DOCUMENT Autoritatea Electorala Permanenta a realizat proiectul legii votului prin corespondenta. AEP reaminteste ca nu are drept de initiativa legislativa/ Punctul de vedere al AEP: Votul prin corespondenta poate fi extins si implementat treptat si pentru cetatenii cu drept de vot din tara

Dupa ce PSD si PNL s-au acuzat reciproc de lipsa de vointa politica si de tergiversarea legii, dupa o motiune de cenzura plus o greva japoneza plus un protest, toate organizate de liberali pe acest subiect, si dupa ce presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a reprosat Autoritatii Electorale Permanente ca nu este „in stare” sa faca un „schelet de lege”, saga votului prin corespondenta ar putea ajunge la capat. Primul pas a fost facut marti, cand Autoritatea Electorala Permanenta a prezentat Comisiei speciale de cod electoral un draft de proiect de lege, pe care Comisia si l-a insusit, prin vot. Proiectul asteapta amendamente de la Senat si ar putea fi votat in plen miercurea viitoare.

Reprezentantii AEP au facut o prezentare a legii in fata comisiei. Deputatul UDMR Marton Arpad a ridicat cateva obiectii si s-a declarat nemultumit de faptul ca nu a primit acest text de lege in e-mail, desi ceilalti colegi din comisie l-au primit. „Nu pot sa votez un proiect pe nepusa-masa”, a obiectat Arpad, atunci cand s-a propus votarea acestui text de lege pe care urmeaza sa se aduca amendamente odata intrat in procedura legislativa.

In ciuda acestui fapt, membrii comisiei au votat in unanimitate acest proiect de lege (Marton Arpad nu s-a exprimat nici impotriva si nici nu s-a abtinut de la vot). Urmeaza ca proiectul sa primeasca amendamente, in termen de sase zile, in Senat, ceea ce ar insemna ca marti sau miercuri saptamana viitoare Senatul sa voteze in plen acest proiect de lege.

Acest proiect de lege intra in Biroul Permanent al Senatului, prima camera sesizata, convocat special pentru maine la ora 10.00, potrivit anuntul facut de Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu.

Fara nicio amanare in cadrul procedurilor legislative, proiecul ar putea fi adoptat de Camera Deputatilor cel mai devreme pe 4 noiembrie, a precizat deputatul PNL Mihai Voicu.

Teoretic, se doreste ca legea sa fie adoptata cat mai repede, intrucat legislatia electorala nu poate fi modificata cu mai putin de un an inainte de alegeri (alegerile parlamentare vor avea loc in noiembrie 2016).

Practic insa, Zgonea a declarat la RFI ca aceasta este doar o interpretare e presei si ca legislatia poate intra in vigoare si in luna februarie.

Intr-un comunicat transmis HotNews.ro, AEP reactioneaza fata de „cearta” aplicata institutiei de catre presedintele Camerei Deputatior, Valeriu Zgonea, reamintind ca AEP nu are drept de initiativa legislativa.

AEP considera ca votul prin corespondenta poate fi extins treptat si pentru romanii din tara. Pe de alta parte, proiectul inaintat Comsiei de cod electoral nu presupune acest lucru.

Totodata, AEP a prezentat Comisiei o Nota de prezentare si un studiu comparativ cu alte state care au acest sistem.

Fragmente din acest proiect (in intregime in documentul atasat):

„Acest proiect reglementează exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României și la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reședința în străinătate, conform legii.

Dreptul de vot poate fi exercitat prin corespondenţă numai cu respectarea caracterului egal, secret, direct şi liber exprimat al votului, conform legii.

Alegătorul îşi poate exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată la fiecare tur de scrutin.

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, prevăzute de art. 10 alin. (1), nu își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare.

Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României și la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European se poate înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, după cum urmează:

a) prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate;

b) prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate.

Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență sunt următoarele:

a) la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, între data de 1 martie a anului în care au loc alegeri parlamentare generale la termen şi data de 30 iunie a aceluiaşi an;

b) la alegerile pentru Președintele României, între data de 1 martie a anului în care au loc alegeri pentru Preşedintele României la termen şi data de 30 iunie a aceluiaşi an;

c) la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care au loc alegerile pentru Parlamentul European şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru Parlamentul European.

În cel mult 30 de zile de la data expirării termenelor prevăzute la art. 4 alin. (5), misiunile diplomatice și oficiile consulare, prin persoanele autorizate conform legii, asigură verificarea datelor furnizate de către alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform art. 4 alin. (1) lit. a), precum şi înscrierea în Registrul electoral a opţiunii acestuia pentru votul prin corespondenţă.

În cel mult 30 de zile de la data expirării termenelor prevăzute la art. 4 alin. (5), Autoritatea Electorală Permanentă, prin persoanele împuternicite prin ordin al preşedintelui, asigură verificarea datelor furnizate de către alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform art. 4 alin. (1) lit. b), precum şi înscrierea în Registrul electoral a opţiunii acestuia pentru votul prin corespondenţă.

Verificarea datelor furnizate de către alegător conform art. 4, se realizează prin compararea acestora cu datele existente deja în Registrul electoral.

După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), alegătorul are dreptul să verifice online înscrierea sa în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.

În termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondență, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reședință din străinătate.

Autoritatea Electorală Permanentă pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondență la dispoziția biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

În termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1), Autoritatea Electorală Permanentă pune listele electorale pentru votul prin corespondenţă la dispoziția Companiei Naţionale „Poşta Română” S.A..

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, prevăzute de art. 10 alin. (1), nu figurează în listele electorale permanente.

Se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători. În situaţia în care în străinătate, au optat să voteze prin corespondenţă mai puţin de 10.000 de alegători se înfiinţează un singur birou electoral pentru votul prin corespondenţă.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele:

a) un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;

b) un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz;

c) certificatul de alegător;

d) instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

În cazul alegerilor pentru Preşedintele României, documentele prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) sunt transmise în câte două exemplare, de culori diferite.

Plicul exterior este autoadresat, este prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia.

Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, adresa biroului electoral competent, conform prezentului titlu, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului.

Confecţionarea documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi transmiterea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă către alegători sunt asigurate de către Compania Naţională „Poşta Română” S.A..

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă sunt introduse într-un alt plic şi transmise, cu confirmare de primire, la adresa de domiciliu sau reşedinţă a alegătorului indicată în lista electorală pentru votul prin corespondenţă, pusă la dispoziţie de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Confecţionarea documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi transmiterea acestora se desfăşoară sub supravegherea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz.

Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii.

Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează.

• Vezi proiectul de lege in documentul atasat

„Maine am hotarat sa convoc un Birou permanent al Senatului, astfel incat proiectul de lege al votului prin corespondenta va putea sa intre in procedura parlamentara, mai intai la Senat si ulterior la Camera Deputatilor. In acest fel putem sa punem proiectul in dezbatere, pentru ca orice proiect de lege este normal sa fie dezbatut, dar acest lucru va presupune termene scurte pentru ca sa ne mentinem angajamentele politice pe care ni le-am luat, in asa fel incat votul pentru alegerea Parlamentului de anul viitor sa permita tuturor romanilor din strainatate sa voteze neingradit”, a afirmat Tariceanu, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres

Intrebat cand estimeaza ca va fi votat proiectul, seful Senatului a precizat ca o sa fie stabilita procedura, miercuri, in Biroul permanent.

„Eu am vorbit despre necesitatea unei proceduri, nu neaparat procedura de urgenta pentru ca eu cred ca proiectul de lege trebuie sa dea posibilitatea tuturor partidelor care sunt reprezentate in comisii sa isi spuna punctul de vedere si sa aduca amendamente. Sigur, ca va fi o procedura accelerata, e un angajament al tuturor, cred ca e si interesul Opozitiei ca sa iesim cu acest proiect cat mai repede”, a spus Tariceanu.

Redam comunicatul AEP in intregime:

„Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a luat act, luni, 12 octombrie, de decizia politica si punctele de vedere privind votul prin corespondenta prezentate de reprezentantii partidelor politice, respectiv PSD, PNL si UDMR, in cadrul sedintei Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Marti, 13 octombrie, AEP, organism tehnic de management electoral, a transmis cu promptitudine, catre membrii comisiei parlamentare comune proiectul tehnic privind votul prin corespondenta, insotit de o nota de prezentare si un studiu comparativ.

Documentele vor fi prezentate membrilor Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, in cadrul sedintei convocate pentru ora 16.00, condusa de presedintele comisiei, Gabriel Vlase.

Reamintim ca, potrivit legii, AEP nu are drept de initiativa legislativa, decizia politica si initiativa legislativa apartinand membrilor Parlamentului. Rolul Autoritatii in elaborarea propunerii referitoare la votul prin corespondenta este unul pur tehnic.

Potrivit legii de functionare, Autoritatea isi desfasoara activitatea cu respectarea principiilor independentei, impartialitatii, legalitatii, transparentei, eficientei, profesionalismului, responsabilitatii, sustenabilitatii, predictibilitatii si legitimitatii.

Mentionam ca, in cursul diminetii, reprezentantii Autoritatii Electorale Permanente au avut o intalnire cu organizatiile neguvernamentale care se implica in imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul electoral, acestora fiindu-le prezentat proiectul elaborat de AEP.

Punctul de vedere al Autoritatii Electorale Permanente este ca votul prin corespondenta poate fi extins si implementat treptat si pentru cetatenii cu drept de vot din tara care din motive obiective nu se pot prezenta la urne in ziua scrutinului, in functie de deciziile politice si de evaluarea impactului implementarii acestui tip de vot alternativ cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2016.

AEP dovedeste, inca o data, ca poate finaliza in timp foarte scurt elaborarea unui proiect tehnic pe baza propunerilor formulate de partidele politice si avand in vedere standardele internationale si europene in materie, legislatia, experienta si jurisprudenta constitutionala ale unor state precum Germania, Irlanda, Regatul Belgiei, Republica Slovenia, Ungaria, Regatul Danemarcei, Statele Unite Mexicane si Republica Polona, precum si realitatile economice si sociale romanesti.”