Efectul neasteptat al atentatelor de la Paris: Miscarea Frantei privind Siria ar putea scoate Rusia din izolare, in detrimentul Ucrainei

Decizia Frantei de a accesa articolul privind apararea colectiva in Uniunea Europeana creeaza baza juridica pentru formarea unei coalitii care sa actioneze terestru in Siria, au declarat, pentru HotNews, surse convergente. Aceasta miscare ar ocoli Statele Unite ca partener si, in schimb, ar implica activ Rusia, care ar urma astfel sa iasa din izolare pe arena internationala. Intre timp, Uniunea Europeana isi pregateste o noua infrastructura institutionala de aparare, pe fondul alunecarii interesului SUA din Europa in Pacific, releva o nota strategica emisa de un think-tank al Comisiei Europene, in colaborare cu politicianul francez de dreapta Michel Barnier, consilier al presedintelui Comisiei Europene.

Atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015, au un efect neasteptat: pot scoate Rusia din izolare in arena internationala, in detrimentul Ucrainei si al statelor est-europene membre UE, printre care si Romania.

In urma atentatelor teroriste comise de cetateni francezi si belgieni in numele organizatiei teroriste Stat Islamic, in care au murit 129 de victime, Franta a decis sa activeze articolul 42 (7) din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, cerand ajutor statelor membre UE.

„In cazul in care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul sau, celelalte state membre sunt obligate sa ii acorde ajutor si asistenta prin toate mijloacele de care dispun, in conformitate cu articolul 51 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite. Aceasta nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate si aparare a anumitor state membre” – prevede acest articol.

Marti, ministrii apararii din statele UE au raspuns pozitiv solicitarii Frantei, in cadrul Consiliului Uniunii Europene, de marti, la care Romania a fost reprezentata de secretarul de stat din Ministerul Apararii Nationale Valeriu Nicut.

Mai departe, Franta ramane sa discute bilateral cu celelalte state UE pentru solicitari punctuale.

Invocarea acestui articol creeaza o baza juridica pentru crearea unei coalitii militare pentru misiuni cu soldati la sol in Siria care sa actioneze impotriva gruparii Stat Islamic, potrivit unor surse cu care a discutat HotNews.

Aceasta este pentru prima data cand este invocat articolul 42 (7) din Tratatul de la Lisabona. Miscarea Frantei ar putea deschide calea unei coalitii initiate de Franta, care sa includa si Rusia, cel putin ca partener.

Acest fapt risca sa scoata Federatia Rusa din izolare pe arena internationala, izolare in care a intrat dupa ce a anexat ilegal Crimeea si a continuat sa sustina rebelii pro-rusi din estul Ucrainei, impotriva guvernului de la Kiev.

Niciun lider vest-european nu mai pomeneste nimic acum despre continuarea sanctiunilor economice impotriva Rusiei. Prin includerea intr-o coalitie in Siria, Rusia va putea fi reintegrata in dialogul international – au mai explicat sursele.

Decizia Frantei de a accesa articolul 42 (7) din Tratatul de Functionare a UE marcheaza si prima abatere a leadershipului european de la linia traditionala potrivit careia initiativele militare europene se desfasoara in cadrul NATO, au mai remaracat sursele.

O reintegrare a Rusiei in dialogul international defavorizeaza in primul rand Ucraina, care se confrunta in continuare cu un razboi prelungit in estul tarii, impotriva rebelilor pro-rusi sustinuti de Moscova.

Miercuri, la Berlin, Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene si eurasiatice, a facut apel la statele europene sa continue presiunile asupra Rusiei, in gestionarea conflictului din Ucraina.

„Trebuie sa mentinem presiunea asupra Rusiei si a marionetelor sale separatiste pentru aplicarea completa a acordurilor de la Minsk. Chiar si atunci cand ne concentram asupra ISIS noi nu trebuie sa uitam ca numai cu doi ani in urma aproape un milion de ucraineni au stat zile si saptamani, in zapada, in Maidan cerand guvernului sa le asigure ceea ce noi avem: demnitate umana, democratie, un guvern curat si justitie„, a spus Nuland, citata de Agerpres.

In schimb, Franta si Rusia au bombardat, marti, in tandem, pozitiile ocupate de organizatia Stat Islamic in Siria. Aviatia franceza desfasura deja, din septembrie 2014, misiuni in Siria, in cadrul coalitiei anti-ISIS initiate de SUA. In septembrie 2015 si Rusia si-a inceput propria interventie in Siria, insa a fost acuzata ca rachetele sale au vizat mai putin ISIS si mai mult pe ceilalti opozanti ai regimului Bashar al-Assad, protejatul Moscovei.

„Rusia isi schimba pozitia, pentru ca astazi rachetele de croaziera rusesti au lovit Raqqa (centrul operativ al ISIS – n.r.). Poate ca azi aceasta mare coalitie cu Rusia este posibila” a spus ministrul francez al Apararii, Jean-Yves Le Drian, la TF1, citat de Euractiv.com .

De altfel, presedintele francez, Francois Hollande, a vorbit la telefon cu omologul rus, Vladimir Putin. „Trebuie sa ne facem un plan pentru actiuni comune pe mare si in aer” – le-a spus Putin liderilor militari, dupa discutia cu Hollande.

• De ce nu apeleaza Franta la NATO si la Statele Unite?

Dintr-o analiza publicata luni, de HotNews, reiese ca pentru Franta ar fi fost destul de complicat sa activeze articolul 5, privind apararea colectiva, din Tratatul de la Washington, pentru a determina o operatiunie a NATO impotriva ISIS in Siria. Totusi, Franta ar fi putut macar sa activeze mai intai articolul 4 al Tratatului NATO, privind demararea consultarilor cu membrii Aliantei Nord-Atlantice , au aratat analisti consultati de HotNews.

De asemenea, Franta pare sa se apropie tot mai mult de Rusia decat de aliatul din NATO, Statele Unite, pe fondul reticentei americanilor de a discuta despre o interventie la sol in Siria fara indepartarea regimului Bashar al-Assad.

Luni seara, la Paris, secretarul de stat american, John Kerry, a exprimat dorinta SUA sa lupte alaturi de Franta pentru distrugerea ISIS. „SUA si Franta nu sunt doar prietene, sunt o familie. Vom invinge Daesh (ISIS) si pe toti cei care ii impartasesc ideologia criminala. Vom lupta impreuna impotriva lor si ii vom invinge„, a spus Kerry.

Marti, insa, seful diplomatiei americane a insistat pentru o tranzitie majora in Siria, care sa conduca la incetarea focului intre regimul de la Damasc si rebelii sirieni care i se opun si la alegeri. „Ne aflam, teoretic, la cateva saptamani de posibilitatea unei tranzitii majore in Siria si vom mentine presiunea asupra acestui proces. Acum, tot ce ne trebuie este inceputul unui proces politic si instaurarea incetarii focului”, a aratat Kerry, referindu-se la acordurile de la Viena, privind solutionarea razboiului civil din Siria.

De partea cealalta, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat conditionarea unei interventii masive in Siria impotriva ISIS de inlaturarea regimului al-Assad de la Damasc.

„Sper ca va exista o schimbare de pozitie in randul partenerilor nostri occidentali, asa cum a avut loc, din pacate cu pretul unor teribile acte teroriste, la colegii nostri occidentali. Este inacceptabil sa ceri conditii prealabile pentru orice alianta impotriva terorismului”, a spus Lavrov.

Francois Hollande a anuntat deja, in Parlamntul de la Paris, ca va avea o intalnire cu liderul american Barack Obama, martea viitoare, iar apoi, joi, se va intalni si cu presedintele rus, Vladimir Putin, la Moscova, pentru a discuta o interventie larga pentru distrugerea ISIS.

De asemenea, prin accesarea articolului 42 (7) al Tratatului de Functionare a UE, Franta pare sa urmareasca formarea unei coalitii militare in fruntea careia sa se situeze.

Acesta este, probabil, motivul penru care a evitat articolul 222 al Tratatului UE, care prevede ca o eventuala interventie militara va fi coordonata la nivelul central ala UE.

Art. 222 al TFUE prevede:

„Uniunea si statele sale membre actioneaza in comun, in spiritul solidaritatii, in cazul in care un stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de om. Uniunea mobilizeaza toate instrumentele de care dispune, inclusiv mijloacele militare puse la dispozitie de statele membre, pentru:

• prevenirea amenintarii teroriste pe teritoriul statelor membre;
• protejarea institutiilor democratice si a populatiei civile de un eventual atac terorist;
• acordarea de asistenta unui stat membru pe teritoriul acestuia, la solicitarea autoritatilor sale politice, in cazul unui atac terorist.

In cazul in care un stat membru face obiectul unui atac terorist sau este victima unui catastrofe naturale ori provocate de om, celelalte state membre ii ofera asistenta la solicitarea autoritatilor politice ale acestuia. In acest scop, statele membre se coordoneaza in cadrul Consiliului„.

• Uniunea Europeana – NATO – marea decuplare

documente

Nota Strategica

(18 Nov 2015) PDF, 954KBSolutia la care a apelat Franta pare sa confirme tendinta generala a Uniunii Europene de a se decupla de partenerii americani si de cadrul institutional pe care il ofera Alianta Nord-Atlantica. De altfel, articolul 42 (7) a fost introdus in Tratatul de la Lisabona la solicitarea Greciei, care voia o garantie de securitate in plus in fata Turciei, avand in vedere ca ambele tari sunt membre NATO, dar Turcia nu face parte din UE, explica Politico.eu.

Tendinta este reflectata si intr-o nota strategica a European Political Strategy Center, un think tank care apartine de Comisia Europeana. Nota este realizata in cooperare cu politicianul francez de dreapta Michel Barnier, fost comisar european, actual consilier pentru aparare al presedintelui CE, Jean Claude Juncker.

In nota intitulata „In apararea Europei”, centrul identifica patru hibe majore care stau in calea unei mai adanci integrari a apararii Uniunii Europene:

• lipsa vointei politice
• reflexele traditionale „mai intai NATO”
• politicile conservatoare privind industria de aparare
• fragmentarea cooperarii militare a statelor UE.

Nota strategica de la Bruxelles mai arata ca au trecut vremurile in care, pe fondul razboiului rece, statele UE isi bazau toata politica de aparare pe articolul 5 al Tratatului NATO.

„Washingtonul, pivotand strategic catre Asia, insista pentru integrarea apararii in Europa, privind-o ca pe o alianta transatlantica mai matura si mai puternica” – se arata in analiza.

Totusi, nota strategica retine printre amenintarile care determina o mai buna integrare a apararii UE si confictul prelungit din Ucraina, precum si violarea teritorului ucrainean de catre Rusia.

In final, nota strategica de la Bruxelles propune o serie de masuri pe care UE ar trebuie sa le ia, pentru a constitui o arhitectura institutionala de aparare proprie mai eficienta:

• Consiliul European (presedintii si premierii statelor UE) trebuie sa o mandateze pe Federca Mogherini, inaltul reprezentant al UE pentru Politoca Externa si Aparare, sa redacteze o noua strategie europeana de securitate si politica externa. Aceasta trebuie sa identifice si sa descrie interesele, prioritatile si obiectivele Uniunii Europene in ansamblu.
• O strategie coomuna impotriva amenintarilor hibride – operatiuni executate de actori statali si non-statali. UE trebuie sa fie capabila sa desfasoare forte de pana la 60.000 de militari entru perioade de cel putin un an.
• Operationalizarea grupurilor de lupta ale UE.
• Impartirea poverei costurilor de aparare in cadrul UE.
• Operationalizarea unui cartier general european al apararii. UE duce inca lipsa unei capacitati cruciale de planificare urgenta, precum si a unui cadru de comanda si control potrivit pentru a planifica si conduce operatiuni. In schimb, UE se bazeaza ad-hoc pe structurile NATO – critica nota strategica.
• Crearea unui Semestru European pe aparare. La fel ca actualul Semestru European prin care Uniunea tine sub control bugetele statelor membre, nota strategica se exprima pentru un control similar privind indeplinurea obiectivelor de aparare ale statele UE.