De ce nu isi iriga culturile fermierii care au la dispozitie infrastructura necesara. Cum arata sistemul de irigatii al statului si care sunt argumentele fermierilor

In 2015, sistemul de irigatii al statului roman pus la dispozitia fermierilor acopera o suprafata de aproximativ 1,42 de milioane de hectare, din care echipamentele amenanjate pe cca. 700 de mii de ha nu necesita reparatii majore si pot fi, practic, contractate de fermieri, potrivit unui raspuns pentru HotNews.ro al Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF). Cu toate ca meteorologii au anuntat in acest an prezenta fenomenului de seceta pedologica in aproape toata tara, mare parte din fermieri nu si-au irigat culturile, fiind semnate contracte pentru irigarea unei suprafate de aproximativ 310 mii de ha.

Fermierii au contractat doar 44% din suprafata totala amenanjata cu lucrari de irigatii care nu necesita reparatii majore pusa la dispozitie acestora. Laurentiu Baciu, presedintele Legii Asociatiilor de Producatori Agricoli din Romania (LAPAR), sustine ca fermierii nu isi iriga terenurile din cauza costurilor prea mari percepute de ANIF. Pe de alta parte, Nica Viorel, presedintele Ligii Utilizatorilor de apa pentru irigatii din Romania (LUAIR) spune ca sunt multi fermieri „delasatori”, care „nu sunt interesati” sa isi irige terenurile desi au infrastructura necesara.

„Nu au vrut sa mai irige pentru ca ANIF-ul le percepea niste sume care depaseau cu mult pretul la apa minerala. Acesta este adevarul. Pentru ca trebuia sa platesti in avans la ANIF sume colosale, indiferent daca irigai sau nu irigai. Pentru ca reparatiile care se faceau la statiile care inca mai apartineau de stat trebuiau facute tot cu banii fermierilor si cand iti livra apa, iti mai lua odata banii”, sustine Laurentiun Baciu, presedintele Legii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), intrebat de HotNews.ro care sunt motivele pentru care fermierii nu doresc sa irige.

Sistemul de irigatii aflat in administrarea Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) este amenajat pe o suprafata totala de aproape 3 milioane de hectare, din care aproximativ 1,52 milioane de hectare sunt declarate de neutilitate publica. Sistemul de irigatii acopera doar 32% din suprafata totala agricola a Romaniei, de 9,4 milioane de ha. Din suprafata amenanjata cu lucrari de irigatii si pusa la dispozitia fermierilor doar 7% nu necesita reparatii majore, potrivit ANIF.

Nota: Procentele au fost obtinute in urma prelucrarii datelor transmise de ANIF. Pentru reprezentarea grafica a suprafetei neirigate a fost luata in calcul suprafata agricola totala a Romaniei, care este de 9,4 milioane de hectare, potrivit unui raspuns al reprezentantilor Ministerului Agriculturii pentru HotNews.ro.

• „Din suprafata totala declarata de utilitate publica de 1.429.337 ha suprafata de teren amenanjata cu lucrari de irigatii functinala care nu necesita reparatii majore, aflata in administrarea ANIF, pentru anul 2015: suprafata viabila conform Raportului Bancii Mondiale: 823.130 ha; suprafata functionala care nu necesita reparatii majore: cca. 700.000 ha”, se arata in raspunsul ANIF pentru HotNews.ro.

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, a declarat pentru HotNews.ro ca informatiile puse la dispozitie de ANIF nu sunt reale si ca, de fapt, sunt functionale doar sistemele care acopera o suprafata de aproximativ 300 de mii de hectare.

Reporter:De ce nu se fac irigatii in zonele in care fermierii au aceasta posibilitate? Poate furniza ANIF-ul apa necesara?

Laurentiu Baciu: Nu se fac irigatii pentru ca nu mai sunt irigatii. Nu pentru ca nu se vrea sau pentru ca e prea scump sau prea ieftin. Din cele 3.300.000 de hectare amenanjate pentru irigatii si functionale in 1990, au mai ramas in 2015 functionale in jur de 300 de mii. Deci, 3 milioane de hectare au disparut, din grija nemijlocita a tuturor guvernelor care s-au perindat la conducerea tarii.

Rep: De unde aveti aceasta informatie? Din datele puse la dispozitie pe site-ul ANIF ar fi aproximativ 800 de mii de ha viabile. Exista o contradictie intre datele ANIF si ceea ce spuneti dumneavoastra.

L.B: Nu e o contradictie. Si mie mi-au dat cei de la ANIF, le-am cerut o situatie si mi-a dat-o din – 88. […] Functionale sunt 300 de mii de hectare, ce v-a spus directorul de 800, ma rog mie mi-a spus 600, e altceva. Necesita ceva reparatii ca sa le pui in functiune. Cereti-le numarul de hectare contractate.

Rep.: Suprafata contractata este cu putin peste 300 de mii, potrivit informatiilor de pe site-ul ANIF…

L.B:Pai atatea sunt functionale.(n.r.: echipamentele de pe suprafata respectiva) Trebuie sa fii nebun sa ai seceta din luna aprilie si sa nu irigi. Doar nebun sa fii. Atat timp cat ai facut o investie, ai bagat atatia bani ca sa ai sistemul functional si tu sa nu irigi. Este imposibil.

Rep.: Unele parti implicate sustin ca exista oameni care au echipamentul necesar pentru a iriga, dar prefera sa nu irige din diferite motive. Ce informatii aveti despre aceasta situatie?

L.B:Ei, povesti. Or gasi si ei acolo un exemplu, pe unul cu unu-doua hectare, dar nu poate fi vorba de un agent economic serios. Un agent economic serios nu sta la mila domnului.

Nota: Procentele au fost obtinute in urma prelucrarii datelor transmise de ANIF.

Presedintele LUAIR, Nica Viorel, a declarat pentru HotNews.ro ca fermierii care aleg sa nu irige, desi au la dispozitie echipamentele necesare , „nu sunt interesati: si ca „sunt o sumedenie de exemplare de genul acesta”. El mai sustine ca daca ar exista fonduri prin care fermierii sa fie despagubiti de stat pentru pierderile suferite din cauza secetei, ar alege sa nu le dea nici un ban celor care au la dispozitie infrastructura de irigat si aleg sa nu irige.

Rep.: Care sunt motivele pentru care fermierii aleg sa nu isi irige culturile, desi ar avea posibilitatea?

Nica Viorel, presedinte LUAIR:In primul rand, cei care sunt organizati in UAI-uri (n.r.: asociatiile utilizatorilor de apa pentru irigatii ) si nu vor sa irige, sunt delasatori. Sunt multi fermieri care nu sunt organizati in UAI-uri si ar putea, au infrastructura pe suprafata pe care exploateaza, dar nu sunt interesati.

Rep.: Si prefera sa nu faca nimic si sa isi piarda o buna parte din recolta?

N.V: Pai prefera. Sunt o sumedenie de exemplare de genul acesta. Guvernul ne-a pus la dispozitie pana in 2010 subventia la energie electrica, subventii pentru achizitonarea de echipamente de irigat, subventie pentru reparea, intretinirea si paza statiilor de punere sub presiune, acolo unde au fost infiintate organizatiile. Dupa 2010, a aparut un proiect european pentru reabilitarea infrastructurii principale, a statiilor de punere sub presiune, a pompelor, a ploturilor, a conductelor principale, impermeabilizarea canalelor. Deci, fonduri au fost la dispozitia fermierilor care trebuiau sa se infiinteze in U.A.I-uri. Numai U.A.I-urile pot accesa banii acestia.

Rep.: Exista vreun program al statului roman prin care fermierii sa fie despagubiti?

N.V: Daca are infrastructura de irigat pe perimetrul in care lucreaza, daca face parte dintr-o organizatie si el nu a irigat, eu unul nu as da banii acestia, chiar daca ar fi. Dar pentru cei care nu au conditii de irigat, dar au tehnologie, eu nu cunosc in momentul de fata nici un act normativ in momentul de fata care i-ar subventiona.

Presedintele LUAIR a mai precizat ca fermierii se pot organiza in asociatii (UAI-uri) si pot obtine, pentru fiecare organizatie, pana la un milion de euro, bani nerabursabili, de la Uniunea Europeana pentru a investi in sisteme de irigat.

„Restrictii nu sunt din partea ANIF-ului, restrictii nu sunt din partea ministerului pentru depunerea de proiecte europene pentru modernizare. Acesta este interesul fermierului. Daca fermierul se duce la minister, se duce la un consultant, intruneste conditiile, adica este parte a unui UAI, poate sa isi ia un milion de euro nerambursabil pe UAI si sa faca investitii”, a declarat Nica Viorel pentru HotNews.ro.

In raspunsul ANIF se mai arata ca Uniunea Europeana a alocat prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), din exercitiul bugetar european 2014-2020, 371 de milioane de euro pentru infrastructura secundara de irigatii, de aproximativ 6 ori mai mult decat fondurile alocate pentru perioada 2007-2013. Agentia sustine ca se are in vedere, atunci cand se vor aloca fondurile, ca toate cele 450 de organizatii de utilizatori de apa din Romania sa benificieze de cate un milion de euro „nerambursabil suta la suta pentru reabilitarea infrastructurii”.

Agentia mai sustine ca „in perioada 2014 – 2015 se are in vedere finalizarea, cu ajutorul acestor fonduri, a infrastructurii secundare in zona de irigatii, iar fermierii sa aiba in final preturi reduse la apa pentru irigatii”. Insitutia a mentionat ca fondurile nu sunt directionate catre ANIF, iar „la ora actuala ANIF nu gestioneaza nici un pachet de subventii in domeniul irigatiilor”.

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, sustine ca banii veniti de la Uniunea Europeana sunt prea putini si ca pentru a pune la punct „fostul sistemul de irigatii” este nevoie de cateva zeci de miliarde de euro.

„Toti care au posibilitati de irigare sunt constiuiti in acele UAI-uri. E adevarat ca sunt, dar foarte putine fonduri, in jurul de 300 de milioane de euro, dar impartite pe 7 ani, pe tot exercitiul financiar, ceea ce nu reprezinta mai nimic tinand cont de faptul ca pentru a pune fostul sistem de irigatii, fost (!!), nu mai spun si altul nou, ne trebuie cateva zeci de miliarde de euro”, a declarat presedintele LAPAR.

Rep.: Exista initiativa din partea fermierilor in sensul accesarii acestor fonduri?

Laurentiu Baciu: Da, normal ca este. Nu ajung! 300 si ceva de milioane de euro pe 7 ani la suprafata de Romaniei e un fleac.

Potrivit ANIF, incepand cu anul 2010, conform Reglementarilor Uniunii Europene, fermierii sunt nevoiti sa suporte integral cheltuielile pentru lucrarile de intretinere, reparere si exploatare a infrastructurii de irigatii inclusiv livrarea apei de irigatii. Ministerul Agriculturii aloca fonduri catre ANIF pentru „lucrari de investii noi a infrastructurii principale de aductiune si distributie (canale, statii de pompare de baza, statii de repompare, etc)” si pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii de irigatii existente.

In raspunsul agentiei se mai arata ca plata serviciilor contractate pentru furnizarea apei de irigatii respectiv reparatii la infrastructura si livrarea apei se incheie in conformitate cu prevederile art. 18 din Ordinul Ministrului MADR (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale) nr. 120/2011. Potrivit reglementarilor indicate de ANIF, fermierii trebuie sa plateasca un avans de 20% din suma pentru reparatii, inainte ca apa sa fie livrata, iar diferenta in transe lunare (contravaloarea prestatiei efectuate in luna anterioara).

Potrivit reglementarilor in vigoare mentioante de agentie, agricultorii trebuie sa achite intreaga suma pentru plata serviciilor de livrare a apei pentru irigatii (electricitate, apa, munca vie etc) inainte sa beneficieze de serviciu. Mai exact, „30% la lansarea comenzii cu ordin de plata vizat la banca, sau cec scadent la zi, iar restul de 70% la lansarea comenzii cu cec scadent la 25 de zile de la facturare, ca si garantie pentru prestatia comandata”.

Aproape 900 de mii de hectare din suprafata agricola totala a Romaniei au fost afectate de seceta prelungita din acest an, pana la data de 5 august, potrivit unui raspuns al Ministerului Agriculturii pentru HotNews.ro. Seceta a afectat aproximativ 7-8% din suprafata totala de teren cultivata, care este de aproximativ 9,4 milioane ha. Seceta afecteaza in special culturile de primavara, respectiv porumbul, floarea-soarelor, cartoful si sfecla de zahar. Mai multe detalii puteti citi aici.