-am declarat nedumerirea cum in penitenciar se pot scrie lucrari care de altfel sunt validate stiintific unele dintre ele, din ce aud. Deci, validarea asta stiintifica de catre o persoana terta, care este expert in domeniul respectiv, nu este pentru mine o garantie ca intr-adevar problema s-a rezolvat.

DT: Deci, pentru a elimina confuzii, va intreb asa: luati in calcul ordonanta de urgenta pentru a scoate scrierea de carti din legea care le permite acum celor condamnati sa fie eliberati mai repede scriind trei, cinci, zece, carti?

RP: Va spun, nu exclud acest lucru.

• Cel care scrie opt carti intr-un an urmareste sa capitalizeze zile reduse din pedeapsa

DT: Discutand cu magistrati de afara si cu oameni simpli din tara, toti acestia nu inteleg pur si simplu cum poti sa-ti reduci din pedeapsa scriind o carte. Nu inteleg cum scriind o carte batandu-ti joc de orice fel de reguli si de ideea de a scrie o carte poti scapa mai ieftin de inchisoare.

RP: Suntem aici perfect de acord. Si eu ca cetatean, repet, nu inteleg cum anume poti sa scrii, nu o carte, ci nenumarate carti in penitenciar. Este clar ca cel care scrie opt carti intr-un an urmareste sa capitalizeze zile reduse din pedeapsa. Am mai spus ca gasesc discriminatoriu ca scrierea de carti sa fie tratata intr-un mod mai avantajos decat sculptatul sau orice alta activitate pe care o persoana condamnata o face.

DT: Orice fel de activitate neclar necuantificabila poate reprezenta o poarta spre abuz si spre reduceri de pedeapsa cu un mare semn de intrebare asupra corectitudinii deciziei.

RP: Este adevarat, reducerea pedepsei exista si in alte state membre si ea trebuie sa aiba in vedere un mod de indreptare a condamnatului pe baza…

DT: Pe baza unor activitati ceva mai clare.

RP: Din activitati mai clare, adevarat, si ele trebuie judecata in bloc. Nu trebuie judecate matematic. Am scris 20 de carti si mi se reduc cinci luni, am scris o suta de carti, mi se reduc sapte luni. Sunt perfect de accord, suntem de acord aici. As vrea sa insist asupra scrisului de carti. Repet, discutam de aceasta chestiune in penitenciare, sunt de acord ca ea este o problema si ma ocup de ea. As vrea insa sa ne ocupam ca societate si de scrisul de teze in lumea libera, deci in lumea celor necondamnati. Scris de teze care se petrece in aceleasi conditii de promiscuitate intelectuala, din ce vad eu.

DT: Dar aici ce puteti face ca ministru al justitiei?

RP: Nu pot sa fac absolut nimic, pot doar sa constat acest lucru si sper ca …De pilda, ca ministru al justitiei va pot spune ce pot sa cer sa se faca ceva. Stiti, probabil ca asociatiile de magistrati intentioneaza pentru sporul de doctorat, care a fost scos in 2010, care a a fost reintrodus in 2015 cu conditia ca angajatorul sa plateasca acest spor, asociatiile de magistrati ne-au anuntat in intalnirile avute ca incep sa faca cereri in justitie pentru acordarea acestui spor.

DT: Acordarea retroactiva a acestui spor sau cum?

RP: Nu si-au formulat inca cererile, ei merg pe discriminare. Spun ca e discriminatoriu ca cei care in 2010, prin lege, si-au pierdut sporul de doctorat…sper sa nu gresesc. Mie mi s-a explicat asa, ca sporul de doctorat care era 15% din salariu, a fost scos dar reintrodus cumva mascat in salariul magistratului. Cei care si-au luat tezele de doctorat dupa momentul 2010, deci cand stiau ca un asemenea spor nu se mai acorda, vin acum si spun, e discriminatoriu ca cel care si-a luat teza inainte sa primeasca sporul ala fie si mascat in salariu iar eu sa nu mi-l primesc. In masura in care am fost anunta de magistrati ca incep aceste demersuri, cred ca da, este problema mea. Doresc ca Ministerul Educatiei sa clarifice mai intai ce este un doctorat in aceasta tara. Pentru ca, daca nu ne uitam la calitatea unei teze, la calitatea coordonatorului, insist, ca nu s-a vorbit despre asta, lumea vorbeste numai despre doctorandul care fura prin plagiat, dar lumea vorbeste extrem de putin de coodonatorul care este si el platit ca sa coordoneze un doctorat, si care coordoneaza zece doctoranzi care publica zece teze toate copiate una dupa alta.

DT: Veti da sporul asta inainte sa faca ei actiuni in justitie? Ca nu inteleg cum il cer, retroactiv, de aici incolo..

RP: Nu, sub mandatul, nu. Vom vedea cand isi depun cererile, am spus si magistratilor, spun si acum. Nu iau in calcul sa dau nici un fel de spor. Nicaieri in lumea asta doctoratul nu se plateste printr-un spor. Doctoratul este ….daca ai ceva de spus lumii…si in nici un caz nu faci o teza de doctorat pentru a avea un spor salarial. Deci, sub mandatul meu nimeni nu va primi nici un spor. Sigur, in masura in care voi avea hotarari judecatoresti…Imi imaginez din experienta trecuta avuta cu hotararile judecatoresti cu sporuri banesti ca vor fi rapide. Estimarea mea este ca in prima jumatate a anului viitor voi avea hotarari executorii. Deci astept sa fiu executata de catre magistrati, nu eu personal, ci Ministerul Justitiei.

• Nu-mi imaginez ca un procuror va candida pe postul de presedinte CSM

DT: Veti avea un an cel putin complicat. Prima proba vine pe data de 5 ianuarie, cand vor fi alegeri la CSM pentru un nou presedinte. Acest nou presedinte va avea un mandat important cel putin dintr-un punct de vedere. Va aviza, fie si consultativ, propunerile de procuror sef. Deci nu-i putin lucru cine va ocupa functia asta. Pe cine sustineti dvs sau pe cine vedeti ?

RP: Nu pot sa spun pe cine sustin, nici nu pot sa spun pe cine vad. Inteleg din discutiile care au avut loc acum cativa ani ca o practica este de a avea presedinte un judecator, vicepresedinte un procuror. Dupa scandalul iscat acum cativa ani nu-mi imaginez ca un procuror va candida pe postul de presedinte. Nu stiu inca, n-am discutat despre intentia niciunui judecator de a candida functia de presedinte CSM, deci nu sunt in masura sa spun pe cine sustin. Nu stiu, inca nu s-au anuntat candidaturile.

DT: Dar sunt alegeri cu o miza importanta.

RP: Sunt alegeri cu o miza importanta, e adevarat. Eu am insa un singur vot in plenul CSM.

DT: Iar in ce priveste procedura de numire, ati spus ceva despre ea. Spuneati ca veti face o procedura simpla, criterii simple pentru functiile de procurori sef. As dori sa elaborati putin, ce anume veti face?

RP: Cand am spus o prcedura simpla, m-am gandit ca nu o sa fac o procedura cu o comisie care va valida…M-am gandit daca sa cer, de pilda, rechizitorii, asa cum se face la CSM pe anumite functii de conducere. In cazul functiilor din parchete, de exemplu, se cer 20 de rechizitorii pe care candidatul le considera cele mai representative. M-am gandit la acest lucru si dupa aceea mi-am spus ca nu este relevant pentru functiile cele mai inalte in Parchet, oricum nu pentru procurorul sef DNA si pentru procurorul general, care in ultimii ani nu pot face dovada ca au facut niste rechizitorii ei personal. Ceea ce nu inseamna ca nu pot faca dovada ca au contrasemnat rechizitorii extrem de importante. De aceea, nu vreau numai de dragul de a raspunde unei asteptari a sociatii, care oricum va fi nemultumita intr-o parte a ei, sa ma fac ca ma joc de-a procedura. Legea este foarte clara, ministrul propune. In afara de un singur ministru al justitiei care a facut o comisie pentru a selecta candidatii pentru aceste functii, comsie in care exista de exemplu, pentru DNA, existau procurori din DNA in comisia de selectie a procuroruui sef DNA, eu nu inteleg sa fac acest lucru numai pentru a bifa, de dragul societati, ca am facut o comisie. Cel mai probabil voi face la fel ca absolut toti ministri de dinaintea mea, incepand cu Monica Macovei, care e primul ministru sub care exista aceasta procedura. Am sa invit printr-o scrisoare, cel mai probabil adresata procurorului general, care sa fie diseminata in sistem, ca pe baza unor criterii pe care am sa le descriu – integritatea in primul rand, profesionalismul, vechimea ceruta de lege – cei interesati sa-si depuna candiaturile. Voi face selectia, repet, nu cu o comisie constituita din persoane care sa fie terte ministerului justitiei, si imi asum propunrea.

DT: Foarte bine. Au fost ceva semne de intrebare in ce priveste una din propunerile pe care le-ati facut la inceput de mandat, e vorba despre Cristian Lazar, propus de fostul ministru al justitiei. Dva ati preluat propunerea fara a mai face nici un fel de procedura, nici de selectie…

RP: Am sustinut-o, dar asta nu inseamna ca n-am facut o procedura. L-am invitat pe domnul Lazar la o discutie, mi-am format o parere despre dl. Lazar. E adevarat ca vin de la Bruxelles, am trait ultimii 11 ani la Bruxelles. Totusi, am monitorizat sistemul de justitie din Romania din 2000 pana in 2004, sunt jurist, cunosc foarte multa lume in sistem, cunosc si buna reputatie si proasta reputatie a unor magistrati. Deci, pe baza unor opinii si pareri despre domnul Lazar, mai ales pe baza unui interviu personal inainte sa spun CSM ca sustin aceasta propunere, da, am sustinut-o si nu-mi pare absolut deloc rau. Cred ca este un procuror foarte bun. Si sa nu-mi spuneti de faptul ca a inchis dosarul care-l privea pe fostul premier (Victor Ponta), pentru ca acolo este o discutie mai ampla, despre care va asigur ca am vorbit cu domnul Lazar.

DT: Si ce v-a spus?

RP: Nu, nu vreau sa intru in aceste detalii. Dar va asigur ca atunci cand am sustinut propunerea am facut-o asumat, m-am asteptat ca…Era cea mai facila cale de a spune ca noul ministru este sclavul…Sau nu sclavul, captiva regimului Ponta. Foarte bine, ramane de vazut daca sunt captiva regimului Ponta, am sustinut propunerea respectiva si nu-mi pare rau pentru asta. Cred ca domnul Lazar are si profesionalismul si viziunea de fi adjunct la serviciul de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General.

DT: Presedintia vorbeste in Ghidul de aplicare a Strategiei Nationale de Aparare, intre altele, despre modificarea mai multor legi, de la legile sigurantei, legile serviciilor de informatii, pana la legi din sfera penala, inasprirea unor pedepse. Puteti sa ne spuneti putin mai mult?

RP: Este un proces la debut. Cred ca trebuie citit acest ghid intr-un context mai amplu, european. Se discuta tot mai mult despre terorism, despre radicalizare in penitenciare, despre amenintarea pe care aceste fenomene o reprezinta pentru statele membre. Mai stiti, probabil, ca urmare a unor decizii a CJUE, in echilibrul dintre protectia drepturilor fundamentale si siguranta, s-a optat in februarie 2014 pentru un pachet de drepturi care sa fie in dauna unui regim de siguranta mai mare in statele membre. Cred ca acest ghid trebuie citit exact in aceasta cheie. Nu pot sa elaborez acum pentru ca, repet, nu am inceput sa lucram. In urma atentatelor din 13 noiembrie, Franta are un regim in care s-a putut permite fortelor de ordine, fara a mai trece pe la judecator, in cazuri de amenintare exceptionala la siguranta statului francez, sa poti face perchezitii, sa poti sa merge cu celeritate atunci cand ai suspiciuni rezonabile. Banuiesc ca acest lucru va trebui realizat, pastrand garantarea unor drepturi fundamentale, si in alte state membre. Noi nu suntem, repet, acolo, dar suntem si noi pe o lista neagra pe care am aparut. Cred ca Romania nu poate ramane in afara unui cadru european. Asta este discutia in Uniunea Europeana la acest moment. Cum anume se va modifica legea, cum anume se va modifica regimul sanctionator este mult prea devreme sa discutam.

DT: Care sunt prioritatile dvs acum, una, doua, trei masuri pe agenda de prioritati?

RP: Prioritatile mele sunt in primul rand prioritatile dictate de agenda pe justitie din Romania. Am un pachet de legi, asa numitul pachet pe justitie. A existat un proces de elaborare, pe care l-a condus CSM-ul. Nu sunt de accord sa-mi insusesc propunerea de proiect. Ei spun ca au consultat magistratii in adunarile lor generale. De pilda, se propune schimbarea modalitatii de desemnare, de numire la varf in parchete.

• Nu schimbam procedura de numire cu mai putin de sase luni inainte

DT: Adica desemnareea sa treaca de la ministrul justitiei la CSM.

RP: Adica sa treaca la CSM, cum era pana in 2004. Pentru ca pana in 2004, inainte de aderare, asa a fost. In pachetul de legi cu care am inchis capitolul de aderare, propunerea era la CSM. Eu ce o fac? Nu pot sa preiau propunerea de la CSM. Am discutat cu toate asociatiile de magistrati din Romania, care spun: nu ne reagasim in acest proiect. Asadar, ca eu sa modific aceste legi si sa dau satisfactie CSM ar trebui sa dau o ordonanta de urgenta. Nu inteleg ca sub mandatul meu sa dau OUG si sa schimb niste legi organice.

DT: Modalitatea de numire daca nu ma insel este in MCV (Mecansimul de Cooperare si Verificare).

RP: Este in MCV, este adevarat.

DT: Iar astea raman cam batute in cuie.

RP: Nici comisia nu spune foarte clar. Pentru mine ghidul nu a fost MCV. Ghidul a fost un principiu ca nu schimbam procedura de numire cu mai putin de sase luni inainte de a avea loc procesul repsectiv. In al doilea rand, ca sa schimb modalitatea de numire trebuie sa schimb o lege organica. Nu pot sa faca asta decat prin OUG, ar fi neconstitutional. Nu e o problema, s-a mai facut asta in Romania, dar nu inteleg sa fac acest lucru. Am discutat cu asociatiile de magistrati, vom redeschide acest pachet. Nu pe absolut toate problemele. Alta chestiune cu care nu sunt de acord, as vrea sa o pun in dezbatere publica, este numirea in magistratura a avocatilor cu 18 ani vechime. Am rezervele mele cu privire la aceasta modalitate.

DT: Aici s-a vorbit de un troc intre parlamentari si unii magistrati, ca sa nu zic membri CSM. Pe noi ne lasati sa intram avocatura, voi (avocatii) in magistratura.

RP: Nu stiu, eu vreau sa pun acest proiect in dezbatere publica. Noi avem o lege in tara asta pe care putina lume o respecta. Anume, legea 52/ 2003 a transparentei decizionale. Deci, o sa urmeze un proces de cateva luni in care asociatiile de magistrati si CSM discutam. Finalmente, proiectul este al MJ, care este initiator. O sa pun asta in dezbatere publica, astept reactii de la public. Banuiesc ca este interest de modul in care este asezata Justitia in aceasta tara. Banuiesc ca asta imi va ocupa tot anul viitor.

DT: Deci nu sunteti de acord cu trecerea procedurii de numire de la ministrul justitiei la CSM…

RP: Nu, eu n-am spus ca nu sunt de acord, si este irelevant ce cred eu ca persoana. Eu am spus ca nu pot sa schimb aceasta procedura si cred ca trebuie sa incepem in tara asta sa respectam niste principii.

DT: Ok, dar asta cred ca am inteles corect, ca nu sunteti de acord cu trecerea avocatilor cu vechim de 18 ani in magistartura.

RP: Da, am rezerve, si sunt avocet de profesie.

DT: De ce aveti rezerve?

RP: Tara asta a facut o optiune despre cum se intra in magistratura, exista o cale care este prin INM sau cu cinci ani vechime dar incepi cu un nivel de jos, de la instantele mai mici. Deci, avem un cadru care functioneaza destul de bine si nu cred ca este oportun ca avocatii, fie ei si cu 18 ani vechime, sa intre in magistratura. Cred ca ar avea un caracter disuasiv pentru cei care doresc sa intre in magistratura cand termina facultatea si aleg o cariera curata si constanta in aceasta profesie.

DT: Si chiar o ultima intrebare.

RP: Nu m-ati lasat sa vorbesc despre alte prioritati, dar le pun pe site.

DT: Spuneti, va rog, preferam sa le punem noi pe site.

RP: Lupta anticoruptie este o alta prioritate a mea. Putem fi o tara in care jumatate din cetateni sunt la DNA si cealalta jumatate sunt subiecte ale dosarelor, probabil nu va fi suficient. Este important sa incepem si cu preventia. Si despre asta s-a vorbit destul de mult, incepand cu Monica Macovei. Insa nu s-a mai facut nimic pe aceasta zona de preventie. Inteleg sa redau zonei de preventie o importanta care cred ca este necesara.

DT: Aici o mica virgula, in timpul audierilor din Parlament ati spus, citez din memorie, ceea ce ne-a mirat putin, ati spus “lupta anticoruptie a ocupat prea mult agenda publica”.

RP: Nu, am spus asa, ca reforma sistemului judiciar si a vorbi despre justitie in Romania inseamna mai mult decat a vorbi despre lupta anti-coruptie. Da, si cred asta. Ceea ce nu inseamna ca nu sustin lupta anticoruptie, am fost unul din promotorii acestei lupte la nivel de ONG-uri desigur. Eu n-am fost magistrat in viata mea. Dar sunt membru fondator al TI Romania, atunci cand acest lucru insemna ceva si atunci cand foarte putina lume in aceasta tara stia ce inseamna anti-coruptie. Deci, as dori sa nu se puna la indoiala aceasta determinare.

DT: Am consemnat-o la capitolul prioritati.

RP: Am spus asa, sistemul de justitie inseamna mai mult decat lupta anticoruptie.

DT: Chiar ultima intrebare. A trecut de parlament, nu e treaba MJ, dar sunt totusi foarte curios care este punctul de vedre al ministrului justitiei: pensii spciale pentru parlamentari, pensii special pentru alesi locali, primari, viceprimari. E ok? Ne intoarcem la sistemul de caste, de privilegiati?

RP: Sugerati deja raspunsul. Da, punctul de vedere al cetatenanului Raluca…

DT: Nu, nu, nu. Punctul de vedere al ministrului justitiei. Aici discutam eu ca ziarist, dvs ministru al justitiei.

RP: Dar nu eu ma ocup de asta. Ca ministru al justitiei am exprimat in intalnirile cu colegii mei nedumerirea cu privire nu numai la un regim diferentiat de pensii, dar si cu privire la salarizarea din sistemul public. Va dau un exemplu care tine de juristi, pentru ca suntem la MJ. Ca ministru al justitiei nu inteleg de ce un jurist la ministerul culturii are 1200 de lei, un jurist la ministerul economiei 1700 de lei si un jurist la ministerul muncii 2300 de lei. Nu inteleg acest lucru, sigur inteleg de ce un jurist la Ministerul Justitiei fiind asimilat magistratului are mai mult decat…dar am dat aceste exemple la aceste institutii care nu sunt militare, n-ai sporuri – cultura, economie si ministerul muncii – unde pentru aceeasi munca ai salarizare diferita. Nu inteleg asta. Astept si eu cu foarte mare interes ca o lege a salarizarii unice sa fie adoptata. Acest punct de vedere il am si cu privire la pensii. Nu cred ca daca esti un contriburor in toata viata ta profesionala trebuie sa ai o pensie mai speciala. Dar si magistratii, stiti foarte bine, au pensii derogatorii de la regimul de pensii din aceasta tara.

DT: Si situatia lor este derogatorie in comparatie cu a unui primar. Adica au sapte mii de interdictii si restrictii.

RP: Este adevarat, numai ca o profesie speciala trebuie sa vina cu retineri speciale. Vorbim de inegritate, primul eveniment la care am participat de cand mi-a preluat mandatul a fost la INM, unde se discuta despre integritate intr-un proiect cu olandezii si despre faptul ca e bine sa avem consilieri de integritate, o platforma de integritate. O mie de consilieri si zece mii de platforme nu vor fi suficiente nici in profesia asta si in nici o alta profesie daca nu avem autocenzura. Si cand dau drumul la TV si vad magistrati despre care procurorii spun ca au luat 200 de mii de euro mita de la un inculpat pe care il judecau am retinerile mel. Deci sisteme derogatorii da, in anumite limite, cu conditia sa fi facut o profesie in mod curat.

DT: Aceste doua proiecte de legi mai pot fi oprite, sesizata Curtea Constitutionala, se mai poate face ceva?

RP: Nu va pot raspunde eu la aceasta intrebare. In nici un caz nu ministrul justitiei va face acest lucru ca nu este in competenta lui.