Raportul final al accidentului aviatic din Apuseni: Singurul pasager care a scapat nevatamat statea langa studenta care a murit, dar si-a pus centura de siguranta din proprie initiativa cu cateva clipe inainte de impact

Potrivit raportului final al accidentului aviatic din Apuseni din ianuarie 2014 arata ca singurul pasager care a scapat nevatamat si-a cuplat din proprie initiativa centura de siguranta cu cateva minute inainte de prabusire, atunci cand motoarele au inceput sa functioneze cu intermitenta. Desi nu sugereaza ca centura de siguranta ar fi scapat toti pasagerii avionului de ranile suferite, raportul arata ca pasagerul ce a supravietuit nevatamat ocupa scaunul alaturat celui pe care statea studenta Aura Ion, una dintre cele doua victime ale accidentului, alaturi de pilotul Adrian Iovan.

Potrivit raportului, „pe toata durata executarii zborului, persoanele aflate la bordul aeronavei nu au avut cuplate centurile de siguranta, exceptie facand un pasager care inainte de impact si-a cuplat din proprie initiativa centura. La impact copilotul a fost aruncat din aeronava, comandantul de echipaj a fost prins in structura deformata a cabinei si unul dintre pasagerii aflati pe randul cinci de scaune a fost proiectat peste randul patru oprindu-se in spatarul scaunului din randul al doilea. Pasagerul de pe randul cinci care si-a cuplat centura de siguranta nu a suferit vatamari corporale”.

„Niciuna dintre persoanele de la bordul aeronavei nu a purtat centura de siguranta, insa unul dintre pasageri, instinctiv, si-a pus centura de siguranta in momentul in care motoarele au inceput sa functioneze cu intermitenta, aeronava intrand pe un profil de zbor descendent. Acesta a fost pasagerul care a suferit raniri minore”, arata raportul.

Totusi, anchetatorii sustin ca „nu se poate analiza influenta deformarilor suferite la impact de aeronava asupra leziunilor suferite de pasageri datorita faptului mentionat anterior si anume, ca nici membrii echipajului, nici pasagerii, cu exceptia unuia singur, nu au utilizat centurile de siguranta cu care scaunele aeronavei erau dotate”.

„In nici un moment de la aceasta etapa finala in care echipajul s-a confruntat cu aceste probleme, conform declaratiilor martorilor supravietuitori, comandantul de echipaj nu si-a anuntat pasagerii sa se pregateasca pentru o posibila aterizare fortata, astfel ca impactul aeronavei cu brazii ia surprins pe acestia nepregatiti si fara a avea centurile de siguranta puse, un singur pasager care ocupa locul din stanga de pe randul cinci de scaune instinctiv si-a pus centura de siguranta”, arata raportul.

„Pasagerul care a decedat (n.r. studenta Aura Ion) – conform raportului medico-legal, decesul acestuia a fost violent si s-a produs prin soc hipotermic si traumatic (fractura de coloana vertebrala nivel C5). La momentul impactului, aceasta a fost proiectata din scaunul aflat pe randul cinci, catre in fata, oprindu-se in spatarul scaunului din randul doi. Evacuarea victimei din epava a fost realizata de catre doi colegi pasageri, care au incercat pana la sosirea salvatorilor sa asigure supravietuirea victimei. Daca aceasta ar fi purtat centura de siguranta este posibil, avand in vedere comparativ ce s-a intamplat cu pasagerul de pe acelasi rand, dar care ocupa scaunul de pe partea stanga si avea centura pusa sa fi scapat nevatamata, sau cel mult cu rani minore. La aceasta concluzie comisia a ajuns analizand si deformarile suferite de cabina pasageri, in special in zona ultimului rand de scaune”, mai arata raportul.

Potrivit concluziilor facute publice luni, „cauza determinanta a producerii accidentului a constat in oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor pe fondul urmatoarelor cauze favorizante:

– evaluarea eronata a factorilor de risc specifici desfasurarii acestui zbor datorita intreruperii mari de la zbor si lipsei de experienta a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusa in clasa MEP;

– decizia eronata a comandantului aeronavei de a continua misiunea de zbor in conditii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor;

– decizia eronata a comandantului aeronavei de a zbura o lunga perioada de timp in conditii de givraj ;

– decizia eronata a comandantului de a continua misiunea in conditii de zbor IMC dupa reguli de zbor IFR sub AMA;

– decizia eronata a comandantului aeronavei de a decola cu masa peste limita maxima admisa si pozitia centrului de greutate in afara limitelor calculate si impuse de producator;”