FOTO Kremlinul se teme de o “revolutie colorata” in Armenia. Ce spune media rusa despre #ElectricYerevan
Protestele care au izbucnit vinerea trecuta in capitala Armeniei au fost ignorate de mass-media din statele occidentale, potrivit Bloomberg, dar abordate extensiv in presa rusa si in cea a statelor apropiate de Kremlin. Russia Today prezinta similaritatile dintre protestele din Armenia si prima faza a Euromaidanului ucrainian. Un oficial rus, Kostantin Kosachev, sustine ca ceea ce se intampla acum in Armenia se aseamana cu o “revolutie colorata” – o rasturnare a unui regim ales democratic prin intermediul protestelor de strada.
Presedintele Consiliului de Securitate rus sustinea in martie, potrivit Russia Today, ca organizatia condusa de el stabileste un plan pentru a preveni aparitia unei “revolutii colorate” sau a oricarei alte incercari de a rasturna prin forta un regim ales in mod legitim si democratic, folosindu-se in acest scop protestele de strada si presiunea multimilor.
La inceputul saptamanii, mii de oameni au iesit pe strazile Erevanului pentru a protesta fata de majorarea facturilor la electricitate cu 22%. Protestul de marti s-a incheiat cu confruntari violente intre participanti si politie, 25 de oameni au fost raniti, potrivit datelor oficiale oferite de ministerul Sanatatii, dintre care 14 protestatari si 11 politisti. Iar 237 de activisti au fost retinuti, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului de Interne, acestia fiind eliberati ulterior.
Russia Today sustine ca protestatarii au refuzat sa se intalneasca pentru negocieri, miercuri, cu presedintele Armeniei Serj Sargsyan. Agentia rusa noteaza ca ei au preferat sa-si continue manifestatiile de strada pentru a treia noapte la rand, infruntand o prezenta a autoritatilor mult mai numeroasa. Protestatarii au construit baricade pe strazi, din tomberoane, blocand circulatia pe artera principala din Erevan. Unica lor revendicare este anularea deciziei guvernului de a majora facturile la electricitate.
Russia Today insista asupra faptului ca protestele nu au primit autorizatie din partea autoritatilor locale, iar politistii au promis ca nu vor interveni in forta daca multimea este linistita. Totusi, politia s-a folosit marti de tunuri de apa pentru a dispersa multimea, care marsaluia spre palatul prezidential.
In cazul unei provocari, autoritatile au anuntat ca vor utiliza toate masurile de care dispun pentru a dispersa multimea adunata pe strazile capitalei. Seful politiei armene, Vladimir Gasparyan, a declarat ca nu va lua nicio actiune impotriva protestatarilor, in timp ce trecea prin randul protestatarilor pentru a detensiona situatia, potrivit agentiei de presa ruse Sputnik.
Protestele din Erevan au fost denumite Electric Yerevan de catre utilizatorii retelelor sociale.
Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al Kremlinului, a sustinut ca “Armenia este cel mai important partener al nostru, suntem legati prin istorie de Armenia si de armeni […] Desigur ca urmarim evenimentele din Armenia indeaproape”. Jurnalistul Musa Mikaelyan a scris pentru site-ul 1in.am ca “Simplu fapt ca purtatorul de cuvant al Kremlinului a comentat evenimentele din Erevan este o dovada a implicarii Rusiei in protestele armene. Moscova este foarte ingrijorata si incearca sa se implice sau isi exprima dorinta de a se implica daca protestele scapa de sub control”, potrivit Bloomberg.
Citat de RIA Novosti, parlamentarul rus Igor Morozov, membru al camerei superioare, a declarat ca intre protestele din Armenia si Euromaidan exista o serie de similaritati. El a precizat ca criza din Armenia ar putea fi orchestrata de catre SUA, prin intermediul misiunii diplomatice din Erevan.
“Armenia este foarte aproape de o lovitura de stat in care vor fi utilizate arme de foc. Acest lucru se va intampla cu siguranta daca presedintele Armeniei, Serj Sargsyan, nu invata niste lectii din Maidanul ucrainian si nu va ajunge mai repede la niste concluzii”, a declarat Morozov pentru RIA Novosti.
“Atunci opozitia ucrainiana a refuzat, de asemenea, sa se intalneasca cu presedintele Victor Ianukovici pentru negocieri, apeland in schimb la comunitatea europeana pentru sprijin. In acelasi timp, politicienii europeni aflati in vizita in Kiev s-au adresat multimii din strada”, a completat senatorul rus, care a atras atentia ca acelasi comportament il au si activistii din Erevan. Ei refuza sa se intalneasca pentru negocieri cu presedintele Armeniei si isi continua protestele de strada, potrivit Russia Today.
Morozov a insistat, in comentariile sale pentru RIA Novosti, si asupra faptului ca misiunea diplomatica SUA din Erevan ar fi cea mai numeroasa misiune americana de peste hotare, fiind surclasata doar de cea din Irak. Iar Armenia este o natiune foarte mica, de circa trei milioane de locuitori.
Citat de Russia Today, un alt senator rus, Konstantin Kosachev, presedintele comisiei parlamentare pentru afaceri externe, a declarat ca protestele din Erevan au toate semnele distinctive ale unei asa-numite “revolutii colorate” – rasturnarea unui regim legitim si ales democratic prin intermediul protestelor de strada.
Acesta a atras atentia asupra faptului ca sute de organizatii nonguvernamentale influenteaza opinia publica din Armenia intr-o directie pro-occidentala. Pentru Kosachev, impunerea unei alegeri intre Est si Vest ar conduce la un conflict social.
“E o alegere absolut artificiala, un joc de noroc orchestrat politic, complet dezgustator si necistit”, a spus Kosachev. De altfel, Rusia catalogheaza asa-numitele “revolutii colorate” ca fiind o amenintare principala la adresa stabilitatii statelor si pacii. In luna martie, Nikolai Patrushev, seful Consiliului de Securitate rus, a sustinut ca institutia condusa de el cauta un plan pentru identificarea si prevenirea aparitiei “revolutiilor colorate” si a oricarei alte incercari de a rasturna un regim legitim si democratic prin intermediul protestelor de strada, potrivit Russia Today.
- In mass-media rusa sunt prezentate si punctele de vedere ale unor oficiali occidentali – conspirationisti sau militanti anti-razboi
Russia Today il citeaza pe Paul Craig Roberts, fost secretar de stat in biroul de politici economice, in timpul administratiei Reagan. Roberts este un sustinator al teoriilor conspiratiei, cunoscut pentru comentariile sale controversate. De exemplu, Roberts a sustinut ca atacul de la Charlie Hebdo ar fi fost orchestrat de SUA pentru a pedepsi Franta, care are o politica externa independenta de NATO.
“Acest protest ar putea sa fie unul legitim, iar participantii inocenti. Dar chiar daca este asa, Washingtonul va face un efort deosebit pentru a amplifica protestele […] Uneori Washingtonul genereaza proteste, alteori asteapta ca acestea sa apara de la sine. Apoi implica organizatii nonguvernamentale si politicieni locali mituiti de ambasada SUA, fapt care a fost evident in Ucraina. De asemenea, asta s-a intamplat si in Georgia. Toate aceste asa-numite revolutii colorate sunt un produs al National Endowment for Democracy, care finanteaza organizatiile nonguvernamentale din alte state”, a declarat Roberts pentru Russia Today.
“Asta se intampla cu adevarat in Armenia, iar oamenii trebuie sa fie constienti de acest fapt”, a avertizat oficialul american. Roberts a sustinut in continuare ca statele trebuie sa fie constiente de modul in care sunt utilizate organizatiile nonguvernamentale, acestea ar trebui sa fie supravegheate, strict reglementate de lege in privinta activitatilor desfasurate si a finantarii lor externe.
John Wight, analist geopolitic si jurnalist britanic, considera ca pozitia Armeniei este foarte vulnerabila, fiind un stat aliat al Rusiei, dar care are la granite state ostile, precum Azerbaijan, cu care a avut un conflict la sfarsitul anilor ’80, legat de enclava armeana Nagorno-Karabah. In timp ce situatia Armeniei apare ca un rezultat al haosului pietei libere si capitalismului, Wight avertizeaza ca criza interna ar putea degenera intr-una de natura geopolitca, potrivit Russia Today.
“Va trebui sa existe o interventie din partea guvernului Armeniei pentru a echilibra sau ameliora majorarea facturilor la electricitate. Daca nu va exista o astfel de interventie, criza politica si economica ar putea sa escaladeze rapid si sa devina una geopolitica, data fiind pozitia strategica a Armeniei in Caucazul de sud si inclinatia statelor occidentale de a se implica in astfel de situatii”, a sustinut Wight, citat de media rusa. “Occidentul, asa cum s-a mai intamplat in trecut, a manifestat bunavointa si nerabdarea de a interveni in astfel de probleme, in special atunci cand este implicata si Rusia”, a completat analistul geopolitic britanic.
Nemultumirea publica din Armenia, care s-a coagulat de-a lungul anilor si acum se manifesta prin intermediul protestelor de strada din Erevan, ar putea sa fie folosita pentru o noua “revolutei colorata”, a sustinut Sara Flounders, presedintele International Action Centre, potrivit Russia Today. International Action Centre este un grup de activisti, care se opune interventiilor militare SUA sub orice circumstante.
Citata de Russia Today, Flounders sustine ca “Armenia, o natiune mica de vreo trei milioane de oameni, este inghesuita din toate partile. Ea simte puternic impactul sanctiunilor economice americane si europene impuse Rusiei, simte impactul devalorizarii monedei nationale. Dar aceasta majorare a preturilor este inca un exemplu a asa-numitei piete libere, a pietei capitaliste din Armenia, care nu a adus decat saracirea generala a populatiei.”.
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) si-a aratat ingrijorarea cu privire la respectarea angajamentului Armeniei de a proteja drepturile armenilor de a protesta.
“Armenia, ca toate statele membre OSCE, s-a angajat sa protejeze si sa promoveze libertatea fundamentala a protestelor pasnice si trebuie sa respecte in totalitate drepturile cetatenilor care protesteaza si isi exercita o libertate”, a spus Michael Georg Link, directorul departamentului Institutiilor Democratice si Drepturilor Omului din cadrul OSCE.
Background
Potrivit Bloomberg, protestele au fost generate de majorarea preturilor la electricitate cand compania Retelele Electrice ale Armeniei (ENA), care detine monopolul energetic in statul din Caucaz, a cerut guvernului o majorare de 40,8%. Motivatia companiei a fost ca hidrocentralele Armeniei produc mai putina energie electrica, iar reparatiile singurei centrale nucleare dureaza mai mult decat a fost stabilit la inceput, producand pierderi de 250 milioane de dolari, o suma uriasa avand in vedere ca PIB-ul Armeniei este de 10 miliarde de dolari.
Guvernul s-a opus initial, sustinand ca pierderile au fost generate de coruptia din interiorul companiei. O comisie a statului sustine ca ENA ar fi platit mai mult decat s-a stabilit prin contract catre furnizori, acuzatii care au fost dezmintite de companie. Insa, la 17 iunie guvernul a cedat si a decis majorarea tarifelor la electricitate pentru consumatorii casnici.
Potrivit Bloomberg, ENA este detinuta in totalitate de catre Inter RAO UES, cea mai mare companie de energie electrica a Rusiei. Presedintele companiei Inter RAO, Igor Sechin, este un apropiat al presedintelui Vladimir Putin. Jurnalistul Leonid Bershidsky sustine ca protestele din Armenia sunt prin urmare anti-Moscova si anti-Rusia.
INTERVIURILE HotNews.ro