Sari direct la conținut

DNA, cale extraordinară de atac împotriva deciziei prin care Elena Udrea și Ioana Băsescu au scăpat de condamnările la închisoare

HotNews.ro
Elena Udrea, Foto: AGERPRES
Elena Udrea, Foto: AGERPRES

DNA a atacat printr-o cale extraordinară decizia instanței supreme de a închide – pe motiv că faptele s-au prescris – dosarul privind finanțarea ilegală a campaniei electorale a lui Traian Băsescu, în care Elena Udrea și Ioana Băsescu fuseseră condamnate la închisoare.

Recursul în casație este calea extraordinară de atac prin care DNA încearcă să obţină anularea deciziei instanţei supreme prin care ​Ioana Băsescu și Elena Udrea scapă de condamnările cu închisoarea, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.

Potrivit portalului instanțelor, acţiunea a fost depusă în 8 august la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ce spune decizia Curții Europene de Justiție pe care o folosește DNA

Demersul Direcției Naționale Anticorupție vine în contextul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin care instanțele din România au posibilitatea de a nu aplica hotărârile CCR și ICCJ privind prescripția, dacă prin aceasta se încalcă dreptul UE.

Reamintim că în 24 iulie Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urma sesizării Curtii de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare Dreptului european.

CJUE spune că „instanțele naționale sunt obligate, în principiu, în conformitate cu aceste dispoziții, să lase neaplicată” decizia instanței supreme privind prescripția, „în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor deciziilor Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă, în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni”.

Decizia CJUE a fost dată după o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar de evaziune fiscală și fraude cu fonduri europene. Marea dilemă din sistemul judiciar este dacă hotărârea curții europene va fi aplicată strict în dosare cu infracțiuni din această sferă sau în toate marile dosare de corupție.

În lumea juridică există mai multe interpretări cu privire la aplicarea hotărârii CJUE, opinia majoritară fiind că judecătorii români trebuie să aplice cele două decizii ale CCR, dar nu şi pe cea a instanţei supreme privind retroactivitatea.

Instanţele din România aşteaptă acum ca Înalta Curte de Casație și Justiție să dea, la solicitarea Parchetului General, o dezlegare privind aplicarea deciziei CJUE.

Cum s-a ajuns în România la închiderea a mii de procese și la un val de achitări

De la decizia din 2018 în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale și până la o ordonanța de urgență adoptată de guvern în 30 mai 2022, prin care a fost modificat Codul penal, în niciun dosar nu poate fi întreruptă prescripția, a stabilit, în iunie 2022, Curtea Constituțională. Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că din 2018 nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin decizia CCR.

După decizia CCR, nenumărate procese au fost suspendate, instanțele cerând ICCJ să lămurească dacă deciziile Curții Constituționale privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât în octombrie 2022 că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv, decizia având impact asupra a mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau la parchete.

Cum a scăpat Elena Udrea de condamnarea în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Băsescu

Fostul ministru Elena Udrea se află acum în Penitenciarul de femei Târgșorul Nou, unde execută 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Sentinţa definitivă de condamnare a fost dată în iunie 2018 şi confirmată în aprilie 2022 prin respingerea unei contestaţii în anulare.

După decizia definitivă de condamnare în dosarul Gala Bute, Udrea a încercat să fugă din țară și a fost prinsă în Bulgaria, unde a stat în arest timp de peste două luni, timp în care s-a derulat procesul de extrădare. Ea a fost adusă în 16 iunie 2022 în România și a fost încarcerată la Penitenciarul Târgșor.

În 2 martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009.

Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.

Dan Andronic a fost achitat pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Este singurul inculpat în acest dosar în cazul căruia instanța a dispus achitarea.

Decizia Curții de Apel București nu a fost definitivă, fiind atacată.

În 11 iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărând încetarea procesului penal deoarece a intervenit prescripția.

Acuzațiile DNA în dosarul în care Udrea și Ioana Băsescu au scăpat de închisoare

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017 pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.

Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.

„Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale”, arată DNA.

În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro